Prima  |  Articole  |  Audit şi control intern | Concept privind dezvoltarea auditului în Republica Moldova

Concept privind dezvoltarea auditului în Republica Moldova

04.11.2010   6096   2   Veaceslav Ciobanu

Votează: 0.0/5 (0 Voturi )

imprimare

Concept privind dezvoltarea auditului în Republica Moldova

 

Date istorice

Dacă ar fi să vorbim despre ziua de naştere a auditului în Republica Moldova am putea să considerăm că această zi este 26 iunie 1991, cînd a fost adoptată Hotărîrea Guvernului nr.316 Cu privire la organizarea serviciului de auditing în Republica Moldova.

-A fost aprobat regulamentul despre serviciul de auditing în Republica Moldova.

-A fost creată Camera de Auditing a RM.

-A fost creată prima societate de audit din RM SRL „Moldauditing” care activează şi în prezent.

Prin Hotărîrea Guvernului nr.648 din 19.11.1991 a fost înregistrat Statutul Camerei de Auditing din RM.

Prin această hotărîre, Camerei de Auditing i s-a delegat funcţiile principale privind reglementarea activităţii de audit (certificare auditori, elaborarea politicilor de dezvoltare în domeniul auditului etc.).

La acel moment, crearea Camerei de auditing a fost un pas înainte în dezvoltarea auditului financiar în ţara noastră. Multe din funcţiile Camerei de auditing atribuite sunt actuale şi astăzi ca organ de autoreglementare a activităţii de audit în Republica Moldova.

În anul 2006 a fost adoptată Legea cu privire la activitatea de audit nr.729-XIII din 15.02.1996.

O dată cu adoptarea acestei legi a fost desfiinţată Camera de auditing. După părea multor auditori, această decizie a fost una greşită.

Prin legea nouă se impune crearea Asociaţiei organizaţiilor de audit (cu funcţii restrînse). Care, din păcate, n-a putut să devină o alternativă a Camerei de auditing.

 

Motivele:

1. Cadru legal neclar (au apărut mai multe Asociaţii, care pretindeau la funcţiile legale).

2. În lege nu era stipulată obligativitatea organizaţiilor de audit şi a auditorilor financiari de a fi membri ai acestei Asociaţii.

3. Organele abilitate de stat n-au întreprins măsurile necesare (în situaţia creată) pentru a modifica norma legală şi/sau pentru a organiza organizaţiile de audit într-o singură Asociaţie.

Din aceste motive, această normă legală foarte importantă pentru autoreglementarea activităţii de audit n-a funcţionat pe parcursul întregii perioade de funcţionare a legii din anul 1996 (1996-2007). Majoritatea companiilor de audit au activat în această perioadă în baza unor principii interne de organizare a controlului calităţii lucrărilor de audit (bazate pe înţelegerea personală a acestor activităţi), controlul extern al calităţii n-a fost organizat.

În anul 2000 au fost publicate Standardele Naţionale de Audit (intrate în vigoare pentru perioadele începînd cu 01 ianuarie 2001). Aceste standarde au fost elaborate în baza ISA varianta anilor 1998-1999. Înţelegerea şi implementarea acestor standarde, de asemenea, a fost lăsată pe înţelegerea personală a fiecărui auditor (companie de audit).

În anul 2007 a fost adoptată Legea actuală privind activitatea de audit nr.61-XVI din 16.03.2007.

Prin legea nouă se impune că auditul obligatoriu se efectuează la entităţile de interes public.

În cazul efectuării auditului la entitatea de interes public, societăţile de audit prezintă anual raportul de transparenţă a activităţii, care se plasează de Ministerul finanţelor pe pagina web.

Se instituie funcţii pentru Asociaţia auditorilor şi societăţilor de audit.

Neajunsuri:

1. Reglementarea, supravegherea, licenţierea activităţii de audit exclusiv este în competenţa statului. Nu sunt resurse bugetare pentru a finanţa buna activitate a organelor de stat implicate în reglementarea activităţii de audit.

2. Asociaţia auditorilor şi societăţilor de audit are împuterniciri mai mult de reprezentare a intereselor membrilor săi decît de organ implicat în procesul de autoreglementare a activităţii de audit financiar.

