Prima  |  Legislaţia  |  Legislaţia fiscală  |  Ordine | Baza generalizată a practicii fiscale Ordinul SFS nr. 356 din 28.09.2017

Baza generalizată a practicii fiscale Ordinul SFS nr. 356 din 28.09.2017

29.09.2017     
imprimare

1. (34.6.2)
    Se eliberează bonul de casă în cazul achitării cu cardul bancar (cardul de plată)?

Punctul 5 din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar, anexa nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, stabilește că dacă în cadrul decontărilor bănești în numerar contribuabilul (comerciantul) acceptă, în mod stabilit, cardurile de plată în calitate de instrument de plată fără numerar, sau alt mod de plată, decontările respective se efectuează de asemenea prin intermediul mașinilor de casă și de control cu memorie fiscală (MCC).

Cardul de plată este un suport de informație standardizat și personalizat prin intermediul căruia deținătorul, de regulă, cu utilizarea numărului personal de identificare al său și/sau a unor alte coduri care permit identificarea sa, are acces la distanță la contul bancar prin intermediul unor dispozitive speciale, cum ar fi terminale POS, în vederea efectuării anumitor operațiuni prevăzute de banca emitentă.

La acceptarea tranzacției cu card, terminalul POS va emite numărul stabilit de chitanțe POS, de suma achitată (acceptată), iar MCC va emite bonul de casă care va conține expres înscrisul privind modul de plată a sumei achitate - cu CARD.

2. (34.1.8)
    Ce dispozitive și sisteme pentru înregistrarea operațiunilor cu numerar sunt definite în Codul fiscal?

La dispozitive şi sisteme pentru înregistrarea operațiunilor cu numerar, conform art. 5 pct. 40) din Codul fiscal, se referă:

    a) mașina de casă și de control cu memorie fiscală - aparat pentru înregistrarea operațiunilor de casă, inclusiv pentru păstrarea și imprimarea informației gestionare și financiare la efectuarea decontărilor bănești în numerar, a cărui construcție înglobează un modul fiscal ce controlează memoria fiscală și dispozitive de imprimare și afișare, asigurând protecția algoritmilor de lucru și a datelor împotriva modificărilor neautorizate;

    b) sistemul informatic „Gateway Fiscal" - platformă hardware şi software, a cărei construcție înglobează un nod intermediar de transmitere în timp real a informației gestionare și financiare la executarea operațiunii de plată de la terminalele de plată în numerar (terminal cash-in), prin canale digitale securizate, în sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat, asigurând protecția algoritmilor de lucru și a datelor împotriva modificărilor neautorizate.

3. (34.1.7)
    Se utilizează mașinile de casă și de control cu memorie fiscală în activitatea caselor de amanet?

Activitatea caselor de amanet (lombardurilor) este reglementată de Regulamentul cu privire la modul de organizare și funcționare a caselor de amanet (lombardurilor), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 204 din 28 martie 1995.

Lombardurile sunt instituții creditare, care oferă populației posibilitatea de a-și păstra obiectele de uz personal și casnic, precum și de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte.

La recepționarea de către lombard a obiectelor de uz personal şi casnic în păstrare plata se percepe pentru tot termenul de păstrare convenit.

La recepționarea de către lombard a obiectelor ca amanet, plata pentru păstrare, precum și dobânda pentru împrumut se percepe la rambursarea împrumutului pentru întreg termenul de aflare a obiectelor în lombard.

După expirarea termenului prevăzut în contract, lombardul este în drept să-și satisfacă creanțele din valoarea bunurilor depuse în păstrare sau ca amanet în modul stabilit în contract, dacă legea nu prevede altfel.

Din suma încasată de la vânzarea bunurilor nereclamate (obiectele depuse în păstrare sau ca amanet) se achită plata pentru păstrare, împrumuturile acordate și dobânzile pentru ele și cheltuielile de vânzare, iar soldul sumei lombardul îl restituie posesorului chitanței nominative de depozit sau al biletului nominativ de amanet, la prezentarea lor.

Astfel, lombardul efectuează decontări bănești în numerar și, deci, urmează să utilizeze mașini de casă și de control cu memorie fiscală (MCC) în următoarele cazuri (caz - operațiune economică în înțelesul Hotărârii Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998):

    - la rambursarea împrumutului de către debitorul gajist;
    - la rambursarea dobânzii de către debitorul gajist;
    - la primirea plăților pentru păstrare;
    - la vânzarea bunurilor nereclamate.

Justificarea recepționării plăților menționate se face prin înregistrarea acestora în MCC, în conformitate cu Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control pentru efectuarea decontărilor în numerar și emiterea bonului de casă, care se transmite clientului.

