Prima  |  Articole  |  Fiscalitate | Comentarii la Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit

Comentarii la Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit

03.10.2014   10868   14   Veaceslav Ciobanu, Contabil certificat ACAP, auditor

Votează: 0.0/5 (0 Voturi )

imprimare

Comentarii la Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit

Dispoziții generale

Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări (mai departe Regulamentul) a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.697 din 22 august 2014, publicată în Monitorul oficial din 29 august 2014.

Aprobarea unui nou regulament privind reținerea impozitului pe venit din salarii a fost așteptată, chiar dacă regulamentul precedent a fost aprobat relativ nu demult (HG nr.10 din 19 ianuarie 2010). Așteptările erau legate, în primul rând, de modificările în Codul fiscal ce țin de metodele indirecte de evaluare a veniturilor persoanelor fizice. În sensul în care până acum unele surse de venit (reținerea finală a impozitului) achitate persoanelor fizice, entitățile nu le declarau Serviciului fiscal în informațiile anuale (IAS, IAL). Putem să presupunem că Serviciul fiscal ar avea nevoie de informații privind toate sursele de venit ale persoanelor fizice, pentru a compara veniturile și cheltuielile acestora în contextul aplicării modificărilor recente operate în Codul fiscal legate de impozitarea indirectă a persoanelor fizice. Din păcate aceste scopuri n-au fost realizate în modificările operate în Regulamentul analizat.

Regulamentul reglementează reținerea impozitului pe venit din salarii (de ex. facilități) pentru angajați și mai puțin din contractele civile pentru persoane fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător pentru care a fost acordat spațiu numai de două alineate.

Facilități acordate de patron

Am atras atenția (p.3 2) că noțiunea de patron (facilitate acordată de patron) este extinsă și asupra contractelor civile. Noțiunea de patron (angajator) este specifică relațiilor de muncă stabilite între angajator și angajat în baza unui contract de muncă și nu poate fi extinsă asupra contractelor civile care au alt conținut economic. Facilitățile acordate de patron (art.21 CF), de asemenea, ar urma să fie analizate ca fiind posibile în cadrul unui contract de muncă.

Vă recomand să analizați dezvăluirile care se conțin în Regulament privind conținutul facilității acordate de patron. Lista facilităților acordate de patron, dezvăluită în Regulament, este mai largă în comparație cu textul art.19 din Codul fiscal.

Scutirile acordate

Atrageți atenție la p.12 în care se spune că „suma scutirilor anuale prevăzute la art.33 alin.(1) și (2) se transmit în cuantum întreg, fără a fi divizate între contribuabil și soțul (soția) acestuia”. Aceasta ar însemna că scutirea soției (soțului) nu poate fi transmisă soțului (soției) parțial (numai pentru o parte din  perioada fiscală). De exemplu, dacă unul din soți a folosit parțial scutirea sa personală (câteva luni), ulterior nu va putea transmite scutirea sa personală celuilalt soț (fără a renunța inițial la scutirea personală folosită pentru perioadele precedente și  fără a cere recalculul impozitului reținut). Dacă unul dintre soți a transmis scutirea sa personală celuilalt soț și ulterior pe parcursul anului s-a angajat la muncă și dorește să beneficieze de scutirea sa personală, va putea face acest lucru numai dacă celălalt, căruia i-a fost transmisă scutirea, va renunța la scutirea transmisă și va cere recalculul impozitului pe venit reținut fără a ține cont de această scutire. Această normă era valabilă și până acum, dar în regulament nu era scrisă cert.

Persoana fizică își retrage pe parcursul anului fiscal scutirea solicitată anterior pentru soție (soț), cum procedăm? Din explicațiile orale primite de la IFPS o să urmeze următoarele proceduri. Persoana fizică angajat prezintă o nouă cerere prin care renunță la scutirea soției (soțului). Contabilitatea întreprinderii va efectua recalculul impozitului pe venit pe întreaga perioadă fiscală – an calendaristic, excluzând scutirea retrasă de la începutul anului.

