Prima  |  Articole  |  Fiscalitate | Administratorul – proprietar unic al entităţii are dreptul de a beneficia de asigurare socială de stat obligatorie?

Administratorul – proprietar unic al entităţii are dreptul de a beneficia de asigurare socială de stat obligatorie?

14.08.2013   10197   23   Veaceslav Ciobanu, contabil certificat, auditor

Votează: 0.0/5 (0 Voturi )

imprimare

Administratorul – proprietar unic al entităţii are dreptul de a beneficia de asigurare socială de stat obligatorie?

Introducere

     Prin luna decembrie 2012, la un seminar de instruire profesională continuă pentru auditori, o persoană cu funcţie de răspundere din cadrul Inspecţiei muncii, în calitate de lector, a enunţat următoarele: Administratorul unei entităţi, dacă este concomitent şi asociat (acţionar) unic al acesteia, nu poate avea un contract de muncă cu întreprinderea unde activează, respectiv nu poate avea salariu, cu toate urmările legate de acest fapt.

     Auditorii s-au agitat, deoarece întrebarea are efecte asupra multor entităţi, şi l-au luat la întrebări pe domnul de la Inspecţia muncii. Întrebare firească: Care este baza legală pentru astfel de declaraţii? Argumentul lectorului, precum că administratorul entităţii nu poate semna un contract de muncă cu sine însuşi, nu ne-a convins. Auditorii au ripostat, explicând că în situaţia analizată, fizic semnează o persoană, dar din numele a două persoane distincte: persoană juridică (întreprindere) şi persoană fizică (cetăţean angajat), având responsabilităţi separate pentru fiecare semnătură depusă. Au fost aduse şi alte argumente care combat cele enunţate de către lector.

     Dacă să fiu sincer, la acel moment, cele spuse n-au fost luate în serios, pe motiv că baza legală la care se făcea referinţă (art.258 din Codul Muncii) nu este convingătoare, mai mult de atât, concluzia dată contravine spiritului legislaţiei din domeniul activităţii de antreprenoriat care tinde să contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri, să nu creeze probleme suplimentare întreprinzătorilor, deoarece acest fapt contravine atât intereselor statului (diminuarea bazei de calcul a impozitului pe venit din salarii, a contribuţiilor sociale de stat obligatorii, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală), cât şi intereselor întreprinderii (diminuarea deducerilor în scopuri fiscale) şi angajatului (privat de dreptul de a avea salariu pentru muncă şi a fi asigurat social).

În afară de aceasta, dispunem de o practică de activitate de mult timp, în care legislaţia muncii nu a fost modificată în acest sens şi această întrebare n-a fost ridicată de nici o instituţie de stat, şi aceasta în condiţiile în care administratorii vizaţi au fost remuneraţi cu salarii şi au beneficiat de dreptul de a fi asiguraţi social.

În continuare, iniţiativa este preluată de CNAS

     Evenimentele, care au urmat, demonstrează că cele spuse mai sus n-au fost o glumă şi se urmăreşte impunerea acestei idei opiniei publice, ceea ce poate avea urmări grave pentru multe întreprinderi, pentru bugetul public, precum şi pentru reputaţia instituţiilor statului, vizate în această confruntare.

     În această ordine de idei, a fost implicată artileria grea - Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), deciziile căreia în acest domeniu au un impact direct şi imediat asupra întreprinderilor şi persoanelor asigurate.

      CNAS a emis Scrisoarea nr.II-03/10-2280 din 03.04.2013 cu scopul de a acorda suport metodologic în materie de asigurare socială a administratorului unei entităţi care, concomitent este şi în postura “de unic fondator şi unic asociat al unităţii”.

     Pornind de normele cadrului legal existent”, CNAS aduce la cunoştinţă că în acest caz administratorul întreprinderii “nu este supus asigurării sociale de stat şi nu poate beneficia de drepturile sociale, dat fiind faptul că lipseşte baza de calcul a contribuţiilor şi nu este subiect al raportului de muncă”. În concluzie se spune că, la constatarea faptului că solicitantul indemnizaţiei este administrator şi asociat unic al aceleiaşi unităţi economice, persoana în cauză nu beneficiază de dreptul la indemnizaţiile sociale oferite de stat, pensie şi pot fi asigurate pe baza de contract individual încheiat cu CNAS.