4. (31.6.2)
    În care termen contribuabilul trebuie să depună contestaţia împotriva deciziei Serviciului Fiscal de Stat, în cazul în care nu este de acord cu decizia la actul de control?

Conform prevederilor art. 268 alin. (1) din Codul fiscal, contestația împotriva deciziei Serviciului Fiscal de Stat sau acțiunii funcționarului fiscal poate fi depusă în decursul a 30 de zile de la data primirii deciziei sau a întreprinderii acțiunii contestate. În cazul omiterii acestui termen din motive întemeiate, el poate fi restabilit, la cererea persoanei vizate în decizie sau împotriva căreia a fost întreprinsă acțiunea, de Serviciul Fiscal de Stat.

Totodată, în cazul în care contribuabilul va depune contestația după expirarea acestui termen, aceasta va rămâne neexaminată și se va restitui reclamantului.

Respectiv, conform prevederilor art. 270 din Codul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat examinează contestația în termen de 30 de zile calendaristice din data primirii, cu excepția cazurilor în care conducerea Serviciului Fiscal de Stat emite o decizie cu privire la prelungirea acestui termen, fapt despre care este înștiințat contribuabilul. Timpul cu care se prelungește termenul nu va depăși 30 de zile calendaristice.

5. (31.6.1)
    Care este procedura de prezentare a dării de seamă corectate?

Articolul 188 din Codul fiscal prevede procedura de prezentare a dării de seamă corectate.

Darea de seamă fiscală corectată este versiunea dării de seamă fiscale precedente.

Contribuabilul care descoperă că darea de seamă fiscală prezentată anterior conține o greșeală sau o omisiune are dreptul să prezinte o dare de seamă fiscală corectată, conform formularului şi modului de întocmire în vigoare pentru darea de seamă fiscală care se corectează.

Darea de seamă fiscală corectată, depusă înainte sau în termenul stabilit pentru prezentarea dărilor de seamă fiscale pe o anumită perioadă fiscală se consideră dare de seamă fiscală pentru perioada respectivă.

Darea de seamă fiscală corectată nu va fi luată în considerare şi, prin urmare, nu va fi modificată darea de seamă precedentă dacă cea corectată a fost prezentată:

    - după emiterea de către conducerea organului care exercită controlul a unei decizii scrise cu privire la iniţierea efectuării unui control fiscal, al cărui obiect va fi şi darea de seamă prezentată greşit sau cu omisiuni;
    - pe o perioadă supusă unei verificări documentare sau după ea.

Astfel, contribuabilul este în drept să depună dare de seamă fiscală corectată până la emiterea de către conducerea organului care exercită controlul a unei decizii scrise cu privire la inițierea efectuării unui control fiscal, al cărui obiectiv va fi și darea de seamă prezentată greșit sau cu omisiuni sau pentru o perioadă care nu a fost supusă unei verificări documentare sau după ea.

6. (31.5.3)
    Care persoană urmează a fi sancționată conform prevederilor art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 în cazul efectuării achitării prin intermediari?

Articolul 10 punctul 5 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi prevede că față de întreprinderi şi organizații, indiferent de tipul lor de proprietate și forma de organizare juridică, care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării efectuate, se aplică sancțiuni pecuniare în proporție de 10 la sută din sumele plătite, iar sumele amenzilor se fac venit la bugetul de stat.

În sensul pct. 5, cuvântul „intermediar" semnifică persoana căreia o altă persoană i-a plătit o sumă de bani, în numerar sau prin virament, neavând către aceasta obligații financiare directe.

În cazul în care au fost efectuate decontări bănești prin intermediari, sancțiunea prevăzută la art. 10 pct. 5 din Legea menționată se aplică persoanei care are o obligație financiară directă față de creditor, însă plata în folosul acestuia a fost efectuată prin intermediari.

7. (31.5.2)
    Ce sancțiune va aplica Serviciul Fiscal de Stat pentru desfășurarea activității fără licență agentului economic ce desfășoară activitate în furnizarea serviciului public de alimentare cu apă și/sau de canalizare?

Conform art. 2 din Legea nr. 451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător, licența este act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licențiere în procesul de reglementare a activității de întreprinzător, ce atestă dreptul titularului de licență de a desfășura, pentru o perioadă stabilită, genul de activitate indicat în aceasta, integral sau parțial, cu respectarea obligatorie a condițiilor de licențiere.

Totodată, conform art. 8 alin. (1) lit. d) pct. 411) din Legea privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător, se supune reglementării prin licențiere de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică furnizarea serviciului public de alimentare cu apă și/sau de canalizare la nivel de regiune, raion, municipiu, oraș și, după caz, sat, comună.

Articolul 7 alin. (1) din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, reglementarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare se asigură de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică care își exercită atribuțiile în conformitate cu legislația în vigoare.