Același lucru se referă și la scutirea pentru persoanele întreținute, dacă pe parcursul anului fiscal acestea își pierd statutul de persoană întreținută, în baza cererii angajatului, se va efectua recalculul impozitului pentru toată perioada fiscală fără a ține cont de scutirea retrasă.

Vă atragem atenția la acel fapt (p.16) că dacă persoana fizică (contribuabilul) a transmis scutirea sa personală soției (soțului), acesta continuă să beneficieze de scutirile pentru persoanele întreținute. Aceasta normă era activă și în perioadele precedente.

Angajatul care nu-și schimbă locul de muncă nu este obligat să prezinte patronului anual cererea și copiile din documentele corespunzătoare cu excepția cazurilor în care angajatul obține dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la unele scutiri. Angajatul prezintă anual documentele cu termen de valabilitate limitat, de exemplu cererea soției (soțului) privind transmiterea scutirii personale.

Persoane întreținute pot fi părinții angajatului, părinții soției (soțului) acestuia, dacă aceștia au un venit anual mai mic de 9 516 lei și sunt întreținute de contribuabil. Pentru a avea dreptul la scutire pentru părinți, copii, legea nu cere ca aceștia să trăiască împreună sau să prezinte careva documente (declarații) care confirmă că aceste persoane sunt întreținute de contribuabil.

Modul de calculare

Aș recomanda să atrageți atenția la p. 40 din Regulament, la numărul de luni din anul fiscal pe parcursul cărora persoana fizică se consideră angajată în scopul determinării impozitului pe venit. Acest fapt e important, în primul rând,  în situația în care persoana fizică este angajată (eliberată) pe parcursul anului fiscal. În acest punct se conține un răspuns complet la întrebarea care reiese din această situație, și anume, lunile în care persoana fizică este angajată și/sau eliberată din funcție se includ în numărul de luni incluse în calcul? Răspuns, scutirea personală se acordă din luna următoare lunii angajării, iar numărul de luni pe parcursul cărora persoana este angajată care se folosește la determinarea impozitului pe venit din salarii va include luna angajării și luna eliberării din funcție. De exemplu, contabilul Ion s-a angajat la muncă pe data de 15 februarie și primul salariu va fi achitat pe 10 martie. Câte luni vor fi incluse în calcul? Scutirea personală va fi acordată pentru 1 lună, iar numărul de luni pe parcursul cărora a fost angajat va fi – 2 luni.

Luna în care persoana angajată se eliberează din funcție se include atât în calculul numărului de luni pentru care se acordă scutirea personală, cât și în numărul de luni de parcursul cărora persoana se consideră angajată.

De exemplu, contabilul Ion se angajează la data de 15 februarie și la data de 15 iunie al aceluiași an fiscal se eliberează din funcție, în aceiași lună i se face calculul plăților salariale datorate de entitate. Numărul de luni pentru care se va acorda scutirea personală va fi de 4 (martie-iunie), iar numărul de luni pe parcursul cărora persoana se consideră angajată este de 5 (februarie-iunie).

Dacă contabilului Ion i se va calcula și achita vreo plată după data eliberării din funcție, de exemplu pe 10 iulie, cum va fi reținut impozitul pe venit din salariu? Dacă plățile efectuate vor fi legate de contractul de muncă care a fost reziliat, atunci impozitul pe venit reținut va fi determinat în cadrul venitului cumulativ achitat pe parcursul anului fiscal. Scutirile acordate (4 luni) și numărul de luni pe parcursul cărora persoana se consideră angajată (5) vor rămâne neschimbate.

Merită să menționăm că abordarea ce ține de includerea lunii în care persoana fizică a fost angajată în numărul de luni în care aceasta se consideră angajată în scopuri fiscale se folosea de multe entități și până la adoptarea acestui Regulament,  diferența este că regulamentul vechi nu prevedea un răspuns cert la această întrebare. Din acest motiv, unele întreprinderi, pentru a-și reduce riscurile fiscale, nu îndrăzneau să includă în calculul numărului de luni în care persoana se consideră angajată luna în care persoana a fost angajată. În această abordare este și o logică.

