Prima  |  Articole  |  Fiscalitate | Evidenţa contabilă şi fiscală a TVA în cadrul unui contract de locaţiune

Evidenţa contabilă şi fiscală a TVA în cadrul unui contract de locaţiune

28.10.2015   8696   36   Veaceslav Ciobanu, Contabil certificat ACAP, auditor

Votează: 3.5/5 (8 Voturi )

imprimare

În revista „Contabilitate şi audit" nr. 9/2015,  p. 6 a fost abordat un subiect fierbinte privind evidenţa fiscală şi contabilă a sumelor TVA aferente serviciilor comunale în cadrul unui contract de locaţiune (autor Ghenadie Negară, auditor). Prezentul articol (autor  Veaceslav Ciobanu) este adresat atît contabililor care au nevoie să  adopte o  proprie poziţie şi să ia o decizie privind modul de reflectare a cheltuielilor compensate de către locatar, cît şi autorităţilor competente, în primul rînd, Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova. Doar nu este întîmplător faptul că doi specialişti în domeniul fiscal şi contabil, bine cunoscuţi în ţară, au diferite opinii privind problema evidenţei contabile şi fiscale a cheltuielilor facturate locatorului şi compensate de către locatari.

Indicaţii metodice abrogate

Subiectul menţionat a fost pus în discuţie în legătură cu abrogarea de către Ministerul Finanţelor a Indicaţiilor metodice privind modul de reflectare în contabilitate a cheltuielilor şi TVA aferente bunurilor imobiliare transmise în locaţiune şi serviciilor comunale nr. 10/2-06-134 din 19.05.2009 (în continuare - Indicaţii metodice). Obiectul dezvăluit în Indicaţiile metodice ţine de conţinutul contractului de locaţiune a unui bun imobiliar şi de serviciile acordate de către locator locatarului în cadrul acestui contract. Pentru a-şi organiza activitatea, locatarul, de regulă, în afară de serviciile de locaţiune propriu-zise, solicită de la locator unele servicii indispensabile pentru activitatea sa, care reies din contractul de locaţiune: energie electrică şi termică, servicii de telecomunicaţii, etc., care, în cele mai dese cazuri, nu constituie o parte componentă a serviciilor de locaţiune şi sînt achitate locatorului suplimentar la serviciile de locaţiune. Foarte frecvent aceste servicii nu sînt contractate direct de locatar, ci sînt procurate de locator şi revîndute locatarului. Indicaţiile metodice se referă la aspectele contabile şi  fiscale ale decontărilor privind TVA în cadrul operaţiunilor de procurare a serviciilor comunale, complementare unui contract de locaţiune, pentru locatar şi locator.

Tema abordată

În acest articol se pune în discuţie numai o parte din agenda Indicaţiilor metodice abrogate şi anume aspectele legate de evidenţa fiscală şi contabilă a decontărilor privind TVA ce ţin de serviciile comunale în cadrul unui contract de locaţiune: reflectarea în evidenţa contabilă a locatorului a sumelor TVA, completarea registrelor de evidenţă a procurărilor / livrărilor de către locator, reflectarea acestor operaţiuni în Declaraţia privind TVA.

În Indicaţiile metodice au fost propuse două metode de evidenţă, utilizate în  activitatea practică.

Metoda I prevede folosirea unui cont intermediar pentru repartizarea valorii serviciilor şi a sumelor TVA. Locatorul trece în cont numai partea TVA aferentă serviciilor comunale consumate de către acesta, iar partea TVA aferentă serviciilor livrate locatarului este reflectată ca o majorare a creanţei acestuia. Locatorul întocmeşte o factură fiscală pe numele locatarului, în care indică valoarea serviciilor revîndute (livrate) şi suma TVA aferentă acestor servicii, dar care nu va fi reflectată în evidenţa contabilă (credit contul 534) (?!). În Registrul de evidenţă a procurărilor locatorul înregistrează factura fiscală primită de la furnizor, dar numai în limita valorii serviciilor consumate de către acesta (?!), iar partea care îi revine locatarului se exclude. Locatorul nu va face nicio înregistrare în Registrul de evidenţă a livrărilor referitor la factura fiscală întocmită pe numele locatarului pentru livrarea serviciilor comunale. În Declaraţia privind TVA locatarul, de asemenea, nu va reflecta rulajele valorii serviciilor şi sumelor TVA procurate de la furnizori şi revîndute locatarului (?!).

Această abordare, după părerea noastră, nu corespunde principiilor fundamentale de organizare a evidenţei fiscale privind TVA, care se bazează pe înregistrarea tuturor documentelor contabile (facturi fiscale) în evidenţa contabilă şi fiscală la valoarea indicată în aceste documente contabile primare. Din conţinutul metodei I reiese, pe de o parte, că factura fiscală primită de locator de la furnizorul de servicii comunale urmează să fie înregistrată în Registrul de evidenţă a procurărilor, în evidenţa contabilă (debit contul 534) la o altă valoare decît cea indicată fizic în această factură (!?) şi, pe de altă parte, factura fiscală întocmită de locator pe numele locatarului pentru serviciile comunale livrate nu va fi reflectată în Registrul de evidenţă a livrărilor (!?), în evidenţa contabilă (contul 534) şi Declaraţia privind TVA (!?). Aceste prevederi nu reies (nu sînt compatibile) din textul Codului fiscal.

Metoda II prevede înregistrarea în contabilitatea locatorului a TVA spre trecere în cont şi în Registrul de evidenţă a procurărilor a sumelor TVA complete în baza datelor din facturile fiscale primite de la furnizori pentru serviciile comunale livrate. În evidenţa contabilă şi fiscală (Registrul de evidenţă a livrărilor) factura fiscală, întocmită de locator pe numele locatarului pentru serviciile comunale livrate acestuia, va fi înregistrată la valoarea TVA din factura fiscală. Respectiv, în Declarația privind TVA a locatorului vor fi înregistrate sumele TVA spre trecere în cont şi TVA spre plată, care vor corespunde cu datele privind TVA din facturile fiscale ale furnizorilor de servicii comunale livrate către locator şi TVA din factura fiscală pe numele locatarului la valoarea serviciilor revîndute (livrate) acestuia. Metodă II este firească şi corespunde totalmente cerinţelor Codului fiscal.

Suplimentar, este de menţionat că, potrivit Indicaţiilor metodice, fiecare dintre cele două metode de evidenţă contabilă şi fiscală a sumelor TVA aferente serviciilor comunale propuse sînt prezentate în funcţie de metoda folosită de locator pentru contabilizarea operaţiunilor de procurare şi livrare a serviciilor comunale:

  1. locatorul va contabiliza operaţiunea de procurare a serviciilor comunale şi de revînzare a unei părţi a acestora prin conturile de venituri şi cheltuieli (metoda II) sau
  2. locatorul nu va reflecta valoarea serviciilor comunale procurate şi livrate locatarului prin conturile de venituri, ci va reflecta valoarea acestor servicii ca o creanţă a locatarului (metoda I).

