Prima  |  Articole  |  Contabilitate | SNC „Părți afiliate și contracte de societate civilă”. Scurt comentariu

SNC „Părți afiliate și contracte de societate civilă”. Scurt comentariu

19.06.2015   3285   18   Veaceslav Ciobanu, Contabil certificat ACAP, auditor

Votează: 4.8/5 (5 Voturi )

imprimare

De unde bate vântul?

Dacă să fiu sincer, până acum nu înțeleg care a fost necesitatea elaborării și punerii în aplicare a noilor Standarde Naționale de Contabilitate (SNC noi). SNC vechi, puse în aplicare din 01.01.1998, au fost elaborate în baza standardelor internaționale de contabilitate în varianta anului 1996 și la acel moment au constituit o adevărată revoluție, în sensul bun al cuvântului, în domeniul contabilității din țara noastră. Republica Moldova a devenit de îndată lider în domeniul reformelor în domeniul contabilității nu numai printre țările fostei URSS, dar și din țările europene vecine din partea de vest. Am un respect deosebit față de persoanele care au inițiat, promovat și susținut reformele din domeniul contabilității  în acea perioadă. Standardele profesionale performante ne-au permis nouă, contabililor, să folosim metode și practici contabile bune și moderne pe parcursul anilor.

Urmează să menționăm, reformele din domeniul contabilității din țara noastră de la sfârșitul anilor nouăzeci ai secolului trecut au fost susținute consistent, financiar și intelectual, de către partenerii de dezvoltare ai țării în cadrul mai multor proiecte de asistență tehnică. Inclusiv prin acest fapt se explică calitatea bună a SNC puse în aplicare în 1998.

Ce a urmat?

Mulți ani ne-au bucurat de standarde profesionale performante, care, după cum am menționat, au fost scrise în cadrul proiectelor de asistență tehnică, cu suportul partenerilor de dezvoltare. Ce a urmat? Proiectele s-au finalizat, au plecat consultanții străini, din acest motiv s-au terminat și banii pentru scrierea unor noi standarde de contabilitate, care n-au fost aprobate în 1998 și urmau să fie scrise ulterior. Cu finalizarea asistenței din exterior, în mare parte, s-au finalizat și reformele din domeniul contabilității. N-au fost adoptate toate standardele care urmau să fie puse în aplicare, dar și cele existente n-au fost actualizate în conformitate cu modificările operate în standardele internaționale de contabilitate (IFRS) în baza cărora au fost întocmite SNC în varianta din 1998. În rezultat, unele prevederi ale SNC vechi nu corespundeau prevederilor IFRS-urilor - standarde care sunt actualizate anual la cerințele actuale. Este evident că  era oportună și actualizarea standardelor naționale în conformitate cu cele mai bune practici moderne și cerințele actuale privind calitatea situațiilor financiare. Nu avem nicio îndoială că această muncă ar fi putut fi efectuată în baza standardelor existente, fără a fi adoptate alte standarde noi. Se impunea actualizarea SNC existențe la cerințele IFRS-urilor actuale și includerea unor standarde care lipseau.

Ce avem?

La zi avem următoarea situație: Ministerul finanțelor a elaborat și a pus în aplicare SNC noi care sunt obligatorii pentru toate entitățile care nu folosesc IFRS. Calitatea acestor standarde este pusă la îndoială de unii profesioniști contabili, dacă ar fi să le comparăm cu SNC vechi, care sunt mai bine structurate și corespund mai mult în acest sens IFRS. S-a declarat că SNC noi au fost elaborate în baza IFRS-urilor, afirmație care poate fi pusă la îndoială, deoarece unele cerințe ale standardelor internaționale au fost în așa fel ciopârțite, încât rezultatul din SNC noi nu mai corespunde originalului. De asemenea lipsesc multe standarde: situații financiare consolidate, instrumente financiare, etc. În acest caz, SNC noi ne îndeamnă să folosim standardele corespunzătoare dintre cele internaționale (IFRS). Corespunzător, SNC noi îi obligă pe contabilii care le utilizează să cunoască și  standardele internaționale (!?).

Una dintre cele mai elementare observații, legate de calitatea SNC noi, este legată de excluderea  numerotării standardelor. Contabilii s-au obișnuit ca fiecare standard să aibă numărul său, să se facă referință la numărul standardului, denumirea standardelor este mai greu de memorizat. De ce a fost anulată numerotarea standardelor? Pe motiv că SNC noi au fost întocmite după alte principii, într-un standard au fost cumulate mai multe standarde din lista standardelor internaționale. Atribuirea unui număr ar fi făcut și mai vizibilă divergențele dintre SNC noi și IFRS.

În SNC Părți afiliate și contracte de societate civilă pare că au fost cumulate două standarde care nu au nimic în comun: IAS 24 Prezentarea informațiilor privind părțile afiliate și IFRS 11 Angajamente comune. Nu este nicio logică ca aceste standarde să fie unite într-un singur standard. Din acest motiv SNC nou este compus din două părți care nu au nici-o legătură: Părți afiliate și tipuri de tranzacții între acestea și Contracte de societate civilă.

SNC „Părți afiliate și contracte de societate civilă”

În discuții se naște adevărul. Reieșind din această afirmație populară, o să punem în discuție conținutul acestui standard, comentariile noastre sper să fie utile pentru cititori în procesul implementării acestui SNC, dar sperăm ca și organele de reglementare să atragă atenție la unele sugestiile privind îmbunătățirea textului.

După părerea noastră, contopirea a două standarde distincte (IAS 24 Prezentarea informației privind părțile afiliate și IFRS 11 Angajamente comune) într-un standard n-a fost o decizie inspirată. Pe motiv că aceste două standarde sunt absolut diferite și nu au nimic comun în ceea ce ține de obiectul de studiu, termeni, etc. Dacă s-a urmărit scopul de a simplifica ceva, aceasta n-a fost realizat. Ambele standarde au fost prezentate succint, unele concluzii importante au fost omise sau prezentate sub formă de exemple.

În punctul 1 se declară că standardul este elaborat în baza IAS 24 Prezentarea informației privind părțile afiliate și IFRS 11 Angajamente comune. În acest caz, era firesc să fie preluate obiectele de studiu ale acestor standarde, concluziile principale, denumirile termenilor, etc. Mai mult ca atât, aceste două standarde nu sunt voluminoase și sunt clare pentru înțelegere. Obiecțiile noastre în acest sens sunt că în SNC a fost modificat obiectivul de studiu în comparație cu cele internaționale (Prezentarea informației privind părțile afiliate și Părți afiliate, în primul caz se pune accentul pe prezentarea (dezvăluirea) informației cu părțile afiliate, în SNC - reflectarea în conturile contabile a operațiunilor cu părțile afiliate; Angajamente comune și Contract de societatea civilă, în SNC se prezintă numai o parte din obiectul de studiu al IFRS 11), am fi vrut să fie folosiți aceeași termeni care se folosesc in standardele internaționale: angajament comun, exploatare în participație, asociere în participație, etc și cu același conținut care este atribuit în IFRS-uri.

În definiția dată în standard „contract de societate civilă - un angajament comun de tip exploatare în participație, în cadrul căruia două sau mai multe părți desfășoară o activitate economică supusă controlului comun fără a constitui o persoană juridică, împărțind între ele beneficiile (foloasele) și pierderile" sunt folosiți unii termeni care în standard nu sunt definiți: „angajament comun", „angajament comun de tip exploatare în participație" (?!). În definiția domeniului de aplicare (p.3) se face referință la termenul „angajamente sub formă de asociere", care, de asemenea, nu este definit. Acești termeni sunt preluați din IFRS 11, dar SNC trebuie să prezinte explicații privind conținutul lor.

Referitor la părți afiliate, în IAS 24 Prezentarea informațiilor privind părțile afiliate, o parte afiliată este definită față de entitatea care își întocmește rapoartele financiare (entitatea raportoare). IAS 24 are la bază prezentarea (dezvăluirea) informațiilor între părțile afiliate, iar în SNC reflectarea în conturi a operațiunilor cu părțile afiliate.