3. Norme neclare ce ţine de activitatea Asociaţiei auditorilor şi societăţilor de audit (poate fi una sau mai multe).

4. Norma legală nu prevede obligativitatea auditorilor şi societăţilor de audit să fie membri ai Asociaţiei auditorilor şi societăţilor de audit.

5. Componenţa Consiliului de Supraveghere a Activităţii de Audit exclusiv este compusă din reprezentanţi ai statului.

 

Ce avem astăzi?

Republica Moldova tinde să adere la Uniunea Europeană, corespunzător, urmează ca legislaţia în domeniul contabilităţii şi auditului să fie armonizată cu cea Europeană. Pe motiv că Legea privind activitatea de audit nu funcţionează în plină măsură, tot mai mult se impune necesitatea efectuării unor modificări în această lege, în special în fortificarea procesului de supraveghere publică a profesiei, în organizarea unui control eficient al calităţii muncii auditorului.

Piaţa auditului în RM este destul de restrânsă. La moment există circa 260 auditori certificaţi. Sunt înregistrate aproximativ 130 de companii de audit şi auditori individuali, care posedă licenţă pentru a practica activitatea de audit. O bună parte din auditori şi companii de audit nu efectuează misiuni de audit, deci sunt inactivi. Conform ultimelor modificări în Legea cu privire la audit, auditul este obligatoriu la entităţi de interes public, care la moment sînt circa 60 de companii. Practic auditul acestor companii este efectuat de companii Big4 şi până la 10 companii de audit locale.

Controlul extern al calităţii lucrărilor de audit la moment nu funcţionează.

De ce nu funcţionează supravegherea publică în Moldova în plină măsură? Nu sunt bani pentru a finanţa organele supravegherii publice, care la rândul său duce la lipsa specialiştilor în domeniul controlului calităţii. La moment bugetul de stat este unica sursă de finanţare a organelor abilitate.

Un alt motiv este lipsa implicării active a profesiei în elaborarea actelor normative privind reglementarea activităţii de audit. Cei ce practică auditul sunt excluşi din procesul de formare a politicilor în domeniul său de activitate.

La moment în Moldova sunt 3 asociaţii profesionale active ale contabililor şi auditorilor:

- Asociaţia Obştească “Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova” (Asociaţia obştească ACAP RM),

- Asociaţia Obştească Asociaţia Auditorilor şi Societăţilor de Audit „AFAM” şi

- Asociaţia Auditorilor şi Consultanţilor în Management din Republica Moldova AO „Ecofin-Consult”.

Atît auditorii certificaţi, cît şi firmele de audit nu sunt obligate prin lege să fie membri ai unei organizaţii profesionale. Acesta este un neajuns al Legii privind activitatea de audit, care practic a exclus organizaţiile profesionale din activitatea de autoreglementare a activităţii de audit şi de monitorizare a calităţii muncii auditorilor.

De asemenea, lipseşte o conlucrare sănătoasă între asociaţiile profesionale din domeniul contabilităţii şi auditului. Asociaţiile profesionale n-au evoluat considerabil şi nu au capacităţi mari în sprijinul profesiei. Mulţi auditori nu sunt membri ai unei asociaţii profesionale.

Companiile mari internaţionale de audit Big4 nu se implică activ în viaţa profesiei de audit din ţară, luând în consideraţie că cea mai mare parte din piaţa auditului aparţine lor. Aceste companii au o experienţă bogată de activitate, practici bune şi ar putea să contribuie la dezvoltarea profesiei în ţara noastră.

Cum ar putea să fie soluţionată problema implicării profesiei în procesul de reglementare a activităţii de audit? În primul rînd, prin lege să fie stabilită obligativitatea auditorilor certificaţi, stagiarilor, companiilor de audit să fie membri ai organului profesional cu funcţii de autoreglementare.

 

Cum vedem dezvoltarea auditului?

Pentru perfecţionarea sistemului de supraveghere publică a activităţii de audit să fie folosită experienţa Slovaciei. Experienţa acestei ţări a fost analizată la masa rotundă din data de 21 mai 2010. Organul profesional al auditorilor din această ţară Camera auditorilor (SKAU) este deschis pentru o conlucrarea sănătoasă cu noi pentru a folosi experienţa ţării lor în dezvoltarea profesiei.