După părerea noastră, această abordare, în cazul cînd metodologia evidenţei fiscale (TVA) depinde de politicile contabile folosite de către entitate pentru contabilizarea faptelor economice care generează decontările privind TVA, nu este corectă. Înregistrarea de către locator a sumei TVA spre trecere în cont în Registrul de evidenţă a procurărilor, în baza facturii furnizorului, şi a sumei TVA spre calcul - în Registrul de evidenţă a livrărilor, în baza facturii fiscale emise de către acesta pe numele locatarului pentru serviciile comunale livrate, este firească şi reiese expres din conţinutul Codului fiscal. Înregistrarea sau neînregistrarea facturilor fiscale în Registrul de evidenţă a procurărilor /livrărilor nu poate fi obiectul unor politici contabile elaborate de către entitate. De asemenea, datele din registrele de evidenţă a procurărilor/livrărilor urmează să corespundă cu datele din evidenţa contabilă (contul 534) şi Declaraţia lunară privind TVA, depusă de către locator.

Mai jos sînt prezentate comentarii la unele concluzii care se conţin în articolul analizat:

a) „Însă, odată cu anularea Indicaţiilor metodice din 19.05.2009, locatorul plătitor de  TVA nu are temeiuri legale să treacă în cont TVA de la valoarea serviciilor comunale procurate, ulterior compensate de locatar, iar ulterior să calculeze TVA de la valoarea serviciilor comunale refacturate" (trad. - V.C.).

Oare anularea Indicaţiilor metodice din 19.05.2009 a coincis cu modificarea în acest sens a Codului fiscal? Nu, Codul fiscal nu a fost modificat. Prin urmare, pornind de la  ipoteza că la data adoptării Indicaţiilor metodice şi pe toată perioada în care au fost valide Indicaţiile metodice, ambele metode de evidenţă fiscală a contractelor de locaţiune, care se conţin în acest document, au avut suport legal şi au reieşit din Codul fiscal. Ținînd cont de faptul că la momentul abrogării Indicaţiilor metodice, Codul fiscal nu a suportat modificări, abrogarea acestor Indicaţii metodice nu înseamnă în mod automat că metodele de evidenţă fiscală propuse în acestea sînt din acest moment în afara legii. Ministerul Finanţelor nu are împuterniciri de interpretare a legii, acesta doar explică textul legii. O concluzie contrară ar însemna că metodele propuse în Indicaţiile metodice nu au fost legale de la emiterea Indicaţiilor metodice şi pînă la abrogarea acestora.

Dimpotrivă, abrogarea acestui act normativ dezleagă mîinile entităţilor să ţină evidenţa fiscală a sumelor TVA conform cerinţelor Codului fiscal. Reflectarea sumelor TVA în valoare completă în registrele de evidenţă fiscală este unica metodă care reiese din textul legii.

Indicaţiile metodice conţin explicaţii legate atît de metodologia evidenţei contabile, cît şi de evidenţa fiscală a contractelor de locaţiune. Motivul abrogării acestor Indicaţii metodice, presupun, a fost generat, în primul rînd, de necesitatea modificării aspectelor contabile care se conţin în acest document odată cu punerea în aplicare a noilor Standarde Naţionale de Contabilitate (SNC). Totodată, nu s-a urmărit scopul de modificare a evidenţei fiscale a contractelor de locaţiune.

Baza legală pentru dreptul de trecere în cont de către locator a TVA calculată de la valoarea serviciilor comunale este simplu de demonstrat. Locatarul procură servicii de la furnizorii de servicii comunale în cadrul activităţii sale de întreprinzător - activitate de transmitere în locaţiune a bunurilor imobile. Niciun locatar nu va accepta contractul de locaţiune în cazul în care locatorul nu-i va acorda condiţiile elementare de muncă: căldură, apă, energie electrică etc. Locatarul de sine stătător, în cele mai dese cazuri, nu are posibilitate (dorinţă) să contracteze direct de la furnizor serviciile comunale. În această situaţie, eschivarea locatorului de la asigurarea locatarului cu toate serviciile comunale necesare pentru organizarea activităţii acestuia este echivalentă cu pierderea afacerii locatorului de transmitere în locaţiune a bunurilor imobile. Respectiv, aceste servicii sînt procurate de către locator în cadrul activităţii sale de întreprinzător şi acest fapt îi permite trecerea în cont a TVA pentru aceste servicii;

b) „ ... majoritatea serviciilor comunale ... sînt acordate de întreprinderi specializate, deţinătoare de licenţe/permisiuni corespunzătoare, şi nu sînt servicii acordate de locator. Din acest motiv serviciile comunale compensate nu reies din conţinutul termenului „livrare de servicii", care se conţine în Titlul III al Codului fiscal. Respectiv, compensarea valorii serviciilor comunale de către locatar nu este livrare pentru locator şi locatorul nu are dreptul la trecerea în cont a TVA de la aceste servicii" (trad. - V.C.).

Această concluzie este mai veche şi are la origine ipoteza că serviciile comunale nu pot fi revîndute de către locator şi că aceasta este prerogativa exclusivă a entităţilor monopoliste deţinătoare de licenţe şi de autorizaţii. Din frica de a nu încălca, doamne fereşte, legislaţia privind licenţierea genurilor de activitate, în actele normative a fost inventat cuvîntul „refacturare", care nu se regăseşte în Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX), sau cuvîntul „compensare", care este prezent în DEX, dar, de asemenea, nu reflectă veridic conţinutul economic al faptului economic analizat şi nu este definit în Codul fiscal: procurarea de către locator a serviciilor comunale de la furnizori pentru consumul intern şi livrarea acestor servicii locatarilor ca parte componentă şi indispensabilă a contractului de transmitere în locaţiune a spaţiilor imobile de către locator. Fără a face analize juridice consistente ce ţin de licenţiere şi autorizare şi dreptul locatarului de a revinde serviciile comunale procurate pentru consumul intern, am să enunţ următoarea ipoteză: locatorul, ca şi oricare entitate neautorizată, nu are dreptul (fără licenţă şi autorizare) să comercializeze aceste servicii în calitate de activitate de bază (să producă, să transporte, să facă afacere (să comercializeze) cu profit etc.) cu scopul de a încasa profit, dar să revîndă serviciile procurate pentru consumul final locatarului său la preţurile furnizorului (fără comisioane) el are dreptul! Este o operaţiune legală! Şi fiecare locator face acest lucru, numai că nu recunoaştem acest fapt. Ne facem că plouă, numind această operaţiune „compensarea cheltuielilor", „refacturarea cheltuielilor" etc., dar care în realitate este revinderea serviciilor comunale la preţul furnizorului (procurate pentru consum intern) de către locator locatarului, care este consumatorul efectiv al acestor servicii, pornind de la conţinutul economic al operaţiunii de locaţiune a bunurilor imobiliare. Licenţele şi autorizaţiile nu se eliberează pentru aceste operaţiuni, deoarece acestea nu constituie o afacere şi reies din conţinutul contractului de locaţiune a bunurilor imobiliare. În limbajul titlului III al Codului fiscal această operaţiune se numeşte livrare impozabilă cu TVA.