Prin urmare, potrivit art. 10 alin. (4) din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, începând cu 13 ianuarie 2012, pentru desfășurarea activității fără licență sau a activităților interzise pe teritoriul Republicii Moldova, precum și a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, organele fiscale, Camera de Licențiere sau alt organ abilitat cu atribuția de eliberare a licenței aplică amendă în mărimea venitului brut, din realizarea obținută în urma activităților menționate.

Concomitent, art. 18 din Codul fiscal prevede componența venitului brut prin specificarea atât a surselor de venit ce se includ în venitul brut cât și a altor venituri care nu au fost specificate în articol.

Astfel, pentru desfășurarea activității fără licență, Serviciul Fiscal de Stat va aplica amendă în mărimea venitului brut din realizarea obținută în urma activității desfășurate.

8. (31.2.16)
    Va fi sancționată gospodăria țărănească (de fermier) pentru prezentarea tardivă a declarației cu privire la impozitul pe venit, în cazul în care pe parcursul perioadei fiscale nu a avut angajați și nu a obținut venit impozabil?

Pentru prezentarea tardivă a declarației cu privire la impozitul pe venit, se aplică prevederile art. 260 alin.(2) din Codul fiscal.

Totodată, art. 83 alin. (9) din Codul fiscal prevede că gospodăria țărănească (de fermier) care pe parcursul perioadei fiscale nu a avut angajați și nu a obținut venit impozabil este scutită de obligația privind prezentarea declarației cu privire la impozitul pe venit.

Prin urmare, gospodăria țărănească (de fermier) care pe parcursul perioadei fiscale nu a avut angajați și nu a obținut venit impozabil nu va fi sancționată conform prevederilor art. 260 alin. (2) din Codul fiscal, întrucât aceasta a fost scutită de prezentarea declarației cu privire la impozitul pe venit.

9. (31.2.15)
    Dacă contribuabilul a depistat eroare în completarea dării de seamă prin faptul că a indicat greșit perioada fiscală, dar a prezentat dare de seamă corectată (impozitul a fost achitat în termen), va fi sancționat acesta conform art. 260 alin. (3) din Codul fiscal?

Conform art. 188 din Codul fiscal, darea de seamă fiscală corectată este versiunea dării de seamă fiscale precedente, iar în conformitate cu prevederile art. 236 alin. (3) din Codul fiscal, în cazul în care contribuabilul descoperă că darea de seamă fiscală prezentată anterior conține greșeli sau omisiuni și prezintă darea de seamă corectată, precum și în cazul în care contribuabilul nu are obligația prezentării dării de seamă, dar descoperă că au fost efectuate greșit calculul și plata impozitelor și taxelor, iar în urma acestora apar obligații fiscale suplimentare și acestea sunt achitate până la anunțarea unui control fiscal, amenda nu se aplică.

Astfel, în cazul în care contribuabilul a depistat de sine stătător că în darea de seamă fiscală prezentată anterior a fost indicată greșit perioada și, ulterior, a prezentat o altă dare de seamă fiscală corectată, aceasta va fi considerată ca dare de seamă fiscală corectată și vor fi aplicate prevederile art. 236 alin. (3) din Codul fiscal.

10. (31.2.14)
    Care este mărimea amenzii aplicate contribuabilului pentru ruperea sigiliului legal aplicat pe bunurile contribuabilului de către Serviciul Fiscal de Stat?

În conformitate cu art. 133 alin. (4) pct. 8) din Codul fiscal, în realizarea funcțiilor sale, Serviciul Fiscal de Stat aplică sigilii pentru asigurarea integrității bunurilor.

Conform art. 129 pct. 22) din Codul fiscal, sigilarea reprezintă aplicarea sigiliului pe ușile unor încăperi, mijloace de transport, pe recipiente, diferite produse, colete, corespondență, pe bunurile debitorului, alte bunuri în scopul conservării, identificării, indisponibilizării ori evitării desfacerii acestora de către persoane neautorizate.

Ruperea sau deteriorarea, în mod intenționat sau din neglijență, a unui sigiliu legal aplicat se sancționează cu amendă în mărime de 40 000 de lei.

Astfel, în cazul în care sigiliul legal aplicat a fost înlăturat neautorizat, în lipsa funcționarului fiscal responsabil de monitorizarea procesului de sigilare, contribuabilul urmează a fi sancționat conform prevederilor art. 2631 din Codul fiscal.

Totodată, menționăm că sigiliul, avut în vedere la art. 2631 din Codul fiscal nu se referă la sigiliile aplicate MCC în scopul protecției integrității tehnice a acestora pe perioada exploatării lor.

© 2017 Contabil Şef. Toate Drepturile Rezervate.