Contracte de societate civilă

Conform punctului 24 din standard „Rezultatele aferente operațiunilor efectuate fără active comune pot fi repartizate între asociați în raport cu:

  1. venitul din vînzări,
  2. rezultatul financiar, sau
  3. în alt mod prevăzut de contract".

Atragem atenția la repartizare în raport la „rezultatul financiar" (nu este definit acest termen în acest standard). Conform IFRS 11 (p.20) interesul unui operator în cadrul unei participații în exploatare ține de recunoașterea: „activelor sale, inclusiv de partea sa din orice active deținute în comun, datoriile sale, inclusiv partea sa din orice datorii suportate în comun, veniturile sale din vînzarea părții sale din rezultat care îi revine în urma exploatării în participație, cheltuielile sale, inclusiv din orice cheltuieli suportate în comun". Sau cu alte cuvinte, într-un contract de societate civilă ar fi firesc ca obiectul repartizării între asociați (participanți) să fie veniturile și cheltuielile suportate de participanți în comun, iar rezultatul financiar să fie obiectul repartizării în cadrul unei alte forme de organizare, inclusiv participația în asociere care nu este obiectul acestui standard. Dar nu este o situație care nu poate fi depășită în contabilizarea unui angajament cu așa condiții, dacă păstrăm permanente metodele.

În SNC sunt prezentate două exemple privind contabilizarea operațiunilor în cadrul unui contract de societate civilă fără active comune (Exemplul 11 și Exemplul 12). Condițiile inițiale (operațiunile economice) sunt identice pentru ambele exemple, diferă numai obiectul repartizării între asociații angajamentului. În primul exemplu, se repartizează venitul obținut în cadrul angajamentului, în următorul exemplu se repartizează profitul net. Necătînd la acel fapt că operațiunile economice în ambele exemple sunt aceleași, în SNC sunt prezentate abordări de contabilizare absolut diferite. Vă prezentăm înregistrările contabile din SNC pentru ambele exemple și vă rugăm să pătrundeți în esență:

Exemplul 11 are următorul conținut:

Entităţile "A" şi "B" au încheiat un contract de societate civilă pe 2 ani fără active comune în scopul procesării strugurilor în vin brut. Conform contractului de societate civilă entităţile au următoarele obligaţiuni:

  • entitatea "A" depune în calitate de contribuţii în activitatea societăţii civile materia primă (struguri) şi suportă propriile cheltuieli aferente creşterii şi transportării strugurilor la entitatea "B";
  • entitatea "B" organizează procesul de prelucrare a strugurilor, suportînd toate costurile aferente prelucrării acestora (materiale, salarii, amortizări etc.) şi cheltuielile de distribuire a vinului brut.

În contractul de societate civilă se prevede repartizarea veniturilor din vînzarea vinului brut astfel: entitatea "A" - 45% şi entitatea B - 55%.

În anul 201X entitatea "A" a predat spre prelucrare entităţii "B" 1000 tone de struguri cu costul de 3000 lei/tonă. Din strugurii primiţi entitatea "B" a fabricat vin brut în volum de 61 290 dal, la un cost de 85 lei/dal. Cheltuielile de distribuire prestate de terţi au alcătuit 137 350 lei. În primul an de activitate în comun entitatea "B" a comercializat 40% din volumul fabricat, la preţ de 120 lei/dal, cu achitarea integrală a cotei entităţii "A".

Prin contractul de societate civilă entitatea "B" este desemnată în calitate de asociat-conducător.

În baza datelor din exemplu, entităţile în anul 201X contabilizează:

    entitatea "A":
    i) Dt 211    Ct 211 - 3 000 000 lei (1 000 tone × 3 000 lei/tonă), costul strugurilor transmişi entităţii "B";
    ii) Dt 221    Ct 611 - 1 323 864 lei (2 941 920 lei × 45%), veniturile curente din vînzarea vinului brut (partea ce revine entității A);
    iii) Dt 711    Ct 211 - 1 200 000 lei (3 000 000 lei × 40%), costul vînzărilor aferente entitatea A;
    iv) Dt 242    Ct 221 - 1 323 864 lei, numerarul încasat, transferat de entitatea B.

    entitatea "B":
    v) Dt 915 - 3 000 000 lei, costul strugurilor primiţi de la entitatea "A" în prelucrare ca;
    vi) Dt 811    Ct 211, 521, 124 - 2 209 650 lei (61 290 dal × 85 lei - 3 000 000 lei), costurile  de fabricare a vinului brut în sumă;
    vii) Ct 915 - 3 000 000 lei, costul strugurilor consumaţi pentru fabricarea vinului brut (diminuare a valorii stocurilor consumate);
    viii) Dt 216    Ct 811 - 2 209 650 lei, costul vinului brut fabricat;
    ix) Dt 221    Ct 544 - 1 323 864 lei [((61290 dal × 120 lei) × 40%)x45%], valoarea de vînzare ce-i revine entității A a vinului brut fabricat;
    x) Dt 221    Ct 611 - 1 618 056 lei [((61 290 dal × 120 lei) × 40%) x 55%], venit recunoscut de entitatea B;
    xi) Dt 711    Ct 211 - 883 860 lei (2 209 650 lei × 40%), costul vînzărilor aferente operaţiunilor efectuate fără active comune recunoscut de entitatea B;
    xii) Dt 712    Ct 521 - 137 350 lei, cheltuielile de distribuire a vinului brut;
    xiii) Dt 242    Ct 221 - 2 941 920 lei, numerarul încasat de la cumpărători;
    xiv) Dt 544    Ct 242 - 1 323 864 lei, numerarul transferat entităţii "A".

Comentarii:

Nu avem obiecții la formulele contabile prezentate, acestea sunt corecte, corespund cerințelor IFRS 11, toate conturile se închid. Formulele contabile propuse au la bază acel fapt că în momentul transmiterii în prelucrare a stocurilor entitatea A reflectă în contabilitatea sa printr-o permutare internă a stocurilor transmiterea în prelucrare a stocurilor care rămân proprietatea entității. Fiecare entitate în parte formează costul vînzărilor din costurile suportate de fiecare în conformitate cu condițiile angajamentului.

Obiecții avem față de înregistrările contabile prezentate în următorul exemplu din standard - cu numărul 12. Condițiile sunt identice exemplului precedent în afară de modul de repartizare a rezultatelor contractului de societate civilă, obiectul repartizării nu este venitul încasat, dar profitul net obținut în cadrul angajamentului: entitatea A - 45%; entitatea B - 55%. Merită să menționăm că, de regulă, în conformitate cu IFRS 11 Angajamente comune, în cadrul unei asocieri în exploatare (în SNC nou se declară că contractul de societate civilă corespunde anume acestui tip de angajamente) obiectul repartizării este venitul (cheltuielile), producția finită obținută în cadrul angajamentului și nu profitul, pe motiv că în cadrul acestui tip de angajament fiecare participant ține evidența separată a activelor sale, datoriilor sale, veniturilor sale, cheltuielilor sale, inclusiv partea sa din aceste elemente contabile. Profitul net poate fi determinat numai în baza datelor din contabilitățile asociaților (partenerilor) privind veniturile și cheltuielile suportate în cadrul angajamentului.

Repartizarea profitului net între asociații unui contract de societate civilă este posibilă, dar prin prisma repartizării veniturilor și cheltuielilor (profit=venit-cheltuieli) încasate/suportate de asociații acestui angajament. În baza principiilor de bază ale contabilității (permanența metodelor, consecvența prezentării), putem să presupunem că modul de contabilizare a unui angajament de societate civilă nu se va modifica semnificativ în dependență de obiectul repartizării între asociați (venit, profit net, etc). Urmează să fie respectată regula descrisă mai sus: fiecare participant ține separat evidența contabilă a elementelor sale contabile ce țin de acest angajament (active, datorii, cheltuieli, venit).