Ce este refacturarea cheltuielilor?

După cum am spus mai sus, cuvîntul „refacturare" nu se regăseşte în DEX, definiţia noţiunii „refacturarea cheltuielilor" nu este prezentă nici în Codul fiscal. În acelaşi timp, această îmbinare de cuvinte se întîlneşte în Codul fiscal (art. 117¹ alin. (10)). Să încercăm totuşi să descifrăm ce a vrut să spună legiuitorul, folosind acest cuvînt. Presupunem că verbul a refactura derivă de la verbul a factura care, conform DEX-ului, are următorul conţinut: a factura, facturez, vb. I. Tranz. A întocmi factura pentru o marfă. Acţiunea verbului a factura este legată de întocmirea unei facturi, iar refacturare ar putea să însemne o acţiune (repetată?), de asemenea, de întocmire a unei facturi. Însă în Codul fiscal aceste cuvinte au altă semnificaţie - „refacturarea cheltuielilor compensate se efectuează prin eliberarea facturii fiscale...". Din text reiese că s-a avut în vedere altceva decît acţiunea de întocmire a unei facturi, o acţiune care se finalizează cu eliberarea facturii fiscale. Legiuitorul nu a dorit să spună lucrurilor pe nume şi/sau să găsească o rezolvare legală în textul legii pentru operaţiunile analizate în acest articol. De exemplu, să scrie în lege: serviciile comunale procurate de locator şi ulterior consumate de locatar în baza unui contract de locaţiune este o livrare impozabilă cu TVA. O prevedere asemănătoare se conţine în art. 107 din Codul fiscal, care se referă la impozitarea operaţiunilor în cazul unui contract de comision şi care, după conţinutul său economic, sînt identice.

Costul serviciilor comunale ca parte componentă a preţului serviciilor de locaţiune

Costul serviciilor comunale poate fi o parte componentă a preţului pentru serviciile de locaţiune şi depinde de voinţa părţilor. În acest caz, locatorul urmează să-şi acopere costul serviciilor comunale din contul preţului pentru locaţiune Această prevedere urmează să se regăsească în contractul de locaţiune. Contractul de locaţiune poate să conţină o formulă mai complicată de calcul al plăţii de locaţiune. De exemplu, în contract ar putea să fie stipulat că preţul pentru serviciile de locaţiune este constituit din suma pentru locaţiunea spaţiilor plus costul serviciilor comunale consumate. În acest caz, toate incertitudinile legate de trecerea în cont de către locator a sumei complete a TVA de la furnizorii de servicii şi reflectarea în evidenţa contabilă şi fiscală a TVA spre calcul, inclusă în factura fiscală întocmită pe numele locatarului, ar decădea. Metoda II din Indicaţiile metodice, în partea ce ţine de evidenţa contabilă şi fiscală a sumelor TVA, este perfectă pentru acest caz. Pentru varianta contractului de locaţiune analizată, ca şi pentru altele posibile, evidenţa contabilă şi fiscală a sumelor TVA legate de procurarea serviciilor comunale şi livrarea acestora locatarului nu depinde de politicile contabile privind formarea veniturilor şi costurilor serviciilor de locaţiune. Pe de altă parte, includerea sau neincluderea în contabilitate a costurilor serviciilor comunale ca parte componentă a veniturilor (cheltuielilor) serviciilor de locaţiune constituie o problemă de aplicare a raţionamentului profesional şi de alegere a politicilor contabile în funcţie de semnificaţia valorii serviciilor comunale în raport la valoarea chiriei.

Dreptul la trecerea în cont a TVA

Locatarul are dreptul la trecerea în cont a TVA pentru serviciile comunale ce ţin de spaţiile primite în locaţiune? Da, are dreptul, deoarece aceste servicii sînt procurate în cadrul activităţii de întreprinzător. Locatarul nu va semna niciun contract de locaţiune dacă spaţiile transmise în locaţiune nu vor fi încălzite, conectate la electricitate, internet, telecomunicaţii etc.

Livrări impozabile cu TVA către locatar

Serviciile comunale sînt real consumate de locatar şi real livrate (acordate) acestuia de către locator. Poate cineva să infirme acest fapt? Locatorul, la rîndul său, procură aceste servicii în cadrul activităţii de întreprinzător de la furnizorii cu licenţe şi autorizaţii. Corespunzător, în scopul impozitării cu TVA aceste servicii constituie servicii acordate de locator locatarului, o livrare impozabilă cu TVA a locatorului către locatar. Faptul economic analizat corespunde perfect noţiunii de „livrare (prestare) de servicii" privind TVA din Codul fiscal (art. 93 pct. 4)). Pornind de la acest fapt, locatorul urmează să documenteze livrarea prin întocmirea facturii fiscale pe numele locatarului, care va fi înregistrată în Registrul de evidenţă a livrărilor şi în evidenţa contabilă (credit contul 534).

Întocmirea facturii fiscale de către locator pe numele locatarului nu este contestată de nimeni, numai că adepţii metodei I afirmă că întocmirea facturii fiscale de către locator pe numele locatarului nu înseamnă încă că locatorul a efectuat o livrare impozabilă cu TVA!? Această concluzie, după părerea noastră, este în afara textului Codului fiscal, din care reiese că factura fiscală se eliberează în cazul unei livrări impozabile. De asemenea, neînregistrarea facturii fiscale emise de către locator locatarului pentru serviciile comunale consumate de acesta în contul de evidenţă a decontărilor privind TVA (contul 534) şi în Registrul de evidenţă a livrărilor nu este firească, nu corespunde principiilor generale ale contabilităţii şi nu reiese din textul Codului fiscal.