Propun să analizăm încă o situație posibilă,  când o persoană fizică pe parcursul unui an fiscal este eliberată din funcție și ulterior, peste câteva luni, se angajează din nou la aceeași entitate. Pentru această situație care va fi numărul de luni pe parcursul cărora persoana se consideră angajată? Pentru care luni vor fi acordate scutirile personale? Se va ține cont de lunile din prima angajare?

În exemplul analizat mai sus, să presupunem că contabilul Ion a fost eliberat din funcție la 15 iunie, iar pe 15 septembrie a aceluiași an se angajează din nou la aceeași entitate. Pe 15 octombrie i se achită salariul, în acest caz, pentru câte luni va fi acordată scutirea personală și care va fi perioada de angajare în scopuri fiscale? Pentru a răspunde la întrebările de mai sus ca bază urmează să fie luat noul contract de muncă fără a ține cont de contractul de muncă reziliat. Corespunzător, scutirea personală va fi acordată pentru 1 lună (octombrie), iar numărul de luni pe parcursul cărora persoana fizică se consideră angajată va fi de două (septembrie-octombrie).

Cum urmează să fie impozitate avansurile din salarii? În p.43 se menționează că avansul primit pentru plățile salariale urmează să fie inclus în venitul impozabil al angajatului (!?).  Personal nu sunt de acord cu această concluzie. Avansul nu este venit și, corespunzător, lipsește obiectul impozitării. Există, după câte cunosc, și o practică judecătorească care confirmă acest fapt. Dar…Regulamentul spune altceva și urmează să ne conducem de Regulament. Care este părerea Dvs pe această întrebare?

P.48 al Regulamentului prevede că la efectuarea ultimei plăți impozabile către angajata care pleacă în concediul de maternitate se vor acorda scutirile până la sfârșitul anului calendaristic, atrageți atenție.

În p.47 al Regulamentului se face referință la plățile salariale achitate angajatului în baza deciziei instanței de judecată în urma eliberării nelegitime a acestuia din funcție și restabilirii lui ulterioare. În acest caz, angajatul are dreptul să beneficieze de scutirile personale pentru perioada lipsei forțate de la muncă. În același timp, în Regulament nu se conțin răspunsuri și la alte întrebări legate de această situație. De exemplu, dacă plata se efectuează în altă perioadă fiscală (an calendaristic), care cote ale impozitului se vor folosi? Cele care se referă la perioada fiscală în care a fost efectuată plata sau cele care se referă la perioada fiscală pentru care a fost calculat salariul care se achită? Scutirile? Numărul de luni incluse în calcul în care persoana fizică se consideră persoană angajată?

Regulamentul acordă explicații privind impozitarea plăților efectuate angajatului după data rezilierii contractului de muncă. În acest caz, venitul achitat pentru impozitare se va adăuga la venitul achitat anterior pe parcursul contractului de muncă cu acordarea scutirilor și numărul de luni stabilite pe parcursul contractului de muncă.

Impozitarea venitului persoanelor fizice provenit din contracte civile

Regulamentul pe care îl analizăm se numește „… cu privire la impozitul pe venit reținut din salarii și … din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practica activitatea de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări”. Pentru reglementarea impozitării la sursa de plată a veniturilor din activitatea evidențiată, în Regulament se prevăd din totalul de 51 de puncte … exact două puncte cu câte o propoziție fiecare (p.50-51). Oare nu este puțin? Corespunzător, au rămas fără răspunsuri multe întrebări legate de impozitarea veniturilor persoanelor fizice care provin din contracte civile (altele decât contractele de muncă). În Regulament se spune „În cazul în care serviciile sunt prestate de către o persoană fizică în baza unei convenții civile, … plățile achitate se consideră plăți salariale, din care se reține impozitul pe venit conform art.88 din Codul fiscal și cotelor stabilite la art.15 lit.a) din Codul fiscal, fără a fi divizat la numărul de luni în care se achită pentru serviciile respective”. Acest text nu conține explicații la alte întrebările și situații posibile.