 

Organele principale implicate în procesul de reglementare a activităţii de audit ar putea fi:

1. Consiliul de Supraveghere a activităţii de audit,

2. Organismul profesional de autoreglementare al auditorilor (în Slovacia – Camera Auditorilor).

Consiliul de Supraveghere a activităţii de audit (in continuare CSAA) urmează să rămînă – aceasta fiind o cerinţă a directivei europene. CSAA urmează să fie un organism destul de izolat şi independent în luarea deciziilor, separat de Ministerul Finanţelor şi salariaţii lui să fie remuneraţi adecvat. Sursele de finanţare a CSAA ar putea să vină de la:

1. Bugetul de stat,

2. Entităţile de interes public,

3. Banca Naţională a Moldovei,

4. Comisia Naţională a Pieţei Financiare,

5. Organismul profesional de autoreglementare.

 

Unele din funcţiile noi ale CSAA:

- Organ independent, persoană juridică,

- Are un organ executiv eficient,

- Supraveghează sistemul extern al controlului calităţii implementat de OPAA,

- Bugetul se formează din alocaţii de la: Bugetul de stat, BNM, CNPF, entităţi de interes public,

- Supraveghează activitatea organului profesional,

- Efectuează controlul extern al calităţii la companiile de audit, care efectuează auditul rapoartelor financiare la entităţile de interes public (???),

- Unul din membri este reprezentantul organului profesional,

- Ţine registrul auditorilor şi companiilor de audit,

- Asigură accesul la profesie (organizează examenele de calificare pentru auditori),

- Prezintă anual Guvernului pînă la 30 iunie Raportul de activitate şi Raportul financiar etc.

 

Organul profesional de autoreglementare al auditorilor:

- Toţi auditorii şi companiile de audit sunt obligaţi prin lege să fie membri,

- Organizează pregătirea teoretică a stagiarilor, monitorizează pregătirea practică a acestora,

- Organizează şi monitorizează pregătirea profesională continuă a auditorilor,

- Organizează controlul extern al calităţii la companiile de audit,

- Asigură traducerea şi disponibilitatea în limbile vorbite în ţară a ISA, Codul etic etc.

Surse de finanţare:

- Cotizaţii fixe şi variabile anuale ale auditorilor şi companiilor de audit,

- Încasări de la acordarea serviciilor.

 

Funcţiile principale ale organismului profesional se concentrează asupra organizării şi monitorizării procesului educaţional al auditorilor şi controlul calităţii lucrărilor de audit.

 

Să instituim o structură nouă a organismului profesional de autoreglementare a auditorilor sau să o perfecţionăm pe cea existentă?

Este nevoie ca anume în acest segment să fie concentrată atenţia grupului de lucru, opiniei publice, organelor abilitate de stat pentru a nu repeta greşelile comise în anul 1996, cînd a fost primită prima lege privind activitatea de audit.

În acest sens, la moment se simte o situaţie tensionată. Foarte puţine publicaţii în presă la temă, toţi tac, menţin pauza. Se creează o impresie că acum, ca şi atunci problema se va rezolva undeva în cabinete fără o discuţie publică sănătoasă.

Părerile auditorilor, în acest sens, sunt diferite, uneori diametral opuse. Se simte un antagonism din partea unor organizaţii profesionale existente, neprimirea la tot ce se discută şi se propune în afară de varianta proprie. În această situaţie, oricare decizie, în acest sens, nu va fi acceptată de o parte de auditori, companii de audit.

Perioada de evoluţie a profesiei de audit în ţara noastră a fost plină de incertitudine, lăsată în voia soartei. S-au adunat multe nemulţumiri, aşteptări nerealizate, neîncredere. De aceste circumstanţe urmează de ţinut cont în viitor la elaborarea modificărilor legislative.

Este cert că propunerile în acest sens urmează să fie discutate la adunarea generală a auditorilor şi să fie acceptate în condiţiile unui consens larg.

Problema cheie: este nevoie să fie creat un organ profesional puternic al auditorilor cu funcţii de autoreglementare.

Se stabileşte un singur organism profesional de autoreglementare la care vor adera toţi auditorii şi toate companiile de audit.