Din păcate în SNC analizat nu se ține cont de cerințele stabilite, în acest sens, în IFRS 11 pentru așa tip de angajament. Formulele contabile prezentate în Exemplul 12, după părerea noastră, conțin erori grave:

    entitatea "A":
    i) Dt 221    Ct 211 - 3 000 000 lei, costul strugurilor transmise entităţii "B" pentru fabricarea vinului brut;

Comentarii:

În exemplul de mai sus (11), care are același conținut economic, transmiterea strugurilor în prelucrare se reflecta ca o permutare internă în cadrul stocurilor (este corect). Aceeași operațiune economică în exemplul 12 se reflectă într-un mod absolut diferit. Stocurile s-au transformat în creanță!? În baza cărui fapt economic, este aceasta o tranzacție de vînzare-cumpărare? A fost transmis dreptul de proprietate? Dacă răspunsul la această întrebare este da, atunci angajamentul nu este un contract de societate civilă; dacă răspunsul este negativ, atunci înregistrarea contabilă este eronată. Care este documentul contabil primar (factura fiscală) care justifică această înregistrare? În condiții obișnuite, acest document este factura, care certifică transmiterea în prelucrare a strugurilor (fără a transmite dreptul de proprietate) și are același conținut pentru operațiunea de transmitere a strugurilor în prelucrare din exemplele 11 și 12. Această formulă contabilă nu corespunde cerințelor IFRS 11 Angajamente comune (p.20) privind reflectarea în situațiile financiare ale părților întru-un angajament comun (exploatări în participație): fiecare operator recunoaște  partea sa de active, datorii, venituri și cheltuieli. Sunt mari semne de întrebare legate de aspectele fiscale pe care le generează această formulă contabilă.

    ii) Dt 221    Ct 611 - 324 319,5 lei [(2 941 920 lei - 2 083 860 lei - 137 350 lei) × 45%], cota-parte în profitul obţinut din operaţiunile efectuate fără active comune;

Comentarii:

Conform IFRS 11 Angajamente comune și cerințelor standardului descrise mai sus aici operatorul urma să-și recunoască partea sa de venit. Partea sa de venit urma să fie calculată astfel 1323864 lei (2 941 920 lei × 45%), corespunde cu venitul recunoscut în exemplul 11 pentru entitatea A sau în alt mod stabilit în angajament (care va asigura valoarea profitului net). Cert este că entitatea A urmează să recunoască și partea de cheltuieli suportată de aceasta (costul strugurilor, etc), corespunzător, venitul recunoscut urmează să acopere cheltuielile suportate și un profit în cadrul angajamentului stabilit de părți. Entitatea B a suportat cheltuieli de distribuire în valoare de 137 500 lei, aceste cheltuieli influențează profitul net realizat în cadrul contractului de societate civilă. Repartizarea profitului net între asociați conform condițiilor contractului poate fi asigurată prin repartizarea corespunzătoare a veniturilor și/sau a cheltuielilor. De exemplu, dacă în cadrul angajamentului (contractului) entitatea B a suportat cheltuieli de distribuire în sumă de 137 500 lei, iar conform condițiilor angajamentului și entitatea B urma să suporte cota sa din aceste cheltuieli, atunci partea corespunzătoare de cheltuieli va fi refacturată entității A (factură, factura fiscală) (Dt 711    Ct 521 - 61 875 lei (137 500 x 45%)).

    iii) Dt 242    Ct 221 -  1 524 319,5 lei [(3 000 000 lei × 40%) + 324 319,5 lei], numerarul încasat de la entitatea "B".

    entitatea "B":
    i) Dt 211    Ct 521 - 3 000 000 lei, costul strugurilor primiţi de la entitatea "A";
    ii) Dt 811    Ct 211 - 3 000 000 lei, costul strugurilor consumaţi pentru fabricarea vinului brut se includ în costurile de producție;

Comentarii:

Ambele înregistrări contabile sunt eronate (aici și mai departe cuvîntul eronat urmează să fie înțeles precum că nu corespund cerințelor IFRS, bunelor practici contabile stabilite inclusiv în baza SNC vechi, nu sunt viabile (lipsite de perspectivă de viață pe termen scurt)). Strugurii n-au fost realizați entității B, ei au fost transmiși spre realizare și urmau să fie înregistrați în contul extrabilanțier 915 Bunuri primite spre prelucrare sau reparare. Costurile asociaților angajamentului se formează separat pentru fiecare asociat din costurile suportate de fiecare în parte.

    iii) Dt 811    Ct 521, 124 - 2 209 650 lei (61 290 dal × 85 lei - 3 000 000 lei) costurile de fabricare a vinului brut;
    iv) Dt 216    Ct 811 - 5 209 650 lei (2 209 650 lei + 3 000 000 lei), costul vinului brut fabricat în sumă de 5 209 650 lei (2 209 650 lei + 3 000 000 lei);

Comentarii:

Costurile de producție ale entității B se formează numai din costurile suportate de această entitate, urmează să fie excluse costul strugurilor (3 000 000 lei).

    v) Dt 221    Ct 611 - 2 941 920 lei [(61 290 dal × 120 lei) × 40%], valoarea de vînzare a vinului brut fabricat;

Comentarii:

Valoarea venitului recunoscut de entitatea B este incorect, suma de 2 941 920 lei corespunde venitului care urmează să fie recunoscut de ambele entități. Entitatea B recunoaște partea sa de venit, diferența o recunoaște ca datorie față de entitatea A. Venitul recunoscut de entitatea B - minus cheltuielile recunoscute de entitatea B urmează să fie egal cu partea din profitul net obținut în cadrul angajamentului analizat care revine acestui asociat (sau în alt mod conform angajamentului);

    vi) Dt 711    Ct 216 - 2 083 860 lei (5 209 650 lei × 40%);

Comentarii:

Costul vînzărilor este determinat incorect pe motiv că costul producției entității B a fost determinat incorect, care este format numai din costurile suportate de aceasta.

    vii) Dt 712    Ct 521 - 137 350 lei, cheltuielile de distribuire;

Comentarii:

Dacă conform angajamentului o parte din aceste cheltuieli va fi suportată de entitatea A, partea corespunzătoare va fi refacturată acesteia. De exemplu: Dt 234   Ct 521 - 61 807 lei (137 350 x 45%), sau în alte condiții stipulate în angajament.

    viii) Dt 242    Ct 221 - 2 941 920 lei (61290 dal × 120 lei × 40%), numerarul încasat de la cumpărători;
    ix) Dt 611    Ct 351 - 2 941 920 lei, veniturile decontate la rezultatul financiar;

Comentarii:

Urmează să fie exclusă partea de venit ce-i revine entității A, vezi comentariile de mai sus.

    x) Dt 351    Ct 711 - 2 221 210 lei (2083860 lei + 137350 lei), cheltuielile decontate la rezultatul financiar;

Comentarii:

Urmează să fie excluse din costul producției costurile suportate de entitatea A (costul vinului).

    xi) Dt 351    Ct 544 - 324 319,5 lei [(2941920 lei - 2221210 lei) × 45%], cota-parte a entităţii "A" în profitul obţinut din operaţiunile efectuate fără active comune;

Comentarii:

Este o formulă contabilă incorectă, nu corespunde planului de conturi contabile. Suma de 324 319,50 lei, conform metodologiei propuse, este recunoscută în componența veniturilor de două ori: de entitatea B și de entitatea A (?!). Cine va plăti impozitul pe venit din această sumă? Se va plăti de două ori? Aspectele fiscale legate de metodologia propusă de reflectare în contabilitate a contractului de societate civilă (exemplul 12) generează și alte semne de întrebare și riscuri majore pentru asociații angajamentului;

    xii) Dt 521, 544    Ct 242 - 1 524 319,5 lei [(3 000 000 lei × 40%) + 324 319,5 lei].