     Cu alte cuvinte, dacă o oarecare persoană fizică, cetăţean, administrator al unei întreprinderi a avut nenorocul să fie şi asociat unic al aceleiaşi  “unităţi”, atunci acesta pierde dreptul să aibă un contract de muncă, salariu, asigurare socială (indemnizaţie pentru pierderea capacităţii de muncă, pentru concediul de maternitate, îngrijirea copilului, pensie etc.), nu are dreptul să fie asigurat de stat ca şi alţi angajaţi, chiar dacă este gata să plătească contribuţiile sociale din salariul său (??).

 CNAS recomandă

     În scrisoare se conţine şi o recomandare pentru această categorie de persoane, să meargă la CNAS şi să semneze un contract individual de asigurare socială, care îi va asigura pensia minimă de vîrstă şi indemnizaţia în legătură cu decesul (?). Nici vorbă de alte forme de asigurare socială, care sunt obişnuite pentru toţi angajaţii unei entităţi economice.

     Acest îndemn indică asupra faptului că cineva, cu sau fără voie, îşi bate joc de persoanele vizate, aceasta, luând în consideraţie statutul, pe care antreprenorul ar urma să-l deţină pe bună dreptate, într-o societate cu aspiraţie la valorile europene – ca cea mai constructivă verigă a societăţii, care asigură locuri de muncă, varsă impozite şi taxe în bugetul de stat, riscă cu munca şi capitalul său pentru a contribui la funcţionarea prosperă a economiei în particular şi a societăţii în general.

Merită să menţionăm

     Aici merită să menţionăm că în viziunea autorilor scrisorii, în cazul în care administratorul nu este unicul asociat al societăţii pe care o conduce, de exemplu, deţine 99,99% din capitalul întreprinderii (drepturile de proprietate), totul este OK şi administratorul nu-şi pierde drepturile sociale.      

     În acest caz, acesta poate avea contract de muncă, salariu, poate beneficia de asigurarea obligatorie de stat, iar dacă deţine 100% din capital, atunci, scuzaţi – sunteţi lipsit de drepturi. Succint vorbind, după părerea mea, aceasta abordare nu are suport legal şi se bazează pe înţelegerea greşită a legislaţiei referitoare la situaţia analizată de către autorii scrisorii.

       Catalogăm o astfel de atitudine ca fiind discriminatorie, pe motiv că este o acţiune prin care unele persoane sunt tratate diferit sau lipsite de anumite drepturi în mod nejustificat, pe baza unor considerente neîntemeiate.

     Ce e straniu este că această problemă a fost creată de CNAS, instituţia statului care are menirea să pledeze atât pentru lărgirea bazei de calcul a contribuţiilor de asigurare de stat obligatorie, cât şi pentru apărarea drepturilor persoanelor asigurare (contribuabililor săi) (?!).

      Care este argumentarea CNAS în acest sens? Aceeaşi ca şi cea expusă de reprezentantul Inspecţiei muncii. Potrivit instituţiei, contractul individual de muncă este un acord între două părţi (angajat şi angajator), dar în cazul descris mai sus administratorul ar urma să semneze un contract cu sine însuşi şi acest lucru contravine legislaţiei muncii.

     Nu toată lumea este de acord cu această concluzie, care nu reiese din Codul Muncii. În calitatea sa de administrator, acesta semnează din numele întreprinderii, având împuterniciri şi responsabilităţi legale distincte, iar în postura de angajat el se reprezintă pe sine ca persoană fizică, cetăţean care are drepturi constituţionale – la muncă, la remunerare pentru munca sa şi la asigurare socială de stat obligatorie. Despre existenţa unui conflict de interese în situaţia analizată nici nu poate fi vorba, proprietarul întreprinderii este în drept să decidă independent numirea administratorului, condiţiile de salarizare şi alte condiţii. Interesele statului, angajaţilor, părţilor terţe nu sunt lezate de faptul că administratorul întreprinderii, care este şi unicul proprietar, activează în această calitate în baza unui contract de muncă.