De exemplu, contabilul Ion acordă unei entități servicii de întocmire a rapoartelor financiare în baza unui contract civil, serviciile au fost prestate în perioada ianuarie-martie. Valoarea contractului este de 17 000,00 lei. Plata se efectuează pe data de 20 februarie – 6 000,00 lei, 10 martie – 4 000,00 lei și 30 martie- 7 000,00 lei. Care va impozitul pe venit reținut din aceste plăți? Regulamentul nu acordă o explicație certă pentru situația descrisă. Sunt posibile trei variante:

1.Fiecare plată va fi analizată separat fără a ține cont de alte plăți efectuate în cadrul acestui contract și/sau de alte plăți efectuate în aceiași lună. În acest caz impozitul reținut va fi următorul (analizat venit impozabil):

- 20 februarie    - 824,69 lei (2321,00 (25852,00/12) lei x 7% + 3679,00 (6000,00 – 2321,00) lei x 18%);

-10 martie         - 464,69 lei  (2321,00 (25852,00/12) lei x 7% + 1679,00 (4000,00 – 2321,00) lei x 18%);

- 30 martie        - 1004,69 lei (2321,00 (25852,00/12) lei x 7% + 4679,00 (7000,00 – 2321,00) lei x 18%).

Total impozit reținut:      2294,07 lei.

2.Fiecare plată va fi analizată separat fără a ține cont de alte plăți efectuate în cadrul aceluiași contract în alte luni calendaristice, dar se va ține cont de plățile efectuate în aceeași lună. În acest caz, se va reține următorul impozit:

- 20 februarie    - 824,69 lei (2321,00 (25852,00/12) lei x 7% + 3679,00 (6000,00 – 2321,00) lei x 18%);

-10 martie         - 464,69 lei  (2321,00 (25852,00/12) lei x 7% + 1679,00 (4000,00 – 2321,00) lei x 18%);

- 30 martie        - 1260,00 lei ( 0,00 lei x 7% + 7000,00 lei x 18%).

Total impozit reținut:      2549,38 lei.

3.La achitarea plății următoare se va ține cont de plățile efectuate în cadrul aceluiași contract civil în diferite luni, numărul de luni în care persoana se consideră angajată - 1. Impozitul pe venit reținut va fi:

- 20 februarie    - 824,69 lei (2321,00 (25852,00/12) lei x 7% + 3679,00 (6000,00 – 2321,00) lei x 18%);

-10 martie         - 720,00 lei  (0,00 0 lei x 7% + 4000,00 lei x 18%);

- 30 martie        - 1260,00 lei (0,00 lei x 7% + 7000,00 lei x 18%).

Total impozit reținut:      2804,69 lei.

În înțelegerea mea varianta 1 corespunde normelor Codului fiscal și Regulamentului privind impozitarea veniturilor persoanelor fizice care provin din contracte civile. În legătură cu incertitudinile descrise mai sus am trimis o scrisoare către IFS cu rugămintea să ne acorde explicații în acest sens. La momentul primirii explicațiilor Serviciului fiscal la întrebările puse o să vă informăm despre conținutul acestora.

Fără răspuns în Regulament

Următoarea situație: o entitate, din lipsă de mijloace bănești în luna decembrie nu achită angajaților săi careva plăți salariale, ultima plată salarială în anul fiscal a fost efectuată în luna noiembrie. La momentul ultimei plăți salariale, impozitul pe venit din salariile angajaților a fost calculat reieșind din scutirile solicitate de fiecare angajat inclusiv pentru luna noiembrie (pentru 11 luni). Scutirea pentru luna a 12 urma să fie inclusă în calcul în momentul următoarei plăți salariale – în luna decembrie. În situația descrisă mai sus, entitatea din lipsă de bani nu efectuează plăți salariale, corespunzător, angajații nu pot formal beneficia de scutirile personale pentru luna decembrie – în această lună lipsește venitul îndreptat spre plată. Cum trebuie să procedeze entitatea în acest caz? Are dreptul aceasta să recalculeze impozitul pe venit din salariile angajaților pentru anul fiscal, incluzând în calcul scutirile personale ale angajaților pentru luna decembrie?