Comentarii exemplu:

Înregistrările contabile prezentate în Exemplul 12 din SNC sunt eronate, nu corespund cerințelor de contabilizare pentru angajamente comune (asociere în exploatare) care se conțin în IFRS 11 Angajamente comune, nu corespund cerințelor altor SNC noi, planului de conturi contabile.  Conținutul economic al angajamentul descris în Exemplul 12 este identic celui descris în Exemplul 11 și urmează să fie contabilizat la fel. Obiectul repartizării între asociați a rezultatelor angajamentului nu poate modifica semnificativ modul de contabilizare al acestuia. Cota (valoarea) profitul net pentru fiecare dintre asociați, stabilit în  angajament, urmează să fie asigurat prin repartizarea între asociați a venitului (cheltuielilor) obținute (suportate) în cadrul contractului.

Contracte cu active comune

IFRS 11 Angajamente comune stabilește două tipuri de angajamente comune: exploatare în participație sau asociere în participație. SNC Părți afiliate și contracte de societate civilă declară că obiectul studiului sunt „... un angajament comun de tip exploatare în participație..." (p.4). IFRS 11 nu diferențiază modul de prezentare în situațiile financiare (contabilizare) a unui angajament comun de tip exploatare în participație în dependență dacă este sau nu cu active comune. Se folosește regula generală, un operator trebuie să recunoască: „(a) activele sale, inclusiv partea sa din orice active deținute în comun; (b) datoriile sale, inclusiv partea sa din orice datorie suportată în comun; (c) veniturile sale din vînzarea părții din rezultat care îi revine ...; (e)cheltuielile sale, inclusiv partea sa din orice cheltuieli suportate în comun". Autorii standardului urmau să preia acest text din IFRS 11 și pentru toți avea să fie clar, doar în p.1 se scrie „Prezentul standard este elaborat în baza Directivelor UE,...și IFRS 11 Angajamente comune".

În SNC analizat este prezentat un compartiment separat pentru contracte cu active comune constituit din patru puncte și un exemplu. Textul prezentat se rezumă la niște cerințe de ordin general, care par să nu modifice modul de contabilizare a angajamentului cu active comune. Aș atrage atenție la punctul 28 cu următorul conținut: „Contabilitatea operațiunilor cu active comune este ținută de asociatul-conducător care poartă responsabilitate pentru executarea obligațiilor fiscale privind operațiunile respective".  După părerea noastră, textul evidențiat nu are un caracter corect (sub aspectul înțelegerii principiilor generale ale Codului fiscal și Codului de etică profesională al profesioniștilor contabili). Ce are SNC cu obligațiunile fiscale ale unui sau altui operator în cadrul unui angajament comun? Pentru aceasta este Codul fiscal de care urmează să se conducă fiecare participant al angajamentului. Textul evidențiat are un caracter declarativ, poate fi interpretat diferit și numai  va crea semne de întrebare în înțelegerea de către entități a obligațiunilor sale fiscale, va genera situații de conflict cu organele de stat cu funcții de control fiscal.

În exemplul prezentat în SNC, de asemenea, după părerea noastră, au fost înregistrate devieri grave de la bunele practici contabile legate de prezentarea în situațiilor financiare a angajamentelor comune. Mai jos vă propunem acest exemplu și înregistrările contabile propuse de SNC, pentru a putea să pătrundeți în esența concluziilor noastre.

Exemplul 13. Entităţile "A" şi "B" în anul 201X au achiziţionat un echipament tehnologic la un preţ de 1500000 lei, cu o durată de exploatare de 10 ani. În anul 201X+1 entităţile au încheiat un contract de societate civilă privind posesiunea şi controlul în comun asupra acestui activ, destinat pentru a fi transmis în leasing operaţional pe un termen de un an. Conform contractului de societate civilă asociaţii deţin respectiv cîte 55% şi 45% din valoarea echipamentului. Prin contractul de societate civilă în calitate de asociat-conducător este numit asociatul "A", care ţine contabilitatea tuturor operaţiunilor aferente activului controlat în comun.

În decursul perioadei de gestiune, cheltuielile aferente gestionării echipamentului au constituit 162000 lei, din care 90 000 lei - cheltuielile aferente deservirii tehnice curente, 37 000 lei - pentru asigurarea echipamentului şi 35 000 lei - alte cheltuieli curente. Venitul anual de la transmiterea echipamentului în leasing operaţional constituie 450 000 lei. Conform contractului rezultatul financiar obţinut din transmiterea în leasing operaţional a echipamentului se repartizează proporţional cu mijloacele depuse de către fiecare asociat la achiziţionarea acestuia.

În baza datelor din exemplu entităţile contabilizează:

    asociatul-conducător "A":
    i) Dt 242    Ct 422 - 675 000 lei (1 500 000 × 45%), cota-parte a asociatului "B" în sumă de 675 000 lei (1 500 000 × 45%);

Comentarii:

De ce se recunoaște o datorie pe termen lung? Aceasta este cota asociatului în activele comune procurate în cadrul angajamentului cu active comune. Cum va fi stinsă această datorie? Din înregistrările prezentate nu este evident acest fapt. În p.20 din IFRS 11 este clar scris că fiecare participant (operator) recunoaște „a) activele sale, inclusiv partea sa din orice active deținute în comun". Suma transferată este cota sa în activul deținut în comun și nicidecum datorie pe termen lung.

    ii) Dt 123    Ct 521 - 1 500 000 lei achiziția echipamentului tehnologic;

Comentarii:

Este o înregistrare contabilă incorectă (nu corespunde IFRS 11, nu este viabilă, este o eroare care urmează în termen scurt să fie corectată). Entitatea A va recunoaște numai cota sa (55%) din valoarea echipamentului tehnologic deținut în comun. Partea entității B din activ (45%) va fi prezentată în situațiile financiare ale acesteia (B), va fi refacturată către B, dacă activul a fost achiziționat de la furnizor din numele entității A. Înregistrările contabile sunt următoarele:

Dt 123    Ct 521 - 825 000 lei (1 500 000 x 55%), cota entității A în activ;
Dt 234    Ct 521 - 675 000 lei (1 500 000 x 45%), cota entității B în activul deținut în comun și refacturată acesteia, achitarea reflectată mai sus.

    iii) Dt 811   Ct 124 - 150 000 lei (1 500 000 lei : 10 ani), amortizarea echipamentului tehnologic;

Comentarii:

Entitatea A a reflectat amortizarea echipamentului inclusiv și din cota deținută de Entitatea B, ceea ce nu este corect. Entitatea A va calcula amortizarea numai din valoarea părții sale a activului deținut în comun - 82 500 lei (825 000 lei : 10 ani). Entitatea B va calcula amortizarea părții sale din activ și o va reflecta în costurile sale de producție (servicii) în cadrul acestui angajament.

    iv) Dt 711    Ct 521 - 90 000 lei, cheltuielile aferente deservirii tehnice curente;
    v) Dt 711    Ct 544, 521 -72 000 lei (37 000 lei + 35 000 lei), cheltuielile aferente asigurării activului şi a altor cheltuieli curente;

Comentarii:

Dacă o parte din aceste cheltuieli, conform angajamentului, sunt suportate de entitatea B, aceasta urmează să fie refacturată entității A.

    vi) Dt 221    Ct 611 - 450 000 lei, venitul obţinut din transmiterea în leasing operaţional a echipamentului;

Comentarii:

Entitatea A a recunoscut 100% din venitul angajamentului în contabilitatea sa, cu ce nu suntem de acord (p.20 IFRS 11). A va recunoaște numai partea sa de venit conform angajamentului (profitul net stabilit în angajament va fi asigurat prin redistribuirea venitului). Partea ce revine entității B va fi reflectată ca datorie (Dt 221  Ct 544).

    vii) Dt 242    Ct 221 -450 000 lei, numerarul încasat de la clienţi în sumă de 450 000;
    viii) Dt 611    Ct 351 - 450 000 lei, veniturile decontate la rezultatul financiar;
    ix) Dt 351    Ct 711 - 312 000 lei (162 000 lei + 150 000 lei), cheltuielile decontate la rezultatul financiar;