 Abordarea problemei în presa de specialitate

     În presa periodică de specialitate problema analizată a fost abordată de Elena Cireş, auditor, în două articole publicate în revista Contabilitate şi Audit (Elena Cireş C şi A nr.5 2013 p.45; Elena Cireş, Alexandr Stanişevschi, C şi A nr.7 p.38). Autoarea aduce mai multe probe, argumente care combat concluziile conţinute în scrisoarea CNAS. Susţin în totalitate argumentarea autoarei care se conţine în aceste publicaţii. De asemenea, revista “Contabilitate şi Audit” a oferit posibilitatea să expunerii la această temă şi altor persoane, care susţin abordarea CNAS.

     În această ordine de idei, a fost publicat articolul D-lui Tudor Capşa, doctor în dreptul muncii (C şi A nr.7 p. 31). Autorul, în apărarea poziţiei sale, care coincide cu cea expusă de CNAS, face referinţă la Legea despre patronate, Legea privind societăţile cu răspundere limitată, Legea privind societăţile pe acţiuni etc. Argumentarea nu se face cu referire la o oarecare normă concretă din lege, care ar stipula că administratorul,  proprietar unic al entităţii nu are dreptul la un contract de muncă. Autorul concluzionează, cu trimitere la unele acte legislative că administratorul entităţii nu poate avea un contract de muncă, deoarece contractul de muncă urmează să fie încheiat între două părţi, iar în cazul contractului de muncă al administratorului proprietar unic, această regulă se încalcă, nu poate să semneze un contract singur cu sine. Aici puteţi să citiţi articolele publicate la această temă. După părerea mea, argumentele Elenei Cireş în apărarea poziţiei sale sunt mai puternice decât argumentele aduse de destinsul jurist în domeniul legislaţiei muncii.

De ce problema a apărut azi?

     Să presupunem că există o coliziune juridică în problema ce ţine de asigurarea socială a administratorului întreprinderii proprietar unic al întreprinderii. În acest caz, apare o întrebare firească, de ce problema se ridică după mai mult de 10 ani, în care legislaţia muncii actuală este în vigoare? În aceşti ani persoanele vizate (administratorii proprietari unici) au avut salarii, au beneficiat de asigurare socială, CNAS a efectuat nenumărate controale care n-au stabilit încălcări ale legislaţiei legate de acest fapt, toate acestea ca acum CNAS să prezinte altă abordare a legislaţiei? De ce CNAS n-a propus să fie modificată legea pentru a exclude orice suspiciune, dar vine cu concluzii care pot avea urmări retroactive grave? Din textul scrisorii reiese că persoanele vizate pierd dreptul la stagiul de asigurare? Contribuţiile sociale achitate de aceste persoane sunt în afara legii? Vor fi returnate plătitorilor (23% şi 6%)? A analizat oare CNAS consecinţele ce reies din concluziile expuse în scrisoare pentru perioadele trecute pentru plătitorii de contribuţii sociale entităţi, pentru persoanele asigurate şi pentru bugetul asigurărilor sociale? Dacă ar fi să presupunem că persoanele vizate în scrisoarea CNAS au achitat toţi aceşti ani contribuţii sociale ilegal, CNAS le refuză dreptul de a beneficia de asigurarea socială de stat obligatorie, atunci ar reieşi că statul ar trebui să le returneze contribuţiile achitate pe parcursul acestor ani?  