Această situație nu este nouă, nu există o certitudine nici după publicarea acestui Regulament. Pe parcursul anilor cu fiecare ocazie potrivită (seminare de instruire) am acordat această întrebare reprezentanților Serviciului fiscal. Părerile de cele mai dese ori erau împărțite:

1.Entitatea în această situație are dreptul să efectueze recalculul impozitului pe venit din salarii prin includerea în calcul a scutirilor personale acordate angajaților pentru luna a 12 a perioadei fiscale. Supraplata urmează să fie rambursată angajaților; sau altă părere diametral opusă,

2.Entitatea nu are dreptul se efectueze recalculul impozitului pe venit din salarii. Pentru a beneficia de scutirea personală pentru luna a 12 fiecare angajat urmează să prezinte Serviciului fiscal declarația personală pe venit CET prin care să solicite rambursarea supraplății impozitului.

Abordarea 1, în înțelegerea noastră, este conformă legislației fiscale. Pentru confirmare am inclus și această întrebare în interpelarea către Serviciul fiscal.

IAL09 și IAS09 în istorie

Conform noului Regulament dările de seamă fiscale anuale IAL09 și IAS09 rămân în istorie. A fost pusă în aplicare o nouă dare de seamă IALS14 în care sunt comasate informațiile care se conțineau în notele informative anuale IAS09 și IAL09. Nu în toate cazurile mai puține dări de seamă fiscale este mai bine. După părerea mea, această comasare este neinspirată și o să complice munca contribuabililor privind prezentarea acestor dări de seamă fiscale. Prezentarea unor rapoarte anuale separat pentru veniturile achitate în formă de plăți salariale (IAL09) și raport separat pentru venituri achitate din alte surse (IAS09) este firească. Conținutul economic al acestor surse de venit este diferit, conținutul informațiilor care urmează să fie declarate sunt diferite, evidența contabilă se ține în conturi diferite, etc. Informațiile generalizate (total) din darea de seamă nouă nu este relevantă, nu poate fi comparată cu rulajele din conturile contabile corespunzătoare, în care se ține evidența separată a impozitului pe venit din diferite surse.

Coloana 7 în Nota de informare IALS14 a fost numită: Numărul de luni în care venitul a fost îndreptat spre achitare (?). În primul rând, formularea nu este corectă. Se putea de spus- Numărul de luni pe parcursul cărora persoana fizică s-a considerat persoană angajată. Care este diferența? De exemplu, contabilul Ion este angajat al unei entități pe parcursul întregului an fiscal (12 luni), salariul se calculează lunar, dar se achită în luna decembrie. Numărul de luni în care venitul se îndreaptă spre plată este 1, dar în nota informativă urmează să fie completat – 12. Pe de altă parte, nu-i clar pentru care scopuri Serviciul fiscal are nevoie de această informație? În Nota de informare IAL09 această informație nu era. Pentru a verifica din oficiu corectitudinea reținerii impozitului pe venit din salariu? Puțin probabil. Mai degrabă sunt experimente pe seama contribuabililor. De asemenea, pare inutilă și informația solicitată privind scutirile personale ale angajaților în raport la fiecare formă de scutire (ocupă 8 coloane în raport). Oare n-ar fi suficientă informația privind suma totală a scutirilor acordate? Explicațiile Serviciului fiscal privind relevanța informației incluse în acest raport ar fi binevenită.

În nota explicativă privind completarea coloanei 18 „Suma impozitului pe venit reținut (lei)” se menționează „în coloana 18 – suma impozitului pe venit reținut la sursa de plată, care se determină în modul corespunzător:

Col.18=col.6 (total venit îndreptat spre plată) – col.15 (suma totală scutiri) – col.16 (Prime asig.med.) – col.17 (contrib.sociale)” (??).

Formula prezentată nu este corectă, au uitat autorii să înmulțească venitul impozabil cu cota (cotele) impozitului, pentru a determina impozitul pe venit.

Nota informativă anuală IALS14 prevede o Anexă la nota informativă IALS14, care se numește: Informație privind persoanele întreținute (Nou!). În această anexă urmează să fie prezentată informația privind fiecare persoană întreținută (copii, părinți) (cod fiscal) în raport la fiecare angajat pentru care a fost solicitată scutirea pentru persoana întreținută!?? Aici vă las să meditați la capitolul costuri de timp necesare pentru prezentarea acestei anexe și relevanța informației din această anexă, fără comentarii.