Concluzii

În legătură cu abrogarea Indicaţiilor metodice în partea ce ţine de evidenţa contabilă şi fiscală a TVA aferentă serviciilor comunale în cadrul unui contract de locaţiune, se constată următoarele:

1) din acest fapt nu reiese că metoda II de contabilizare a sumelor TVA, care rezultă din livrarea serviciilor comunale de către locator locatarului, este în afara legii şi nu poate fi aplicată în continuare;

2) metoda II de evidenţă contabilă şi fiscală a sumelor TVA aferente serviciilor comunale livrate de locator locatarului în cadrul unui contract de locaţiune este corectă şi reiese din prevederile Codului fiscal şi principiile de bază ale evidenţei contabile. Contabilizarea şi evidenţa fiscală a sumelor TVA aferente serviciilor comunale în cadrul unui contract de locaţiune nu au nicio legătură cu metoda aleasă de contabilizare a veniturilor şi costurilor locatorului, înregistrate în cadrul acestui contract, care se vor baza pe cerinţele SNC noi în acest sens, raţionamentul profesional şi politicile contabile ale entităţii. Metoda de evidenţă contabilă şi fiscală a sumelor TVA aferente serviciilor comunale livrate de către locator locatarului în cadrul unui contract de locaţiune nu constituie obiectul de selectare a politicilor contabile şi are la bază următoarele:

a) locatorul va trece în cont suma TVA în întregime în baza facturii fiscale eliberate de furnizorul de servicii, va înregistra factura fiscală în Registrul de evidenţă a procurărilor la valoarea integrală care se conţine în factura fiscală;

b) locatorul va emite factura fiscală locatarului pentru livrarea serviciilor comunale  şi  va înregistra-o la valoarea integrală în Registrul de evidenţă a livrărilor;

c) în Declaraţia TVA a locatorului vor fi reflectate rulajele totale ce ţin de trecerea în cont a sumelor TVA de la furnizorii de servicii comunale şi de TVA spre plată în baza facturii fiscale emise locatarului;

d) în evidenţa contabilă a locatorului sumele TVA trecute în cont de la furnizorii de servicii comunale şi suma TVA spre plată pentru livrarea acestor servicii către locatar vor fi înregistrate în debitul şi creditul contului 534 „Datorii faţă de buget" la valoarea integrală;

e) în acest caz, datele evidenţei fiscale (Registrul de evidenţă a procurărilor, Registrul de evidenţă a livrărilor), datele din darea de seamă fiscală (Declaraţia privind TVA) şi datele din evidenţa contabilă (contul 534) vor fi identice şi vor corespunde cerinţelor Codului fiscal şi principiilor generale ale evidenţei contabile.

Metoda de reflectare în contabilitatea locatorului a sumelor TVA aferente serviciilor  comunale în cadrul unui contract de locaţiune, analizată mai sus, nu este ceva nou. Aceasta se bazează pe principiile fundamentale ale Codului fiscal, Legii contabilităţii şi, în mare parte, facilitează evidenţa contabilă. Sînt sigur că această metodă va fi susţinută în continuare de organele  de stat de reglementare contabilă şi fiscală.

Veaceslav Ciobanu
Auditor, Administrator OptimAudit SRL, Contabil certificat ACAP

Articol publicat în Revista „Contabilitate și Audit” nr. 10/2015

Comentarii Adaugă comentariu
ghenadie negara / 11.01.2016 17:02
cer scuze. cum o ramas cu refacturarea. din cite stiu eu consiliul consultativ de pe linga IFPS a decis ceva la acest capitol, inca pe la mijloc de decembrie. ori este secret? mersi
Răspunsuri (1)

Svetlana / 09.02.2016
Cred ca este un Mare Secret daca pina acum nu a raspuns numeni.

Răspunde
 

Ludmila / 19.12.2015 13:28
Oameni buni,nu uitati va rog,ca mai sunt locatari care nu sunt platitori de TVA, prin includerea serviciilor comunale in costul locatiunii,ele tot se vor impozita cu IVAO,ei si asa deja procentele din imprumuturi(activitatea investitionala) au introdus in activitatea operationala. Asa ca e bine ca avem doua posibilitati!!!
Răspunde
 

ghenadie negara / 12.12.2015 10:04
stie cineva la ce concluzie a ajuns consiliul consultativ de pe linga IFS la capitolul refacturare? mersi
Răspunsuri (1)

ghenadie negara / 16.12.2015
a.............?

Răspunde
 

Grinic Tatiana / 06.11.2015 15:02
То есть, не следует с высоким уровнем убежденности делать однозначный вывод о том, что одновременно с с кончиной письма МФ в отношении методологии учета компенсированных затрат, сопровождающих договора найма, остается единственно живым метод учета таких затрат через промежуточные счета обязательств. Это может быть предположение, частное мнение да и только, но оно имеет право жить громко, - равноценно как также имеет право на равноголосое существование и метод учета таких затрат напрямую, без использования транзитных счетов, предполагая (подчеркиваю - предполагая) будто арендодатели являются полными собственниками таких ,,,, и как бы они их контролирует. Речь идет о царском подарке не дарованном нам бухгалтерам новыми стандартами (но дарованном нам МСФО) - о логическом личном суждении, допустимой погрешности суждения, степени рисков и о соотношении потраченных затрат и конечных результатах. Конечно, можно говорить, что метод учета через промежуточные счета не так уж сложен и можно его объяснить на ограниченном количестве пальцев, но кому-то он сложнее чем первый, а для тех арендодателей, которые всю здание сдают в наем и ничего сами не потребляют, второй метод может показаться дополнительной марокой. И вообще все это возраждает времена "черточек" - спиралевидно. Очевидно что Молдове суждено смешить планету, тем что вопросами черточек, методами учета коммунальных затрат, вопросами учета расходов на ограниченное количество автомобилей занимаются Министр финансов лично, его замы, налоговые чиновники высокого ранга.
Răspunsuri (3)

Cires Elena / 07.11.2015
До отмены метуказаний (МУ) отражение коммунальных услуг осуществлялось на основании следующих норм: 1 метод. Компенсируемые расходы – на основании МУ, НСБУ и Плана счетов. НДС – на основании МУ и НСБУ. 2 метод. Доходы/расходы – на основании МУ. НДС - на основании МУ. С отменой МУ учет по 1 методу основывается: Компенсируемые расходы – на основании НСБУ и Плана счетов (836 счет). Тот факт, что это не расходы - п. 6 (1) НСБУ Расходы, т.е. отсутствует уверенность в уменьшении выгод, потому что существует договор найма, согласно которому наниматель компенсирует расходы на коммунальные услуги; тот факт, что это не доходы – п. 6 (2) НСБУ Доходы, т.е. коммунальные услуги приравниваются к посредническим договорам на основании ст. 888 ГК и специальных законов о поставке электро-, термоэнергии, воды и пр., потому что потребление и оплата коммунальных услуг субпотребителем по сути являются посредническими отношениями, т.к. законами прямо регламентируется, кто имеет право быть поставщиком, где находится точка раздела сетей между поставщиком и потребителем и т.д. и т.п.). НДС - на основании НСБУ. В отсутствии права на зачет согласно ст. 102 (4) НК обязательство перед бюджетом не уменьшается (п. . 37 (4) НСБУ Собственный капитал и обязательства), а в отсутствии обязательства начислить НДС ввиду отсутствия поставки согласно ст. 93 (3), (4) НК не начисляется НДС (п. 6 (1) НСБУ Доходы). Прошу Вас ответить: на основании каких норм может продолжаться применение 2 метода с отменой МУ?