Aici avem oportunitatea să alegem din cîteva variante posibile: Se creează un organ profesional nou de autoreglementare al auditorilor şi companiilor de audit (De exemplu, Camera auditorilor din RM) sau aceste funcţii sunt transmise unui organism existent.

După părerea multor auditori, varianta creării unui organism nou va arunca dezvoltarea profesiei cu 2-3 ani în urmă, deoarece crearea unui organ viabil şi funcţional nou necesită atît eforturi mari, resurse, cît şi timp.

Din alt punct de vedere, crearea acestui organ va elimina conflictul dintre grupuri de auditori, organizaţii profesionale care este în prezent. Dar această tensiune poate fi eliminată, în numele dezvoltării profesiei, dacă se va dori de toate părţile.

Altă oportunitate este ca organul profesional să fie creat în baza unei asociaţii existente sau în baza de fuziune a unor asociaţii existente.

Eventual alegerea să fie efectuată în baza evaluării activităţilor fiecărei dintre asociaţii, care ar pretinde la aceste funcţii, experienţei acumulate, a gradului de încredere publică etc. Evident, că în cazul cînd va fi selectată una dintre asociaţii, consiliul de conducere îşi va prezenta demisia pentru a alege organele de conducere cu participarea noilor membri.

Pentru ca organul profesional să fie mai credibil în faţa publicului, inclusiv şi în faţa Comunităţii Europene, el urmează să fie membru al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC). Pentru a primi statutul de membru cu drepturi depline IFAC pentru un organism nou se va cere minimum 4-5 ani.

În Republica Moldova, în prezent există numai un organ profesional, care deţine statutul de membru cu drepturi depline al IFAC.

Procesul de supraveghere publică este un lucru firesc, care rezultă din funcţia principală a profesiei şi anume de a servi interesului public. De aceea opunerea acestui proces înseamnă pierderea încrederii în activitatea de audit.

Propun ca membrii grupului de lucru să se pronunţe pe marginea acestor şi altor probleme ce ţin de dezvoltarea profesiei de audit în Republica Moldova. Acest material este o bază pentru a iniţia discuţiile în cadrul grupului de lucru.

 

Veaceslav Ciobanu

 

Membrul al grupului de lucru privind perfecţionarea legislaţiei în domeniul auditului

Auditor certificat

Comentarii Adaugă comentariu
Aliona Gutu / 24.03.2015 00:08
Buna seara. Mi-am fost destul de utila informatia pe care ati disponibilizat-o in acest articol. Sunt studenta la universitatea din Lisabona, Portugalia, Actualmente imi pregatesc disertatia cu privire la tema Auditul Intern in Portugalia si in RM. Va voi fi foarte recunoscatoare daca ma ve-ti putea ajuta sa obtin mai multe informatii despre AI in RM in ziua de astazi. Este posibil? Va multumesc si daca nu cer prea mult astept feedback-ul dvs. Aliona Gutu
Răspunde
 

Straton Adelina / 20.01.2011 14:38
O informatie foarte utila
Răspunde
 

 
Nume, Prenume *: E-mail:
Comentariu * caractere rămase  
Întrebări-răspunsuri
Privind dreptul la achitarea indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, dacă stagiul angajatului este mai mic de 9 luni 
14.07.2016  
Activez din iulie 2015. În februarie 2016 am stat 6 zile în concediu medical. Mi se cuvine achitarea concediului medical?
Privind acordarea concediului de odihnă integru 
27.06.2016  
În primul an de muncă, după 11 luni lucrate fără concediu de odihnă, angajatul are dreptul la 28 zile de concediu sau 26 (11x2,33)?
Privind calcularea și achitarea concediului adiţional plătit pentru studii 
22.06.2016  
Dacă îți ei concediu adiţional plătit pentru studii, unde trebuie să se achite 75 % din salariu mediu și cum se calculează acesta?
Modul de calculare a concediilor suplimentare 
03.02.2016  
În cazul în care o persoană apropiată a unui angajat a decedat, angajatul va putea beneficia de concediu suplimentar? Cum se va calcula acest concediu?
© 2017 Contabil Şef. Toate Drepturile Rezervate.