 Norma legală la care se face referinţă

     Normă legală la care CNAS ar putea face referinţă în apărarea poziţiei sale este art.258 alin.(1) din Codul Muncii cu următorul conţinut: “1) Prevederile prezentului capitol se aplică conducătorilor tuturor unităţilor, cu excepţia cazurilor cînd conducătorul (angajatorul) este concomitent şi proprietar al unităţii”. Cuvîntul cheie aici este proprietar. Nu trebuie de confundat cu noţiunea de proprietar unic care se conţine în scrisoarea CNAS. Proprietar al unei entităţi este deţinătorul oricărei cote în capitalul al acesteia (10%, 20%, 50%, etc), nu neapărat deţinătorul cotei de 100%. În acest caz, logica expusă în scrisoarea CNAS ar putea fi extinsă şi pentru această categorie de administratori, care este foarte mare şi poate avea consecinţe şi mai grave.

     Mai mult ca atât, norma analizată (art.258 alin.(1)) se referă numai la capitolul IV Munca conducătorilor de unităţi şi a membrilor organelor colegiale  şi nu poate fi extrapolată asupra conţinutului Codului Muncii. Această normă nu poate fi extinsă asupra altor capitole ale Codului muncii, care reglementează alte domenii ale relaţiilor de muncă. Prin această normă nu se anulează posibilitatea semnării unui contract de muncă.

Aspecte mai pământeşti

     Să trecem de la analiza unor norme juridice ambigue la aspecte mai pământeşti, care au tangenţe cu concluziile expuse în scrisoarea CNAS. Să presupunem că administratorul întreprinderii, care este şi unicul asociat, după cum afirmă CNAS, nu are dreptul la un contract de muncă, salariu, asigurare socială. Întrebare firească: Din care surse ar urma administratorul să trăiască în această situaţie? Cineva ar spune că din dividende. Dar dividendele se plătesc din profit la sfârşit de an. De asemenea, ar putea fi perioade în care să nu fie înregistrat profit? Care ar fi sursa de existenţă a administratorului în această situaţie? Administratorul ar fi fost lipsit de dreptul de a primi o remunerare pentru munca sa? Se încadrează acest fapt în normele constituţionale care asigură drepturi egale tuturor cetăţenilor, inclusiv indiferent de mărimea cotei de participare a acestora în capitalul social al entităţii?

De asemenea, întreprinderea ar fi lipsită de dreptul de a deduce cheltuielile legate de munca administratorului: salariu, contribuţii sociale. Acest fapt, de asemenea, nu corespunde unui principiu de bază al sistemului fiscal – echităţii fiscale.

Concluzii

     Scrisoarea CNAS este neinspirată şi, în înţelegere noastră a Codului Muncii, lipsită de suport legal şi miroase a naftalină, a timpuri vechi. Nu sunt clare scopurile pe care le urmăreşte CNAS?! În mare parte, aceasta creează o situaţie de confuz (care sunt scopurile statului, să crească numărul plătitorilor de contribuţii sociale de stat sau nu?; să fie în ţară un climat investiţional atrăgător sau nu?) şi neîncredere în instituţiile statului, care au menirea, prin activitatea sa, să contribuie la crearea unor condiţii mai bune pentru activitatea antreprenorilor.

     Într-un studiu făcut public recent am citit că în prezent proporţia dintre numărul de beneficiari de plăţi sociale din bugetul fondului social şi numărul de persoane care contribuie la acest buget prin contribuţiile sale lunare din salarii este de 1:1,8 (la 1 pensionar revin 1,8 salariaţi care plătesc contribuţii), iar peste câţiva ani această proporţie poate fi de 1:1. Întrebare: Prin scrisoarea sa, CNAS vrea să contribuie ca această proporţie să fie atinsă în termeni mai rapizi decît cei prognozaţi de autorii studiului?  

     Şi o adresare către instituţiile de stat din domeniu ierarhic superioare CNAS (Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Comisia Parlamentară de profil, deputaţi şi jurişti constituţionali), cu propunerea să se autosesizeze pe această întrebare importantă pentru o categorie mare de antreprenori, pentru a fi găsită o soluţie demnă de ieşire din situaţia delicată ce s-a creat, o soluţie în spiritul legislaţiei muncii şi scopurilor anunţate de stat privind crearea unor condiţii atrăgătoare pentru investiţii. Poate cineva din deputaţii Parlamentului va atrage atenţie asupra acestei probleme şi va pune umărul la soluţionarea ei sau va sesiza Curtea Constituţională, dacă nu poate fi soluţionată altfel? Sigur că în acest caz, îşi va asigura voturi adăugătoare la următorul scrutin electoral din partea micilor întreprinzători şi contabililor din ţară.