ghenadie negara / 06.11.2015
In ceia ce priveste pe cine amuza TARA MEA MOLDOVA, va pot da mai multe exemple de succes, care chiar pun locuitorii acestei tari intr-o ipostaza mult mai favorabila decit credeti. Sunt convins, ca nu ati gindit-o cu rau, si o pun pe seama stilului literar de care dati dovada cind scrieti. mersi de intelegere.

ghenadie negara / 06.11.2015
PLANUL GENERAL DE CONTURI CONTABILE Contul 836 "Costuri refacturate" Contul 836 "Costuri refacturate" este destinat generalizării informaţiei privind costurile refacturate aferente contractelor de leasing (locaţiune, arendă). Contul 836 "Costuri refacturate" este un cont de activ (colectare - repartizare). În debitul acestui cont se înregistrează costurile refacturate în corespondenţă cu creditul conturilor: 521, 522, 544 etc. În creditul contului 836 "Costuri refacturate" se înregistrează decontarea costurilor refacturate în corespondenţă cu debitul conturilor: 221, 223, 234 etc. Alta modalitate de contabilizarea a evenimentelor analizate in conditiile Legii Contabilitatii la moment nu exista.

Răspunde
 

Grinic Tatiana / 06.11.2015 11:49
С моей точки зрения не важно( в целях налогообложения0 как мы ведет учет коммунальных - через транзитный счет или нет. Будут ли коммунальные налоговые накладные отражены полностью в зачете и в поставках арендодателям в кредите декларации, или будут отражены только в зачете ндС ОТ ЛИЧНОГО ПОТРЕБЛЯЕМЫХ АРЕНДОДАТЕЛЕМ РАСХОДОВ (я из педантичности соответствия юридическому факту бухгалтерской записи склоняюсь к первому методу учета, но не могу не снять шляпу и перед вторым методом учета по причине его простоты, ибо простота не влекущая вред важнее глубокой, но сложной правды с одинаковым выходом руды на поверхность при использовании обоих методов добычи руды). В отличие от сказочно далеких лет, когда была принята отмененная сейчас методология, положившая конец войне между налогоплательщиками и адверсами (сейчас я думаю, что это было перемирие), в НК были вписаны изменения - такие как к статью 117 о том как вписывать в НН рефатурированные расходы, и в том числе и такие как то, что если с точки зрения в отчетах и внутренних регистрах есть ошибки (неточности) (по мнению налогвиков конечно), то если вред государству не нанесен, то и штрафа - нет. Так вот потому, что штрафа нет и так результат в декларации одинаков при обоих методах - то и надо успокоиться и сфокусироваться на других вопросах - проблем выше крыши, а если учесть что крыши реально нет - то есть где разгуляться в поисках проблем.
Răspunsuri (1)

ghenadie negara / 06.11.2015
полностью с Вами согласен. все эти разговоры про второй метод имеют только одно основу: упрощение и ничего кроме. так вот, тот кто думает что в случае с первым методом это сложно (хотя сегодня и первого метода нет), милости просим, объясню очень доходчиво и покажу что никаких сложностей нет. спасибо всем за понимание.

Răspunde
 

grinic tatiana / 06.11.2015 10:56
Добрый день. По началу меня удивило, что столь не острая тема, казалось мне по-началу, вызвала цунами в рядах бухгалтеров. Люди звонят и спрашивают - как им быть и что делать дальше. Я отвечаю - ничего не делать особенного - ничего не надо менять и жить и работать как и работали дальше. Что меняет отмена данной методологии Минфина? С моей точки зрения ничего. Сама методология носила одну единственную функцию - успокаивающую и миротворческую - после той нешуточной тазиковой и искусственно спровоцированной войны между фиском (знаменосец - госпожа Шпак) и несмелыми рядами бухгалтеров по поводу того, что налогоплательщики не имели право на продажи коммунальных услуг, с вытекающими выводами о недопуске к зачету НДС. Многие фирмы переделали программы и стали использовать транзитные счета. Чтобы помирить стороны (в том числе, под натиском профессиональной массы бухгалтеров) предполагалось не обращать внимание на все до этошные разъяснения и письма не позволяющие зачеты НДС по коммунальным расходам и следовать методологии МФ, которая фактически примеряла стороны, позволив налогоплательщикам вести учет по двум методикам. Письмо - методология Минфина как и прежние контрарные его письма и разъяснения по данному вопросу - не совсем законные и сами по себе к налоговому кодексу имели ниже чем апосредственное к нему отношение - выходили за рамки полномочия Минфина, которое не имело право толковать НК и за рамки НСБУ, и вообще давало и налоговые и фискальные установки на что не имело право даже несмотря на то, что методологии были опубликованны. Но, у нас подзаконные акты важней короля и господа Бога, так что к ним надо быть учтивыми, если не хочешь неприятностей.
Răspunde
 

Veaceslav Ciobanu / 06.11.2015 09:14
6) „Metoda II creeaza incomoditati pentru contribuabilii care efectueaza livrari scutite catre TVA, influenteaza IVAO”. Privitor la IVAO am scris in articol, metoda de contabilizare a TVA nu este legata direct de contabilizarea costurilor serviciilor comunale, daca nu reflectati prin conturile de venit/cheltuieli este OK, corespunzator, IVAO nu afecteaza. Privitor la sumele TVA din serviciile comunale analizate in acest articol, acestea nu constituie baza de calcul a proratei (art. 102 alin (3) CF), urmeaza sa fie aplicata norma art.102 alin.(2) CF; 7) „IFPS a prezentat explicatii scrise ca refacturarea nu este livrare”. Nu pun in discutie aceasta concluzie, macar ca in Codul fiscal nu este data definitia acestei notiuni!? Atunci despre ce noi vorbim? Pe de alta parte, daca Metoda II, in partea ce tine de reflectarea TVA in evidenta fiscala si contabila, a fost legala in perioada de actiune a Indicatiilor metodice din 19.05.2009, atunci nu sunt motive sa nu fie legala dupa abrogarea acestor indicatii, doar Codul fiscal n-a suportat modificari in acest sens, iar imputernicirile MF se limiteaza la explicatia legislatiei fiscale în vigoare. Indemn mai multa lume sa se expuna pe aceasta intrebare.
Răspunsuri (5)