Comentarii:

Entitatea A va închide în contul 351 veniturile și cheltuielile recunoscute în cadrul angajamentului care corespund cotei (părții) sale (vezi comentarii mai sus).

    x) Dt 351    Ct 544 - 62 100 lei [(450 000 lei - 312 000 lei) × 45%], cota-parte a profitului obţinut din operaţiunile efectuate cu activе comunе;

Comentarii:

Ce conținut economic poartă această înregistrare contabilă? Dividende? Un răspuns fiabil la această întrebare nu există, numai dacă nu s-a făcut vreo descoperire în domeniul contabilității în ultimul timp. Această înregistrare contabilă urmează să fie exclusă, în lumina comentariilor precedente din care reiese că entitatea A va recunoaște numai partea sa din venituri și cheltuieli conform angajamentului.

    xi) Dt 544    Ct 242 - 62 100 lei, numerarul transferat entităţii "B";

    Asociatul B
    i) Dt 161    Ct 242 - 675 000 lei (1 500 000 lei × 45%), transferul numerarului pentru procurarea echipamentului tehnologic; 

Comentarii:

Se recunoaște o creanță pe termen lung (!?). Cum va fi stinsă această creanță pe termen lung (bani, active, servicii), în ce termene? În baza cărui angajament? Înregistrările contabile propuse în SNC nu sting această creanță, pe motiv că nu este viabilă (părerea autorului). Reieșind din  conținutul economic al operațiunii, urma să fie recunoscută o creanță pe termen scurt, care se va stinge la momentul primirii facturii de la furnizor de utilaj pe cota sa în utilajul procurat sau la momentul primirii facturii de la entitatea A privind refacturarea cotei sale (45%) în activul comun - echipament tehnologic.

    ii) Dt 221    Ct 611 - 62 100 lei [(450 000 lei - 312 000 lei) × 45%] cota-parte în profitul din operaţiunile efectuate cu activе comunе;
    iii) Dt 242    Ct 221 - 62 100 lei numerarul încasat de la entitatea "A".

Concluzii privind angajamentul cu active comune:

În cadrul acestui tip de angajament, conform IFRS 11, fiecare asociat recunoaște activele sale, inclusiv partea sa din orice active deținute în comun. Același principiu se referă și la recunoașterea datoriilor, veniturilor și cheltuielilor. Evidența profitului net (toate veniturile și cheltuielile) în cadrul angajamentului nu se ține în conturile bilanțiere în contabilitatea unui partener cum se prezintă în exemplul din standard. Cum de procedat în cazul în care obiectul repartizării este profitul net în cadrul angajamentului? Asociații (partenerii) operează cu veniturile și cheltuielile suportate în cadrul angajamentului. Determină profitul net în baza venitului încasat și cheltuielilor suportate de fiecare operator (în baza rapoartelor prezentate de fiecare asociat) și operează cu veniturile în așa fel ca fiecare asociat să primească partea sa de profit net.

Evidența profitului net poate fi ținută în conturile extrabilanțiere în contabilitatea asociatului-operator, în conformitate cu p. 28 din standard.

Concluzii referitor la SNC:

1. Cumularea într-un singur standard a obiectivelor a două standarde diferite „Părți afiliate" și „Angajamente comune" nu este una reușită pe motiv că obiectivele acestor standarde nu au nimic în comun. Materialul contabil este diferit. Dacă intenția de a uni două standarde în unul a avut ca scop simplificarea muncii contabilului, atunci această intenție n-a fost realizată.

2. Obiectivul părții SNC ce se referă la părți afiliate este „...stabilirea componenței părților afiliate și tipurilor de tranzacții între acestea...". În același timp, obiectivul IAS 24 este prezentarea informației de către entitatea raportoare a informației privind părțile afiliate. După părerea noastră, acest obiectiv în SNC n-a fost realizat. O parte afiliată în SNC nu se prezintă ca o relație în raport cu entitatea raportoare, dar ca o relație abstractă între două entități.

3. În partea SNC ce se referă la contracte de societate civilă n-a fost dezvăluit cert unul dintre obiectivele principale ale SNC „modul de contabilizare a cotelor de participație în societate civilă.." (p. 3). În exemplele 11 și 12, care au același conținut economic au fost folosite două abordări absolut diferite. În introducere la p. 1 se declară că „Prezentul standard este elaborat în baza...IFRS 11 Angajamente comune". În același timp, abordarea care se conține în acest standard în ceea ce ține de contractele de societate civilă (exploatare în participație) este diferită de cea din IFRS 11 (p.20-22) conform căreia un operator (asociat) al angajamentului trebuie să recunoască activele sale, inclusiv partea sa din orice active deținute în comun, datoriile sale, veniturile sale, cheltuielile sale, inclusiv partea sa din aceste elemente contabile.

4. Unele prevederi din SNC contravin altor prevederi din același standard. De exemplu, p.15 „În cadrul activității societății civile asociații recunosc veniturile, cheltuielile și rezultatele financiare (profit/pierdere) proporțional cotelor-părți în activitatea societății civile...". În același timp, p.28 prevede Contabilitatea operațiunilor cu active comune este ținută de asociatul-conducător care poartă responsabilitatea pentru executarea obligațiunilor fiscale privind operațiunile respective". Prevederile p.15, de asemenea, nu corespund abordărilor contabile folosite în exemplele 12, 13.

5. Prevederile SNC ce țin de contabilitatea operațiunilor cu active comune (Exemplul 13), conform căruia evidența activelor comune se ține în contabilitatea asociatului-conducător, contravine prevederilor IFRS 11, prevederilor altor SNC naționale, nu sunt viabile.

Veaceslav Ciobanu
Contabil certificat ACAP, auditor

P.S. Este în firea omului să se deprindă repede cu binele. SNC vechi este acel bine cu care contabilii din țara noastră au crescut din punct de vedere profesional, au avut acces la practici contabile bune. Cu ajutorul lor am înțeles mai ușor logica standardelor internaționale de contabilitate, deoarece atît IFRS, cât și SNC vechi au la bază multe principii comune. Dacă în schimbul SNC vechi ni s-au propus standarde profesionale noi, este logic ca acestea să fie mai calitative, mai performante. Această certitudine n-o avem. De aici vin și exigențele noastre în adresa SNC noi.

În procesul de pregătire a acestui material am discutat cu un coleg obiecțiile pe care le am la textul SNC analizat: aici nu-i corectă formula contabilă, acolo nu sunt de acord cu concluzia, etc. La care el mi-a răspuns: în standardul de contabilitate ca și în lege nu poate fi ceva incorect, trebuie să primești conținutul așa cum este. M-a lăsat fără cuvinte pe un moment!  În mare parte, are dreptate.  Dreptul nostru, totuși, este să putem comenta conținutul SNC, să atragem atenția că unele prevederi nu corespund bunelor practici contabile, nu corespund prevederilor IFRS 11, în baza căruia a fost întocmit standardul național.

Este foarte importantă părerea cititorilor privind cele scrise mai sus pentru a încerca să schimbăm ceva. Autorul nu pretinde la obiectivitate absolută. Comentariile sunt foarte importante - de acceptare sau de neacceptare a concluziilor expuse. Va rog să citiți atent materialul și să vă expuneți. Puneți umărul pentru a avea standarde profesionale mai calitative.  

O să continuăm scrierea comentariilor și la alte SNC noi, o să aveți posibilitate și Dvs să le studiați împreună cu noi. Succese!