      Prin această scrisoare CNAS şi-a creat probleme, în primul rând, sie însuşi, deoarece situaţia  urmează să fie gestionată în continuare de ei şi societatea va cere o rezolvare corectă (acest termen nu este unul juridic, dar întruneşte în sine tot sensul discuţiilor la această temă, bazată pe realităţile vieţii şi bunului simţ). Care ar fi pentru toată lumea cea mai bună rezolvare a prolemei? CNAS să-şi anuleze scrisoarea! Pentru a-şi justifica în vreun fel acţiunile din trecut, legate de apariţia acestei scrisori, şi din viitor, de anularea (abrogarea scrisorii), CNAS ar putea iniţia consultări publice la acest subiect (petrecerea unei mese rotunde la această temă, cu participarea părţilor cointeresate, pregătirea unor modificări legislative pentru a-şi consolida poziţia).

     Pentru noi, societatea civilă, contabili practicieni, concluzia ar fi următoarea: să nu credem că problemele cu care ne confruntăm în activitatea profesională, nedreptăţile cu care ne ciocnim, le va rezolva cineva, vecinul, sau se vor rezolva de la sine. Sunt sigur, opinia noastră contează! Societatea civilă, practicieni contabili urmează să contribuim ca această problemă să nu fie “uitată”, ca altele asemănătoare. Succese!

Veaceslav Ciobanu

Auditor, contabil certificat ACAP,

Administrator “OptimAudit” SRL

 

Comentarii Adaugă comentariu
Ianachi Vitalie / 30.05.2015 15:52
Sunt de acord 100% cu cele descrise pe marginea acestui subiect. Astfel, pledez pentru o decizie corectă a organelor de profil.
Răspunde
 

Sontea Vera / 01.04.2015 10:20
Buna ziua,vreau sa aflu ce contract se inchee cu fondatorul care detine 100% cota parte in fondul statutar,si conform tabelei de pontaj activeaza 3 ore in zi?
Răspunde
 

Ana / 16.01.2015 22:13
Buna seara.Si daca administratorul este fondator cu un aport de 5 % pe linga alti 2 fondatori straini.Acesta trebuie sa aiba salariu sau nu? In care legi este stipulat ceva pe baza acestei probleme.Mersi anticipat
Răspunde
 

Tascu Angela / 27.01.2014 17:04
Este nevoie de schimbari in legislatie.Claritate cit mai multa in legi.Nu fiecare le interpreteaza cu le doreste inima.Poate pentru administratori,fondatori sa se emita alta impozitare sau baza impozabila sa fie diferita.In caz contrar chiar se incalca drepturile omului.Nici un CNAS nu au dreptate
Răspunde
 

victoria das / 08.10.2013 11:55
Buna ziua !!!!! eu tot ma aflu in aceiasi nedumerire impusa de CNAS si fac APEL la toate persoanele care se afla ori cunosc persoane aflate inaceiasi situatie sa ne unim si sa ne cautam dreptatea in instantele competente ....contactati-ma la nr. de tel.078135996 ori 079025487 Va multumesc anticipat!
Răspunde
 

Liviu / 04.10.2013 12:33
Buna. Sotia mea a cazut in capcana acestei prostii inventate de CNAS! Vrem sa actionam CNAS in judecata, ori ne plateste indemnizatiile pentru copil ori ne returneaza Platile facute catre ei, si nu doar pentru ultimele 6Luni, ci pentru toata perioada in care ele sau achitat in calitate de Administrator si Fondator Unic. Va rog sa ma anuntati daca cineva mai cunoste cazuri similare ajunse in judecata si care a fost finalitatea lor. Puteti sa ma contactati si telefonic: 078845001. Multumesc.
Răspunde
 