ghenadie negara / 06.11.2015
daca considerati ca trimiterile facute concret la acte normative sunt niste inventii nereusite, va rog sa recitit toate comentariile facute aici de participantii la dialog. mersi PS, intrun contract de locatiune conteaza in primul rind continutul juridic. Astfel ca consider nu chiar constructiva directia in care ne orientati pe marginea ce include chiria si ce alte clauze poate sa includa un contract de locatiune. La afirmatia precum ca locatarul nu solicita refacturarea serviciilor comunale pot sa va raspund prin prisma normelor Codului Civil al RM care reglementeaza locatiunea: Locatarul este obligat să acopere cheltuielile curente de folosire şi întreţinere în stare normală a bunului. Onorarea acestei obligaţii are o importanţă semnificativă în primul rînd pentru însuşi locatar, deoarece obiectul chiriei va putea fi folosit după destinaţie doar dacă el permanent va fi în stare cuvenită. Dacă în chirie se află, bunăoară, un automobil apoi cheltuielile curente se referă la alimentarea lui cu combustibil, ulei, efectuarea reviziei tehnice ş.a. În altele cazuri cheltuielile curente de folosire şi întreţinere în stare normală presupun efectuarea curăţeniei bunului închiriat, achitarea serviciilor comunale ş.a.

Veaceslav Ciobaniu / 06.11.2015
Raspuns concludent: serviciile comunale sunt indispensabile de contractul de locatiune si toate aceste servicii sunt acordate locatarului de catre locator. Locatarul nu solicita de la locator refacturarea (compensarea) cheltuielilor, acesta solicita ca spatiile primite in locatiune sa fie incalzite, conectate la internet, etc. Si toate aceste servicii sunt acordate locatarului de locator din numele sau. Sub aspect fiscal privind TVA (art.93 CF) este o livrare clasica de servicii impozabila cu TVA. Toate aceste discutii cu refacturarea serviciilor comunale sunt niste inventii nereusite, neargumentate, care nu au la baza continutului economic al contractului de locatiune.

ghenadie negara / 06.11.2015
conform Regulamentului Ministerului Finantelor al RM, acesta: - indeplineste 8 functii de baza; - exercita 92 de atributii principale - este investit cu 10 drepturi generale. in nici una din elementele indicate mai sus nu se regaseste notiunea de ""explicatie a legislatiei fiscale in vigoare"

ghenadie negara / 06.11.2015
la prorata, indiferent de unde vine, o sa aveti tensiuni la capitolul cheltuieli purtatoare de tva care nu le puti atribui direct la livrarile impozabile. sunt ferm convins, ca chiar in caz de o vinzarea extrema (unicala) fara tva aveti febra recalcularii tva ului, cel putin pentru tva ul aferent cheltuielilor generale si administrative. mersi

ghenadie negara / 06.11.2015
eu am abordat subiectul cu inserarea metodei doi in indicatiile metodice anulate sub aspect al depasirii acesteia prevederilor codului fiscal. repet: atit timp cit aceste indicatii ( cu tot cu continut) au fost publicate in mod oficial, nu au fost contestate si anulate, pot fi aplicate de catre contribuabil. Dstra faceti concluzie despre legalitatea/ ilegalitatea acestora in trecut, cu scopul de a promova si in continuare metoda doi, dar noi dorim alt argument concludent pe care sa nil aduceti pentru a fi aplicata metoda doi in continuare. sunt ferm convins, ca celor de la MinFin nu ar trebuie sa le fie teama despre "abaterea" in indicatiile metodice anulate, atit de mult discutata de noi. MAi mult decit atit, aceasta "teama" nu ar trebui sa le influienteze deciziile viitoare, care trebuie sa se bazeze expres pe prevederile legislatiei in vigoare. mersi de intelegere

Răspunde
 

Veaceslav Ciobanu / 05.11.2015 14:51
2) Situatia in care costul serviciilor comunale este o parte componenta a platii de locatiune nu este o situatie extrema! Daca organele de reglementare nu vor accepta in continuare Metoda II de contabilizare a TVA din serviciile comunale, presupun, multi locatori vor modifica contractele sale de locatiune in asa fel ca aceste servicii sa fie parte componenta a platii de locatiune. Careva constringeri in acest sens nu sunt, art. 90 CF actual nu prevede retinerea impozitului pe venit la sursa de plata din serviciile de locatiune; 3) Insistati pe ideea „Locatorul nu poate sa revinda serviciile comunale deoarece nu detine licenta!” Locatorul ii acorda efectiv aceste servicii locatarului? Da, ii acorda. In biroul meu, folosit in locatiune, este cald, energie electrica, internet, etc, n-am semnat contracte de refacturare, compensare a cheltuielilor. Atunci care-i problema? Va propun sa cititi atent art.93 p.4) acest fapt economic se inscrie in notiunea de livrare (prestare) de servicii sub aspectul impozitarii cu TVA. Licentele si autorizatiile propun sa le lasam juristilor; 4) „includerea sau neincluderea costurilor serviciilor comunale la venituri/cheltuieli nu constituie o problema de rationament profesional, indiferent de semnificatia acestora (vezi SNC Venituri)”. Nu sunt de acord cu aceasta abordare, in acest sens fac referinta la standarde mai performante Cadrul general conceptual de raportare financiara (IASB), IFRS; 5) „presupun ca oamenii inteleg despre ce „autori” au scris si mai scriu aici la tema discutata…”, va spun sincer nu inteleg ce ati avut in vedere, corespunzator, nu pot sa va raspund;
Răspunsuri (3)

ghenadie negara / 05.11.2015
4) ..... de fapt, includerea in venituri sau nu a costurilor refacturate legate de contractele de leasing este reglementata prin normele contabile ( a se consulta planul de conturi, contul 836). totodata, problema cu rationamentul a fost exclusa pentru schema contractului de comision ( "Totodata, in acesta constructie (comision) includerea sau neincluderea costurilor serviciilor comunale la venituri/ cheltuieli de catre locator chiar nu constituie o problema de rationament profesional, indiferent de semnificatia acestora" ). mersi de intelegere

ghenadie negara / 05.11.2015
ideia cu revinzarea serviciilor comunale nu este conforma cu mai multe legi. astfel, ca in conditiile legilor de furnizare, locatorul transmite "serviciul", si nici decum nu-l revinde. iata asta si insist. iar legile la care ma refer dau dreptul furnizarii (vinzarii/ revinzarii) doar detinatorilor de licente.

ghenadie negara / 05.11.2015
da, este caz extrem formula de formare a chiriei invocata de Dstra (ori, sa ne spuna din cei peste 500 de cititori, care dintre ei foloseste aceasta formula). conditia, prin care presupuneti ca daca organele abilitate nu vor accepta a doua metoda, multi dintre locatori vor recurge la aceasta formula nu este confirmata de catre locatori, si este, repet, un moft al contabilului, care in speranta simplicitatii va avea un rezultat invers, complicind formula de calcul a chirie, iar in caz de necesitate a prezentarii unor informatii detaliate, isi va face cruce, si va sta dupa programul sau de lucru pentru defalcarea sumelor.