Menționăm că modul de completare a Notei informative IALS14 nu prevede să fie inclusă informația privind veniturile din care se efectuează reținerea finală a impozitului conform art.90¹ din Codul fiscal. Nu este clar de ce Serviciul fiscal nu solicită această informație? După implementarea normelor Codului fiscal privind metodele indirecte de impozitare a persoanelor fizice care are la bază compararea cheltuielilor cu veniturile persoanelor fizice, această informație ar fi utilă pentru a selecta persoanele pentru verificare !?

Un exemplu, contabilul Ion este asociat al companiei de contabilitate unde activează și în perioada 201X a primit salarii în valoare de 80 000,00 lei și dividende în valoare de 250 000,00 lei. Și își procură un apartament de 300 000 lei. Informația despre procurarea apartamentului va nimeri în baza de date a IFS, iar la capitol venituri va nimeri numai venitul din salarii de 80 000,00 lei. De unde este diferența? Ion va fi invitat la IFS, în lipsa informației complete despre veniturile acestuia, i se va cere socoteală, de unde a luat bani? Și va trebui să meargă la contabilitate să ceară confirmări, certificate pentru dividendele plătite. Dacă societatea avea să declare și veniturile achitate în formă de dividende; IFS nu ar fi avut întrebări față de Ion.

Aceasta este o realitate. În prezent multă lume este purtată pe drumuri de IFS numai pe motiv că acesta nu deține informații despre toate veniturile achitate persoanelor fizice de către entități: dividende, contracte de locațiune, etc, fiind invitată să-și argumenteze cheltuielile suportate Serviciul fiscal solicită să-i fie prezentate cheltuielile suportate de persoanele fizice, dar nu solicită informație despre unele surse de venit achitate de întreprinderi persoanelor fizice.

IRV14

Darea de seamă lunară privind suma venitului achitat și impozitului pe venit reținut din acestea Forma IRV09 se înlocuiește cu darea de seamă Forma IRV14. Se modifică (se adaugă; se exclud) unele tipuri ale sursei de venit și/sau codul sursei de venit. Au fost modificate mai multe rânduri în darea de seamă în baza modificărilor operate în art.88, 90, 90¹, 91 din Codul fiscal.

În general, forma și conținutul dării de seamă rămân aceleași. Prima perioadă fiscală pentru care se va prezenta este L/09/2014.

În cazul în care contribuabilul pe parcursul lunii gestionare nu a efectuat nici o plată, darea de seamă nu se prezintă organului teritorial al IFS.

În suma de control nu se includ impozitul pe venit reținut la sursa de plată conform art. 90¹.

A fost aprobată o nouă formă a cererii angajatului privind acordarea scutirii la impozitul pe venit (anexa nr.4). Scutirea personală transmisă soțului (soției)  se va face în baza unei Confirmări, textul căreia este aprobat în regulament (anexa nr.7).

A fost aprobat textul Informației privind veniturile calculate și achitate în folosul persoanelor fizice (juridice) și impozitul pe venit reținut din aceste venituri (anexa nr.5). Textul acestei informații nu diferă semnificativ de textul informației precedente, nu este clar care este termenul limită în care urmează să fie înmânată persoanei fizice (juridice).

Fișa personală de evidență a veniturilor sub formă de salariu și a altor plăți efectuate de patron în folosul angajatului n-a suferit modificări semnificative. Regulamentul conține îndrumări de completare a fișei personale pentru angajații din domeniul tehnologiilor informaționale.

Regulamentul intră în vigoare la 1 septembrie 2014.