Cires Elena / 02.10.2013 20:09
Catre Elena, care sustine actiunile CNAS-ului: daca indemnizatia, obtinuta in modul prezentat de dvs. e o problema, atunci ea trebuie rezolvata la nivel legislativ, nu prin represiuni ilegale a intreprinzatorilor/unici fondatori.
Răspunde
 

Elena / 02.10.2013 08:01
Sustin actiunile CNAS. Este prea convenabil sa achiti contributiile in BASS o luna dintr-un salariu mare si pe urma sa primesti trei ani indemnizatia pentru cresterea copilului. De ce sa nu contribui in BASS pe parcursul intregii activitati, ci doar atunci cind ..... hopa! ai depistat ca esti insarcinata. Este oare frumos sa scoti bani dintr-un buget unde nu contribui?
Răspunde
 

Alexandru / 28.08.2013 16:34
Interesant articol. (P/u Andrei) Nu cred ca ar fi schema de evaziune fiscala, totul e conform legii achiti impozite 6 luni primesti indemnizatie maximala :) te imparti cu contabilul, numai ca va trebui 0,01% sa fie inca un fondator, (vai de mine ce complicat). Prin aceasta scrisoare CNAS nu a schimbat nimic in fond, doar inca o mica procedura ca sa fie totul legal. Gestiunea fiscala corecta si totul in limita legii exista in toata lumea. Evaziunea fiscala tine deja de incalcarea legii.
Răspunde
 

mmax / 17.08.2013 12:38
Eu sunt de acord cu initiativa statului (e absurd contractul cu aceeiasi persoana inclusiv in cazul statutului juridic diferit, altfel vorbim despre DISOCIATIVE PERSONALITY DISORDER). TOTUSI, nu sunt de acord ca au inceput realizarea de la coada. Inainte ca sa interzica asigurarile pentru fondatorul unic era necesar sa reglementeze modul lor de obtinere de catre acesta in volum deplin.
Răspunde
 

ghenadie negara / 16.08.2013 19:31
sper sa se rezolve pozitiv pentru doamnele care au avut CIM cu intreprinderea pe care au fondato.
Răspunde
 

ogogeanu / 16.08.2013 15:49
Eu sunt deacord cu CNAS atunci cind merge vorba de I.I. , insa cind merge vorba de SRL , s.a - nu prea. E buna ideea cu o suma unica si pentru someri, sau cine nu lucreaza, ca de acestea-s multi acum, mai ales cei aproape de virsta de pensionare, caci achita o suma anual si macar ceva la pensie au.
Răspunde
 

Cires Elena / 15.08.2013 16:50
Eu cunosc doua cazuri de nedreptatire a administratorului/asociatului unic: in primul caz persoana a actionat refuzul CNASului de a oferi indemnizatia pentru ingrijirea copilului in judecata, in cazul al doilea decizia CNASului nu era gata, dar verbal persoana a fost anuntata, ca va trebui sa restituie sumele indemnizatiilor primite pentru ingrijirea copilului.
Răspunde
 

ghenadie negara / 15.08.2013 14:29
AUUUUUUU!!!!!! UNDE SUNT ADMINISTRATORII/ ASOCIATI UNICI, NECAJITI SI LIPSITI DE BENEFICIILE SISTEMULUI PUBLIC DE ASIGURARI SOCIALE!? DE CE NU VA APARATI DREPTURILE? ORI, S-AU AGITAT DOAR AUDITORII SI CONTABILII?!
Răspunde
 

Adrian / 15.08.2013 13:25
Intradevar exista o problema, care a aparut foarte brusc si ne inspirat. CNAS daca si-a modificat pozitia sau gindirea dupa 10 ani, urma sa faca schimbari in legislatie si fara a crea un haos in aceasta problema.
Răspunde
 