Răspunde
 

Veaceslav Ciobanu / 05.11.2015 14:47
In baza dreptului la replica, citeva explicatii la comentariile de mai jos: 1)Precum prin acest articol am vrut sa provoc pe cineva; n-am avut asa scop, unicul scop este sa fie gasita o solutie corecta care sa nu complice fara nici-un temei munca contabilului. Contabilul nu trebuie sa suporte consecintele pentru toate gaurile din legislatia fiscala. Problema discutata a fost inventata pe loc drept, a fost facuta public in cadrul seminarelor de instruire citiva ani in urma. Pina atunci nimeni nici nu se intreba: serviciile comunale acordate de locator este o livrare sau compensare sau refacturare? Era livrare! Cu factura fiscala si inregistrari contabile in regula. Compensarea si refacturarea a fost inventata cu alta ocazie, neargumentat, dupa parerea mea, pentru a rezolva alta coliziune fiscala de la acea data (art.90 CF). Au trecut mai multi ani de atunci, de ce nu s-au facut modificarile necesare in legislatia fiscala pentru ca sa dispara toate indoielile? 2) Nu v-ati gresit folosind cuvintul a trisa (a pacali, a insela)? Va raspund, n-am trisat atunci cind am spus ca factura fiscala se elibereaza in cazul unei livrari impozabile, alte situatii nu cunosc. Daca va referiti la art.117.1 alin.(10) CF, in lege nu este data notiunea de „refacturare a cheltuielilior compensate”, nu pot sa citesc printre rinduri ce continut a pus legiuitorul in aceasta, este aceasta o livrare impozabila sau nu?;
Răspunsuri (3)

ghenadie negara / 05.11.2015
a trisa, in contextul analizat, semnifica joaca notiunilor (a se consulta si alte dictionare). astfel cind scrieti ca factura fiscala este eiberata pentru livrari impozabile, nu faceti altceva decit jucati cu notiunea generala, dar cititorul este in cunostinta de cauza, ca refacturarea este caz special de eliberare a facturilor fiscale, oare nu asa suna art. 117.1 CF, iar in coraborare cu necesitatea in "asigurarea" trecerii in cont a TVA de catre subconsumator pentru "serviciul" consumat, sunt ferm convins, ca acest caz special nu se "pupa" cu notiunea generala utilizata ca argument, iar in jurispreudenta norma speciala prevaleaza.

ghenadie negara / 05.11.2015
in opinia mea, prin refacturarea cheltuielilor compensate s-a rezolvat dreptul la trecere in cont a tva pentru subconsumator, intrucit refacturarea a fost introdusa pe perioada raiului fiscal moldovenesc. vorbesc de impozitarea cu zero la profiturile companiei. astfel ca art. 90 nu prea are treaba cu acea perioada. mersi

ghenadie negara / 05.11.2015
1. DEX: "PROVOCA- 3. A chema, a invita pe cineva să participe la o competiție, la o întrecere". Eu sunt pentru o competitie sanatoasa, ori, deciziile mari si calitative se iau doar prin competitie (vorbesc de instante, consilii, etc.). Nu o luati personal, mersi.

Răspunde
 

Administratia / 04.11.2015 08:03
Sincer ne bucura faptul ca articolele publicate pe pagina noastra provoaca discutii. Totodata dorim sa fie cit mai multe pareri din partea profesiei, de acea va indemnam sa fiti mai activi. Numai noi, contabilii, putem sa rezolvam problemele noastre. Va indemnam sa expuneti si solutiile de rezolvare a problemelor ridicate pentru a le putea expedia organelor competente. Va dorim succese.
Răspunde
 

Cires Elena / 02.11.2015 20:47
Intr-adevar, notinea de refacturare nu este explicata in CF, dar exista, denumind un fenomen real – de compensare a cheltuielilor. Acest fenomen e reglementat de legislatie: Codul civil prescrie locatarului sa acopere cheltuielile de folosire a bunului (art. 888), legile cu privire la energia electrica si termica expres spun, ca locatorul (in cazul nostru) este un consumator final, iar alimentarea unui subconsumator – nu este furnizare de energie. Astfel, CF prescrie ca regulă specială eliberarea facturii fiscale în cazul acestui fenomen special - refacturării. Art. 93 alin. (3) şi (4) CF nu include în noţiunea de livrare refacturarea, şi coroborînd art. 93 alin. (3) şi (4) CF cu art. 117-1 alin. (10) CF tragem concluzia, că refacturarea nu este livrare. Daca recitim atent art. 117-1 alin. (10) CF observam, că refacturarea este chiar contraversă livrării: “În cazul în care livrarea de mărfuri, servicii lipseşte, refacturarea cheltuielilor compensate se efectuează prin eliberarea facturii fiscale în care se vor înscrie doar aceste cheltuieli”.
Răspunde
 

ghenadie negara / 02.11.2015 14:12
- si nu in ultimul rind, inainte de a genera opera, luata sub microscop si care a creat “rezonanta” in mediul contabil, asa cum s-a exprimat un mare cunoscator si respectat de mine in ale TVA-ului, au fost studiate mai multe scrisori ale IFPS, din care reese expres ca refacturarea nu constituie livrare. Daca ceva, ma pot impartasi cu astfel de informatii, desigur cu acordul beneficiarilor acestor scrisori. Mersi de intelegere.
Răspunsuri (1)

Valentina / 02.11.2015
Imi pare rau, nu am citi articolul, nu pot sa-mi expun parerea, dar sunt deacord cu dnul Negara ca refacturarea nu este livrare. Tot m-am ciocnit cu asa situatie, si am primit raspuns de la Inspectorat Principal Fiscal ca refacturarea nu este livrare.