Veaceslav Ciobanu

Auditor, Contabil certificat ACAP

Comentarii Adaugă comentariu
lilia / 08.03.2015 12:45
Buna ziua! Spuneti-mi va rog, in cazul unui muncitor sezonier care este angajat oficial in baza de contract dar doua luni lucreaza si una nu, pe lunile nelucrate i se acorda scutire sau nu?
Răspunde
 

Natalia / 10.02.2015 12:19
Buna ziua vreau sa intreb pentru ONG si AO impozitul de 23% si 4% asigurarea medicala pe care trebuie sa o achite Angajatorul e corect sa fie oprita din salariu brut al angajatului? Explicatia este ca ONG nu au venit de aceea aceste 27% se includ in salariu brut in contractul angajatului. Rog sa imi raspundeti cei care cunosc sigur cum e corect si ce spune legea, daca e posibil sa inscrieti si articolele pe care sa le citesc
Răspunde
 

ghenadie negara / 18.01.2015 14:54
buna ziua. ca deobicei Guvernu cu buna stiinta sau fara face/ inventeaza fel de fel de rapoarte si informatii de prezentat la IFS la intima sa convingere, fara a tine cont de prevederile legale. ptr a va convinge, faceti o simpla comparatie intre informatiile ""cerute"" prin IALS14 si informatiile de prezentat conform art. 92(3). nu ca as fi "rau" sau "obraznik", ori "melocinii" cum ar fi spus o altii, dar, conform art. 3(2) CF al RM "Actele normative adoptate de către Guvern, Ministerul Finanţelor, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Serviciul Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor, de alte autorităţi de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale, în temeiul şi pentru executarea prezentului cod, nu trebuie să contravină prevederilor lui sau să depăşească limitele acestuia." Da, da: nu trebuie sa depaseasca limitele acestuia.
Răspunde
 

Aliona / 05.01.2015 19:25
In instructiunea privind completarea IALS14 scrie asa: în coloana 7 – numărul de luni în care venitul a fost îndreptat spre achitare (se completează numai în cazul achitării salariului). Autorul aici a scris ca in coloana data se inscrie numarul de luni pe parcursul carora persoana a fost angajata, ceea ce nu e corect, daca contabilului Ion i se indreapta spre achitare 1 luna, nu se scrie 12 cat a fost angajat, ci o luna. Deci destul de logic, desi cam consuma timp. Rog autorul sa revizuieasca instructiunea si sa prezinte argumente, daca e de acord cu abordarea mea.
Răspunde
 

Ana / 24.10.2014 13:41
In privinta contractelor civile, sint de acord cu Sergiu. Am deseori astfel de contracte. In urma unor consultatii verbale oferite de fisc, retin impozitul pe venit reiesind din pragul anual (nu lunar) pentru 7% si 18%. Spre exemplu, in cazul unui contract civil semnat pe 2 luni la suma de 32000 lei, impozitul s-ar calcula astfel: 27852*7%+((32000-10%)-27852)*18%=1949.64+170.64=2120.28 lei. Indiferent in cite transe se achita. Astept si eu explicatiile actualizate ale fisc-ului.
Răspunde
 

Veaceslav Ciobanu / 21.10.2014 11:55
Pentru Ecaterina, a fost comisa o eroare in text, 25852 lei urmeaza sa fie citit 27852 lei si este limita venitului anual impozabil la cota de 7% persoane fizice conform art.15 lit.a) Cod fiscal. Abordarea propusa de Sergiu, Adrian - varianta 4 este logica. Suntem in asteptarea explicatiilor IFS.
Răspunde
 

Adrian / 20.10.2014 13:54
Eu la fel am inteles ca si Sergiu aspectul impozitarii contractelor civile. Mai ales ca aceasta este expres scris si in regulamentul din punctul meu de vedere: 51. ......"fără a fi divizat la numărul de luni în care se achită pentru serviciile respective".
Răspunde
 

Ecaterina / 17.10.2014 16:59
Mulțumesc foarte mult pentru acest articol. Sunt explicate foarte bine unele puncte "capcană" din regulament. Mii de scuze dar chiar nu inteleg acest calcul- (2321,00 (25852,00/12) lei Va rog mult explicați-mi (2321,00 (25852,00/12) lei
Răspunde
 