Comentarii Adaugă comentariu
ghenadie negara / 08.07.2015 11:57
VREAU SA INFORMEZ PARTICIPANTII LA DISCUTIE CA NU AM FOST PRINTRE ELABORATORII STANDARDULUI DISCUTAT. CU STIMA
Răspunde
 

Grinic Tatiana / 06.07.2015 14:29
По поводу общих активов – Вы также правы и стандарт допускает грубейшие ошибки. Случаи совместного пользования, приобретения, строительства, производства активов распространены и не охвачены стандартом в теоретическом постулатстве, к тому же стандарт на самом деле допускает коренные ошибки в отношении прав собственности, определения стоимости таких совместно контролируемых, приобретенных и совместно созданных активов и данные ошибки противоречат другим стандартам – Запасы, Долгоср нема т и мат активы, Обязательства, Собственный каптал и пр. Так уж получилось, что накопила материал по данным вопросам, но нет пока что энергии писать, доказывать и пр. К тому же не уверена, что мои материалы пройдут через профессиональную прессу, ведь мне придется оспаривать «доброе имя» стандарта, а это моветон.
Răspunsuri (1)

ghenadie negara / 08.07.2015
STIMATA T.G. AVETI TOT RESPECTUL MEU IN CEIA CE PRIVESTE OPINIA DSTRA LA ASPECTUL DISCUTAT. ROG DOAR SA TINETI CONT: DE REGULA, LA AGRESIUNE PRIMESTI AGRESIUNE. CU STIMA.

Răspunde
 

Grinic Tatiana / 06.07.2015 14:28
По поводу того, что невозможно распределять прибыль – то я совершенно согласна с Вами и с замечаниями по проводкам. По поводу того, что в примере якобы «упустили» замечания по поводу того, что на передаваемый виноград может перейти право собственности, то считаю данное замечание софистикой, так как передача собственности – есть продажа в той или иной форме, а это уже другие отношения, но не отношения договора о совместной деятельности. Проводки стандарта в ситуации распределения прибыли между участниками вредны для учета и утяжеляют искусственно, а не реально еще и налоговое бремя сторон. На практики стороны распределяют «прибыль», но по-иному. По результатам деятельности (или по этапу деятельности) стороны составляют таблицу, в которой с одной стороны выписывают затраты и расходы каждого участника и подбивают итоговую цифру всех затрат и расходов, а в другой стороне указывают на полученный совместный доход. В результате выявляют общую (теоретическую) прибыль от совместной деятельности. В контракте выписана доля (или фиксированная сумма или определенный лимит) в общей теоретической прибыли каждого участника. Далее, к полученной сумме, причитающейся каждому участнику, прибавляют расходы каждого участника и в результате получают сумму распределяемого дохода. То есть распределяют доход, но по механизму, распределения теоретической общей прибыли от совместной деятельности. Проводки такие же как и при распределении дохода.
Răspunsuri (1)

ghenadie negara / 08.07.2015
STIMATA T.G., IN ACEASTA SITUATIE DSTRA INVOCATI UN CONTRACT CONCRET (DE CARE PRESUPUN CA ATI LUAT LA CUNOSTINTA) INSA SUNT CONVINS, CA INSTITUTIA SOCIETATII CIVLE NU SE LIMITEAZA LA ACEST CONTRACT IN PARTICULAR. IN CEIA CE PRIVESTE REPARTIZAREA PROFITULUI, PARTILE SUN IN DREPT PRIN CONTRACT SA STABILEASCA MODALITATEA DE PARTICIPARE LA PROFITURI ALE ASOCIATILOR, INDIFERENT LA CARE EXEMPLE APELATI. TOTODATA VA ROG SA TINETI CONT, CA IN CONFORMITATE CU ART. 1342 CC AL RM CONTRIBUTIILE DEVIN PROPRIETATE COMUNA (CHIAR SI IN LIPSA UNUI CONTRACT DE VINZARE CUMPARARE SAU ALT CONTRACT TRANSLATIV DE PROPRIETATE). CU STIMA.

Răspunde
 

Grinic Tatiana / 06.07.2015 13:35
Конкретно о данном стандарте. Проблемы, поднятые Вами, я уже озвучивала, так как данный стандарт был один из первых, которые я анализировала даже на стадии его проекта. Но мои замечания были восприняты как несущественные и даже моя статья про совместную деятельность нашла приют только на страницах Вашего сайта, о чем благодарю отдельно, так как после ее публикации на меня обрушилась лавина информации и вопросов со стороны экономических агентов и физических лиц по поводу контрактных отношений о совместной деятельности с и без создания совместных активов (контролируемых, приобретенных, созданных). Вы совершенно четко определили ключевые принципы, которые должны были быть выписаны в данном стандарте и которые уже в готовой форме есть в МСФО. Я с ними согласна без оговорок, как и с тем, что принципы должны быть четко высказаны в виде теоретических правил, а не должны быть скрыты такие принципы в недрах узких примеров, которые к тому же больны ошибками, проводки которых не соответствуют сути экономической операции - это проводки без будущего – то есть они будут «висеть» в балансе вечно, так как не имеют смысла и являются просто «ляпсусом», проводки позволяющие искажать принципы, заложенные в других стандартах (как понятия «активов», обязательств и пр.) и так далее. Ничего не имею лично против создателей стандартов, но думаю, что вместо того, чтобы обижаться, негодовать на то, что кто-то посмел посягнуть на их труд и компетентность, следовало бы выявить уже бесплатную для них инициативу и исправить ошибки, пересмотреть концепцию, для того чтобы не краснеть за качество. И знаю точно, что могут – тому пример методические указания по учету в НКО, которые имеют выраженную концепцию и хорошие нормы, и думаю, что их создатели не погнушаются их улучшить, если будет необходимо.
Răspunde
 

Grinic Tatiana / 06.07.2015 13:09
Спасибо Вячеслав за Ваше ценное мнение по поводу данного стандарта и по поводу качества и целесообразности новых стандартов в целом. Мне уже казалось. что не найдется ни одного голоса, способного говорить правду по поводу того нормативного материала в отношении ведения и понимания бухгалтерского учета, с которым вынуждены работать бухгалтера, инвесторы, руководители экономических агентов и другие пользователи финансовых отчетов и прочей информации, которую предоставляют бухгалтерские записи. Помахали в самом начале внедрения данных стандартов возмущенными флагами, а потом, уже в 2015 году превратили эти самые флаги в покорные опахала лести, расстилаясь в восточных любезностях перед создателями этих самых стандартов. Конструктивная критика стандартов воспринимается в лучшем случае как моветон, а зачастую как желание ввести в заблуждение бухгалтеров, как некомпетентность и даже правонарушение. Многие утверждают - что стандарт это догма - закон, от которого нельзя отступить ни на шаг, и одновременно именно они настаивают, что стандарты дают только принципы, или зачатки и намеки на принципы - а остальное дело МСФО и бухгалтерского суждения. Критика стандартов автоматически объявляется неконструктивной - ведь ее писали боги - свет университетской профессуры, представители Минфина и другие божества, чья компетентность и честность является аксиомой и которые не побоялись войти в историю развития бухгалтерского учета страны в качестве авторов данных стандартов, стандартов такого сомнительного качества, не имеющих единую концепцию, пронизанных противоречиями и ошибками, которые к тому же явно подчиняют финансовый учет сие - минутным налоговым нормам. Что скажут о данных стандартах потомки? И об их авторах поименно? Спасибо за смелость. Я прочувствовала на себе негодование богов.
Răspunsuri (1)

ghenadie negara / 08.07.2015
STIMATA T.G., CRITICA TREBUIE SA FIE ANUME CONSTRUCTIVA SI NU DSITRUCTIVA, SI VA ASIGUR, CA CEI CE AU LUCRAT LA STANDARDE NU SUNT ZEI (SPER CA ATI VORBIT DE BINE IN ACEST CAZ), PTR CA IN CAZ CONTRAR DIALOGUL SE VA REDUCE CONCRET LA PERSOANE CONCRETE (IERTATIMI GRAMATICA) IAR ACEASTA CHIAR ESTE "TON PROST". CU STIMA