Răspunde
 

ghenadie negara / 02.11.2015 14:11
- facilitarea evidentei, ptr care se opteaza (desi sunt convins ca nu sunt probleme metodologice sau tehnice la acest capitol, si vo spun din experienta firmelor mari, care refactureaza), nu are nimic comun cu: - locatorii platitori de IVAO, care nu vor astfel de venituri operationale si “livrari”care pot duce la atingerea plafonului de inregistrare obligatorie ca platitor TVA; - locatorii platitori de TVA care refactureaza servicii comunale catre locatari –populatie (mai sunt si astfel de locatori gestionari de fond de locuinte), intrucit pierd din TVA in rezultatul proratei, etc. etc. Astfel ca, facilitarea unora le va crea incomoditati altora. In acest caz analizele din materialul discutat, nu au luat in consideratie toti jucatorii care refactureaza servicii comunale, spre deosebire de alte analize, care acopera toti locatorii, indiferent de cine sunt si cui refactureaza.
Răspunde
 

ghenadie negara / 02.11.2015 11:30
presupun ca oamenii inteleg despre ce "autorii" au scris si inca mai scriu aici la tema discutata, ptr ca nu ar fi bine in caz contrar, si consider ca cei peste 400 de cititori a informatiilor/ analizelor de aici, nu sunt doar spectatori. mersi de intelegere
Răspunde
 

ghenadie negara / 02.11.2015 11:24
- mie tot mi-ar placea ca legiuitorul nostru sa aplice regula comisionarului asupra refacturarii cheltuielilor compensate. Insa aceasta echivalare nu este la moment legiferata, astfel incercati sa ne convingeti de un lucru pe care-l doriti ca corect (pentru ca exista in unele jurisdictii), dar care nu este la noi (mai sunt si alte jurisdictii unde lipseste echivalarea). Nu exclud algoritmul de procurare a energiei electrice/ termice si gazului (atit, daca tineti cont de art. 105(1) CF al RM) in baza contractului de comision incheiat intre locatar si locator, insa mi se pare o constructie inutila, complicata, care nu acopera din punct de vedere fiscal toate serviciile comunale si necomunale, si care s-ar “construi” doar de dragul contabilului locatorului, care vrea sa aiba astfel de “procurari/livrari”. Totodata, in acesta constructie (comision) includerea sau neincluderea costurilor serviciilor comunale la venituri/ cheltuieli de catre locator chiar nu constituie o problema de rationament profesional, indiferent de semnificatia acestora ( a se consulta SNC Venituri);
Răspunde
 

ghenadie negara / 02.11.2015 10:32
- “costul serviciilor poate fi parte componenta a pretului de locatiune”, nu contest, insa acesta este un exemplu extrem. De regula ( nu am intilnit in practica alte formule, desi la nivel teoretic cunosc toti algoritmii de formare a pretului pentru locatiune) costul serviciilor comunale se compenseaza separat, prin indicarea separata in facturi a acestor costuri. Astfel ca alinierea acestui caz extrem la relatia clasica de locatiune nu justifica “perfectiunea” metodei analizate; - ideia "acceptata" de catre Dstra ca consumatorul poate sa “revinda” subconsumatorului un serviciu comunal/ necomunal, este in contradictie cu prevederile legale la acest capitol. de exemplu, revinzarea energiei electrice o poate face doar furnizorul (detinatorul de licenta), vezi Legea 124 din 2009. Astfel, transmiterea “serviciului” catre locatar nu constituie “revinzare” pentru locator, deci nu este corect sa aliniati aceasta transmitere la notiunea de livrare in sensul titlului III CF al RM.
Răspunde
 

Svetlana / 01.11.2015 16:39
Multumim pentru argumentari, personal sunt de acord cu DVS.
Răspunde
 

ghenadie negara / 31.10.2015 15:55
deci, santeleg ca la tema data mati provocat la "duiel". intrucit, ati "tras" primul, imi permiteti sa "ripostez": - indicatiile metodice vechi , dupa mine, erau putin peste prevederile CF (Dstra trageti concluzie ca erau ilegale dupa constatarile mele), dar atit cit acestea au fost publicate in mod oficial si nu au fost contestate, puteau fi aplicate (vorbesc de metoda abordata in discutie) si reprezenta pozitia Minfinului la intrebarea data ( mentioneaza ca explicarea textului legii este echivalenta cu interpretarea, a se vedea DEXul, ceia ce nu poate face obiectul activitatii Minfinului) ; - obligatia de evidenta a tuturor livrarilor/procurarilor nu presupune lipsa inregistrarilor de ajustare in registrele date (asa cum a preferat sa scrie MinFinul, si pe care dstra ati observat-o), desi eu am atras atentie ca cel mai bine este inregistrarea tuturor evenimentelor, cu inregistrari de ajustare daca este cazul (in opinia mea, recomandarea facuta de mine se incadreaza perfect in cerintele art. 118 CF al RM). Dstra sunteti ferm convins ca aceste facturi trebuie inregistrate in registre, si ca de aici Dt si Ct ul contului 5344 la serviciile comunale compensate de locatar trebuie sa existe (reflecatrea completa in registre a sumelor TVA.. dupa Dstra), dar, din cite tin eu minte, eu nici nu contest acest fapt, insa concluziile mele se bazeaza pe aplicarea normelor fiscale la tema data in ansamblu, astfel ca Dt si Ct contului 5344 la inceput poate sa fie, insa acestea urmeaza a fi ajustate; - as considera ca incercati sa trișați, cind spuneti ca factura fiscala se elibereaza in cazul unei livrari impozabile -daca nu as cunoaste cazurile de eliberare speciala a facturlor fiscale. juristii sa ne spuna: norma speciala prevaleaza norma generala. - etc. etc. etc. ... pot continua
Răspunde
 

 
Nume, Prenume *: E-mail:
Comentariu * caractere rămase  
Întrebări-răspunsuri
Privind posibilitatea acordării împrumuturilor cu dobândă între persoane fizice 
19.08.2016  
Poate o persoană fizică rezidentă să împrumute bani unei alte persoane fizice rezidente contra unei dobânzi? Cum se va impozita dobânda obținută?
Privind modul de angajare a fondatorului unei entități la entitatea acestuia 
27.07.2016  
La SRL sunt doi fondatori cu cota parte 50% fiecare, ambii activează în cadrul societății. Se întocmeşte contract individual de muncă pentru ambii sau este suficient extrasul de la CÎS pentru a fi considerați angajaţi?
Privind dreptul la achitarea indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, dacă stagiul angajatului este mai mic de 9 luni 
14.07.2016  
Activez din iulie 2015. În februarie 2016 am stat 6 zile în concediu medical. Mi se cuvine achitarea concediului medical?
Privind deducerea salariului unui contabil, reieșind din funcția și studiile acestuia 
08.07.2016  
Cum se determină salariul unui contabil responsabil de salarizare și materiale, ce are studii superioare nefinisate cu certificat academic?
Privind acordarea concediului de odihnă integru 
27.06.2016  
În primul an de muncă, după 11 luni lucrate fără concediu de odihnă, angajatul are dreptul la 28 zile de concediu sau 26 (11x2,33)?
© 2017 Contabil Şef. Toate Drepturile Rezervate.