Cont / 07.10.2014 16:29
Consider ca IASL14 sa cam complicat, dar probabil ca e o chestie de deprindere. Este o vorba la rusi care se potriveste aici хотели как лучьше а получилось как всегда
Răspunde
 

sergiu / 06.10.2014 21:48
La.impozitarea personalor fizice care presteaza servicii in baza unui contract civil exista si varianta 4. Se va impozita valoarea contractului aplicinduse cotele din art. 15( 7%si 18%)fara a se imparti la 12 si indiferent in cate transe este platit valoarea contractului. Sunt curios ce va raspunde IFS.
Răspunde
 

Veaceslav Ciobanu / 06.10.2014 16:21
Elena, multumesc pentru precizare, intr-adevar art.35 alin.(2) prin Legea din 11.04.2014 a fost expus intr-o noua redactie in care cuvintul "impozabil" a fost exclus (anterior a fost pus in aplicare din 01.01.2014, n-a trait nicio zi), modificare in igoare din 01.01.2014. Aceasta precizare este semnificativa!! Cazul cu constatarea venitului din avans pentru persoana fizica nu tine de un contract de munca, dar de un contract civil. Dar de la aceasta continutul nu se modifica. Privitor la declarararea veniturilor din care se efectueaza retinerea finala, modificarile in CET-14 nu rezolva problema, Serviciul fiscal va avea nevoie si de confirmarea acestor sume. Acest lucru poate fi facut numai de entitati si persoanele fizice vor fi purtate iarasi pe drumuri. Problema cere modificarea art.92 alin.(3), sa fie adaugat art.90.1, cred ca aceasta nu este o problema. Peste ceva timp se va ajunge la aceasta.
Răspunde
 

Cires Elena / 06.10.2014 09:21
Multumesc pentru articol, rog frumos autorul sa comunice informatia despre cazul in judecata cu avansul din salariu. ____ In privinta intrebarii autorului, de ce Serviciul fiscal nu solicită informatia privind veniturile din care se efectuează reținerea conform art.90¹ CF mentionez, ca ei nu pot face aceasta, deoarece CF nu prevede asa obligatie a contribuabilului. Insa Serviciul Fiscal va oferi posibilitate cetatenilor sa declare aceste venituri benevol (vezi proiectul noului CET-14). ____ O obiectie la calificarea persoanelor intretinute - limitarea venitului de 9516 lei tine de oricare venit, nu doar cel impozabil.
Răspunde
 

Petru / 06.10.2014 09:10
Cei de la Fisc nu au de lucru, si de aia inventeaza cite ceva, ca asa sa nu adormim, de parca nu avem de lucru destul
Răspunde
 

Adrian / 03.10.2014 14:12
Mda nota asta cu persoane întreţinute este super detot
Răspunde
 

 
Nume, Prenume *: E-mail:
Comentariu * caractere rămase  
Întrebări-răspunsuri
Privind posibilitatea acordării împrumuturilor cu dobândă între persoane fizice 
19.08.2016  
Poate o persoană fizică rezidentă să împrumute bani unei alte persoane fizice rezidente contra unei dobânzi? Cum se va impozita dobânda obținută?
Privind modul de angajare a fondatorului unei entități la entitatea acestuia 
27.07.2016  
La SRL sunt doi fondatori cu cota parte 50% fiecare, ambii activează în cadrul societății. Se întocmeşte contract individual de muncă pentru ambii sau este suficient extrasul de la CÎS pentru a fi considerați angajaţi?
Privind dreptul la achitarea indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, dacă stagiul angajatului este mai mic de 9 luni 
14.07.2016  
Activez din iulie 2015. În februarie 2016 am stat 6 zile în concediu medical. Mi se cuvine achitarea concediului medical?
Privind deducerea salariului unui contabil, reieșind din funcția și studiile acestuia 
08.07.2016  
Cum se determină salariul unui contabil responsabil de salarizare și materiale, ce are studii superioare nefinisate cu certificat academic?
Privind acordarea concediului de odihnă integru 
27.06.2016  
În primul an de muncă, după 11 luni lucrate fără concediu de odihnă, angajatul are dreptul la 28 zile de concediu sau 26 (11x2,33)?
© 2017 Contabil Şef. Toate Drepturile Rezervate.