Victoria / 15.08.2013 11:56
Scrisoarea de la CNAS,ca si alte,multele,emise de organele de Stat,nus ghindite cu capul,da cu alte organe a corpului uman(ma scuzati de asa comparatie)...E o descriminare completa a fondatorilor unici,care inca si is administratori a intreprinderii !!!...Is de acord in totul cu pozitia autorului articolului sus-mentionat...10 ani nimeni na ridicat intrebarea aceasta,dar,acum,ce,is putini bani la CNAS???!!!,sau,cineva a visat ceva si vrea sa implimenteze fantezia sa in viata???!!!...Cine a socotit-kit pierderi va avea statul din inventia aceasta,de profit-nici nu mai merje vorba!!!...Reese,ca daca esti fondator unic si inca si administrator,trebue sa fii BARBAT,in primul rind(ca sa nu esi in concediu de maternitate),sa fii sanatos-tun(ca sa nu te duci in concediu de boala) si de dorit-tinar(ca pina la pensia de virsta sa lucrezi si sa lucrezi).......Daaaa,un circ se primeste!!!...Asteptam solutionarea intrebarii date de organile,abilitate sa faca lucrul acesta!!!....
Răspunde
 

Iraida / 15.08.2013 08:48
Eu am dat o copie a scrisoarei de la CNAS la Unimedia si ei mi-au promis ca vot face un articol la aceasta tema in care isi vor expune parerile ambele parti.
Răspunde
 

Andrei / 15.08.2013 07:17
p/u Genadie, totul trebuie calculat si gindit, si nu de discutat de cusutorese si rupturi la burta, ca eforturile trebuie sa coste mai putin de cit efectele, o zi buna
Răspunde
 

marina / 15.08.2013 00:38
sint de acod cu articolul dat
Răspunde
 

ghenadie negara / 14.08.2013 21:07
ptr andrei: poti sa te rupi la burta prin astfel de scheme. cum veti face in cazul cind veti avea la intreprindere 150 de doamne cusutorese? veti deschide 150 de Srl uri?
Răspunde
 

Andrei / 14.08.2013 18:18
O buna schema de evaziune fiscala, deschidem pentru toti angajati firme cu un proprietar si el si sa fie si administrator si facem outsoursing. Mie imi convine asa ceva.
Răspunde
 

ghenadie negara / 14.08.2013 12:25
deci, in fapt avem o situatie, care se reduce la: - platesti contributii, beneficiezi de toate dulciurile pe care ti le ofera sistemu public de asigurari sociale, daca nu esti gravid ori invalid. - nu platesti, scuzati, ori te asiguri individual, ori nu beneficiezi de dulciuri. eu am pozitia mea la cest capitol, dar care tot se reduce la: platesti CAS- beneficiezi, nu platesti- nu beneficiezi. nu sunt de acord ca se da vina doar pe CNAS la capitolul respectiv, ori, in cele mai dese cazuri administratorii(care sunt si asociati) no vor sa achite CAS, motivind in fel si chip prin aceia ca sunt si prorietari, dar declara ca au drept sa beneficieze. in acest caz sustin pozitia CNASului, pe care insa trebuie sa sio argumenteze mai bine, decit cum a facuto. succese la toti
Răspunde
 

Petru / 14.08.2013 11:04
si eu sint de aceasi parere
Răspunde
 

 
Nume, Prenume *: E-mail:
Comentariu * caractere rămase  
Întrebări-răspunsuri
Privind dreptul la achitarea indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, dacă stagiul angajatului este mai mic de 9 luni 
14.07.2016  
Activez din iulie 2015. În februarie 2016 am stat 6 zile în concediu medical. Mi se cuvine achitarea concediului medical?
Privind acordarea concediului de odihnă integru 
27.06.2016  
În primul an de muncă, după 11 luni lucrate fără concediu de odihnă, angajatul are dreptul la 28 zile de concediu sau 26 (11x2,33)?
Privind calcularea și achitarea concediului adiţional plătit pentru studii 
22.06.2016  
Dacă îți ei concediu adiţional plătit pentru studii, unde trebuie să se achite 75 % din salariu mediu și cum se calculează acesta?
Modul de calculare a concediilor suplimentare 
03.02.2016  
În cazul în care o persoană apropiată a unui angajat a decedat, angajatul va putea beneficia de concediu suplimentar? Cum se va calcula acest concediu?
© 2017 Contabil Şef. Toate Drepturile Rezervate.