Răspunde
 

Veaceslav Ciobanu / 06.07.2015 09:21
Am asteptat mai multe comentarii, in primul rind de la contabili care au contabilizat contracte de societate civila. Acest material pentru toti este un prilej bun sa reciteasca IFRS 11 si SNC si sa va expuneti pe marginea intrebarilor ridicate, ca apoi sa folositi acest tip de contract in practica contabila, acest tip de contract are multe posibilitati. Ne merge rau deoarece nu ne implicvam in tot ce ne inconjoara, credem ca cineva va hotari (face) bine pentru noi fara efortul nostru! Dupa parerea mea, este o parere gresita. Este relevant si pentru profesie, intrebarile cu care ne confruntam putem contribui si noi la rezolvare. Autorul a ridicat careva intrebari legate de implimentarea SNC, ramane sa recititi si Dvs standardele vizate si sa formulati o parere in raport la cele scrise, se poate de formulat si intrebari in adresa autorului, sa propuneti alte abordari, sa initiati discutii interesante. Aceasta ar fi cea mai simpla implicare! Nu uitati, totul este in miinile noastre, prin fapte bune ne putem schimba viata. In aceasta ordine de idei, panificam sa discutam problemele ridicate in acest articol in cadrul unel mese rotunde cu participarea cititorilor paginii. Daca cunoasteti bine aceste standarde IFRS 11, SNC vizat, aveti experienta in contabilizarea acestui tip de contract si doriti sa participati, va rugam sa ne scrieti: office@contabilsef.md. Asteptam in continuare comentarii.
Răspunde
 

Adrian / 25.06.2015 07:42
Parerea mea este ca contabilitatea nu este o stiinta exacta si respectiv pot pe una si aceiasi problema sa apara diferite solutii, unele mai bune altele mai putin bune. Principalul sa ne invatam sa ne expunem, sa aratam aceste solutii, propuneri, pareri. Pentru aceasta mersi mult dnu CIobanu ca sinteti printre cei putini care fac acest lucru. Iar in privinta standardelor ele nu sint ceva axioma ( Adevăr fundamental admis fără demonstrație, fiind evident prin el însuși). Si ele trebuie perfectionate, ajustate, corectate in cazul cind exista ceva mai bun, mai corect. Tot timpul este loc pentru perfectiune. Asa ca parerea mea este ca noi toti trebuie sa nu luam ca atare standardele, dar sa ne straduim daca este cazul sa le inbunatatim, sa le facem mai simple, mai clare, etc. Asa ca este foarte important parerea fiecarui specialist in domeniu, si sa primim si critici fara suparare. O zi buna tuturor si succese in profesie.
Răspunde
 

Veaceslav Ciobanu / 24.06.2015 09:32
Prelungire mesajul precedent. Daca operatiunea de transformare a stocurilor in creanta este e o livrare impozabila cu TVA, atunci toata constructia cu contractul de societate civila pentru participanti se risipeste, pierde atractivitatea. Alta intrebare, vor fi acceptate ca deduceri in scopuri fiscale de IFS cheltuielile entitatii B in forma de costuri a stocurilor primite ca contributie a partenerului A in asa mod fara factura fiscala, fara a fi plata? Pentru IFS legea este Codul fiscal, nu p.28 din SNC. “SNC nu trebuie sa inlocuiasca IFRS”, de ce atunci declaram atasamentul la IFRS? Nu vad motive pentru a nu prelua abordarile principale din IFRS 11, este un standard simplu si clar. Privitor la cota in activul comun care este prezentata in forma de creanta pe termen lung, propusa in SNC, rog sa explice cineva cum va fi stinsa aceasta creanta? Din abordarea prezentata in standard nu se inchide niciodata. Nici nu poate fi deoarece nu este fireasca. Anume la aceste lucruri am atras atentie. Rog persoanele care cunosc acest tip de contract, care au implementat in practica sa se expuna pe marinea celor scrise, comentariilor.
Răspunsuri (1)

ghenadie negara / 24.06.2015
notiunea de livrare o regasim in titlul III Cf al RM. acolo contributia in societatea civila nu se regaseste, indiferent cum trateaza SNC ul aceasta contributie, deci TVA ul nu are treaba cu aceasta contributie . CF al RM prin art. 44 prevede aplicarea normelor contabile in scopuri fiscale daca acestea nu contravin normelor CF, iar prin transformarea stocului in creanta nu se incalca nici o norma fiscala in acest sens (astfel pentru IFS p. 28 din SNC este norma). IFRS ul nu da solutii tehnice, iar SNC- ofera asemenea solutii, in caz ca solutiile oferite de SNC nu satisfac nevoile entitatii, aceasta este in drept sa aplice IFRS.

Răspunde
 

Veaceslav Ciobanu / 24.06.2015 09:20
Multumesc pentru comentarii. Unele explicatii. Nu cred ca prin acest material am discreditat ceva sau pe cineva. Este dreptul la opinier. Am dorit sa atrag atentia publica la problemele din standard care sunt evidente, dupa parerea mea. Vrem standarde profesionale calitative, sa stim cum sa le aplicam, sa corespunda bunelor practice, sa corespunda standardelor UE. Nu sunt de acord cu metoda de a transmite mesajul standardului prin exemple, acestea ar urma sa reiese din text. Din textul SNC scris cu cuvinte nu reiese metodologia propusa in exemplele 12 si 13. Daca se declara in SNC ca este elaborat in baza IFRS 11, atunci trebuie sa corespunda acestei declaratii. Ceva mai bun este greu de inventat. In definitia din SNC se face referinta la standardul international “contract de societate civila –un angajament comun de tip participatie in exploatare…”, termen din IFRS 11. Nu vad contraziceri cu continutul contractului de societate civila din Codul civil. In care se vorbeste de proprietate comuna. Standardul urmeaza sa explice cum trebuie de contabilizat aceasta proprietate comuna. IFRS 11 cert spune ca fiecare parte isi contabilizeaza separat partea de proprietate ce-i revine: bunuri, venituri si cheltuieli. Cu ce nu-i buna aceasta metodologie? Dorim sa fim originali? Nu este cazul. Mai mult, metoda propusa in SNC (exemplu 12) de transformare a stocului in creanta produce coliziuni fiscale serioase si posibilitati de a construi „scheme” pe care IFS nu le va accepta. Intrebare, transmiterea stocului din bilantul entitatii A la B este o livrare impozabila cu TVA? Raspunsul – nu, nu va fi acceptat de IFS si va avea dreptate, deoarece reiese ca trece dreptul de proprietate, mai departe vezi art.93 p.3) Cod fiscal.
Răspunde
 

Vladimir Dolghi / 22.06.2015 16:26
Добрый день, Коллеги! Хочу в первую очередь поблагодарить автора за первый и столь объемный шаг в обсуждения данной проблемной темы (как всем известно первые это самые сложные шаги).
Răspunsuri (1)

ghenadie negara / 23.06.2015
sunt de acord, si cer scuze autorului daca am fost prea dur in unele momente. sunt de parere, ca ceia ce se face se face spre bine. cu stima

Răspunde
 

ghenadie negara / 22.06.2015 08:01
(NU ESTE BATUT IN CUIE CA PARTEA DIN ACTIVELE DETINUTE IN COMUN SA FIE CONTABILIZATA CU AJUTORUL CONTULUI DE EVIDENTA A ACESTUI TIP DE ACTIVE: STOCURI, ACTIVE IMOBILIZATE), PRECUM SI PERMITE TRANSMITEREA COTELOR CATRE TERTI , IAR COMENTARIILE AFERENTE CA ENTITATEA “B” NU POATE TRECE LA CONSUMURI/ COSTURI/ CHELTUIELI VALOAREA STRUGURILOR NU ESTE SUSTINUTA DE NORMA CC AL RM CONFORM CAREIA “DACA PRIN CONTRACT NU S-A DISPUS ALTFEL CONTRIBUTIILE DEVIN PROPRIETATE COMUNA A PARTICIPANTILOR” IAR PRIN CONTRACT ENTITATEA “B” PROCESEAZA STRUGURII, ADICA ARE DREPT DE CONSUM A ACESTORA (INCLUSIV A PROPRIETATII COMUNE CARE CONSTITUIE CONTRIBUTIA ENTITATII “A”) IN SCOPURILE SOCIETATII INSTITUITE. ETC. ETC. ETC. DISCUTIA POATE FI CONTINUATA SI LA ALTE ASPECTE, ASUPRA CARORA AUTORUL ANALIZEI A LUCRAT, IMPORTANT ESTE CA: STANDARDUL TREBUIE RESPECTAT, ASTFEL CA ACESTA ESTE CORECT PINA LA ANULAREA/MODIFICARE/INLOCUIREA NORMELOR CONFORM PROCEDURILOR LEGALE, IAR NOI TREBUIE SA NE DAM CU PAREREA DOAR PENTRU A IMBUNATATI CALITATEA ACESTUI STANDARD. TOTDATA NU SUBAPRECIEZ IN NICI UN FEL ANALIZELE AUTORULUI, DAR LE ACCEPT CA O POZITIE INDIVIDUALA LA SUBIECTUL ANALIZAT. PS. COTA TRANSFERATA LA PROCURAREA ACTIVULUI DETINUT IN COMUN CONFROM CONTRACTULUI DE SOCIETATE CIVILA SI CONTABILIZATA IN COMPONENTA CREANTELOR PARTILOR AFILIATE POATE FI CATALOGATA CA COTA IN ACTIVUL DETINUT IN COMUN (IMPORTANT SA DESCRII ACEST ASPECT IN POLITICILE CONTABILE SI SA DEZVALUI ACEASTA IN ANEXE, INTRUCIT ACEASTA INFORMATIE NU SE REGASESTE IN FORMULARELE RECOMANDATE DE BILANT SI SITUATIE DE PROFIT SI PIERDERI) IAR PROCEDURA DE REFACTURARE A COTEI IN VALOAREA BUNULUI ESTE CEVA FOARTE INTERESANT, IN CONDITIILE IN CARE NORMELE ACTUALE DE REFACTURARE SUNT APLICABILE DOAR CHELTUIELILOR COMPENSATE. CU STIMA.
Răspunde
 

ghenadie negara / 22.06.2015 08:00
IN CAZ CONTRAR, AUTORUL ANALIZEI AR TREBUI SA REPARTIZEZE CONTRIBUTIA SI INTRE ENTITATEA “B” CARE ESTE LA RINDUL SAU PARTICIPANT LA SOCIETATE. AS PUNE O INTREBARE AUTORULUI ANALIZEI: CIT TIMP ENTITATEA “A” VA CONTABILIZA STRUGURII TRIMISI LA PRELUCRARE DACA ACESTI STRUGURI AU FOST PRELUCRATI DE ENTITATEA “B”, ORI ACESTI STRUGURI DEJA SUNT PRODUS FINIT (VIN PRODUS), INCLUSIV SI PENTRU ENTITATEA “A”? MERITA O ATENTIE DEOSEBITA MENTIUNEA AUTORULUI LA CONCLUZIA DESPRE INREGISTRARILE EXEMPLULUI 12 DIN SNC, PE MOTIV, CA (DUPA AUTOR) DE REGULA IFRS11 PREVEDE REPARTIZAREA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR DAR NU PROFITUL (RECOMANDAM A SE CONSULTA TABELUL B27 DE LA IFRS U 11, IN CARE SE STIPULEAZA CA “este posibil ca părţile să convină să împartă profitul sau pierderea aferente angajamentului pe baza unui procentaj specificat, cum ar fi participaţiile părţilor în capitalurile proprii ale angajamentului. Acest fapt nu ar împiedica angajamentul să fie o exploatare în participaţie, dacă părţile au drepturi la activele şi au obligaţii privind datoriile aferente angajamentului”), ASTFEL EXEMPLUL 12 TREBUIA CONTABILIZAT DUPA MODELUL EXEMPLULUI 11, CU CARE NU POT FI DE ACORD DIN SIMPLUL MOTIV CA CONTRACTUL DE SOCIETATE CIVILA POATE SA PREVADA ACEASTA “PARTICIPARE LA VENITURI SI PIERDERI”.MAI MULT DECIT ATIT, MODELUL DE INREGISTRARI PREVAZUT DE SNC IN ASEMENEA CAZ ACOPERA SI SITUATIA CONTRIBUTIEI IN NUMERAR SI/ SAU DREPTURI PATRIMONIALE A ENTITATII “A” LA SOCIETATE, DE CARE AUTORUL NU POMENESTE CA POT AVEA LOC, PTR CARE IFRS UL NU OFERA SOLUTIE TEHNICA. TOTODATA “TRANSFORMAREA” STOCULUI IN CREANTA PARTII AFILIATE CORESPUNDE CERINTELOR IFRS 11 DESPRE “activele sale, inclusiv partea sa din orice active deţinute în comun”
Răspunde
 

ghenadie negara / 22.06.2015 07:58
F INTERESANTA ANALIZA, INSA CU TENTA DE DISCREDITARE A STANDARDULUI DE CONTABILITATE IN VIGOARE. SE CERE DE MENTIONAT, CA STANDARDUL NATIONAL TREBUIE SA CORESPUNDA IN PRIMUL RIND CONSTRUCTIEI RELATIILOR PRIN PRISMA CONTRACTULUI DE SOCIETATE CIVILA, SEDIUL CARUIA SE AFLA IN CODUL CIVIL AL RM, NU IN ALTE JURISDICTII SAU POZITII INDIVIDUALE LA ACEST CAPITOL. TOTODATA, SNC URILE NU AU MENIRE SA INLOCUIASCA IFRS URILE SAU SA CONTINA IN ELE NORMELE DIN IFRS URI FIIND CHIAR BAZATE PE ACESTE IFRS URI, IAR LEGISLATIA PERMITE ENTITATII SINGUR SA-SI ALEAGA CADRUL DE RAPORTARE FINANCIARA BAZAT PE: APLICAREA SNC SAU IFRS. DACA CINEVA CREDE CA SNC URILE NU I PERMIT RAPORTAREA MAI CALITATIVA DECIT IFR SURILE, ESTE IN DREPT SA SE CONDUCA DE ULTIMILE. INTRUCIT PRIN ESENTA SA CONTRACTUL DISCUTAT ESTE FOARTE FLEXIBIL LA CAPITOLELE "CONTRIBUTIILE PARTICIPANTILOR", "ADMINISTRARE", "PARTICIPARE LA VENITURI SI PIERDERI" DESPRE CARE SE MENTIONEAZA IN STANDARDUL DISCUTAT (A SE VEDEA P. 14, 15, 21, 23, 24, ETC.) MINISTERUL FINANTELOR PRIN APROBAREA STANDARDULUI DAT A ELABORAT SI APROBAT UN INSTRUMENT, DUPA PAREREA MEA LA FEL DE FLEXIBIL CA SI CONSTRUCTIA ACESTUI CONTRACT, PTR SOLUTIONAREA CHESTIUNILOR DE CONTABILIZARE A RELATIILOR IN CADRUL ACESTUI CONTRACT PENTRU ENTITATILE CARE APLICA SNC. ESTE FOARTE INTERESANTA CONCLUZIA AUTORULUI ANALIZEI ASUPRA CORECTITUDINII INREGISTRARILOR AFERENTE EXEMPLULUI 11 PRIN INVOCAREA PASTRARII DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA CONTRIBUTIEI ENTITATII “A”, DESI CONFORM CC AL RM (ART. 1342 ALIN 3) CONTRIBUTIILE DEVIN PROPRIETATE COMUNA DACA CONTRACTUL NU PREVEDE ALTFEL. ASTFEL, AFIRMATIA DESPRE CORECTITUDINE ESTE JUSTIFICATA DOAR PRIN CLAUZA CORESPUNZATOARE DE PASTRARE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA CONSTRIBUTIEI “STRUGURI” DOAR DUPA ENTITATEA “A”,
Răspunde
 

 
Nume, Prenume *: E-mail:
Comentariu * caractere rămase  
© 2017 Contabil Şef. Toate Drepturile Rezervate.