Prima  |  Articole  |  IFRS | Paralela între SNC şi SIRF în ce priveşte contabilitatea veniturilor

Paralela între SNC şi SIRF în ce priveşte contabilitatea veniturilor

13.07.2010   6236   1   Artur Morarenco

Votează: 0.0/5 (0 Voturi )

imprimare

Paralela între SNC şi SIRF în ce priveşte contabilitatea veniturilor

 

    Contabilitatea veniturilor este unul din principalele sectoare ale contabilităţii, deoarece anume în cadrul acestui sector se formează indicatorii financiari de bază pentru luarea deciziilor economice de către absolut toţi utilizatori. Indicatorii principali sunt: cifra de afaceri, profitul brut, rezultatele din fiecare tip de activitate practicată la entitate. În acelaşi timp, tendinţa de integrare a RM în spaţiul economic european condiţionează necesitatea armonizării contabilităţii cu Directivele Europene şi SIRF.

    Obiectivul prezentului articol este de a trage o paralelă între SNC şi SIRF, în ce priveşte definirea, recunoaşterea, evaluarea şi reflectarea în rapoarte a veniturilor, precum şi evidenţierea deosebirilor dintre acestea.

    Raportarea conform SIRF oferă un şir de avantaje indiscutabile faţă de SNC. În primul rînd ele asigură un salt în ce priveşte transparenţa, simplitatea şi credibilitatea datelor din rapoartele financiare ale entităţii. În al doilea rînd, ele asigură comparabilitatea perfectă a datelor raportate de entitate nu numai cu datele raportate de alte entităţi autohtone, ci cu datele entităţilor din orice punct al lumii, ridicînd piaţa investiţională din RM la nivel mondial

    În acelaşi timp, trecerea la raportarea conform SIRF implică costuri foarte mari, cît financiare, atît şi intelectuale. Din această cauză majoritatea entităţilor nu sunt gata pentru implementarea acestora, făcînd imposibilă o reformă a contabilităţii la nivel naţional în acest sens.

În continuare voi vorbi despre schimbările principale aduse de SIRF în domeniul contabilităţii veniturilor.        

    Clasificarea. În ce priveşte clasificarea veniturilor, SNC le clasifică în venituri din activitatea operaţională şi neoperaţională, pe cînd SIRF delimitează venituri din activităţi curente (vînzarea bunurilor, prestarea serviciilor, dobînzi, royalty şi dividende) şi alte venituri, numite cîştiguri.

    Recunoaşterea. SNC şi SIRF prevăd criterii generale de recunoaştere a veniturilor şi criterii specifice pentru fiecare activitate: vînzarea bunurilor, prestarea serviciilor şi dobînzi, redevenţe şi dividende  Criteriile generale de recunoaştere a veniturilor sunt identice în SNC şi în SIRF şi anume:

  1. Existenţa unei certitudini întemeiate că avantajele economice aferente tranzacţiei vor fi obţinute de întreprindere
  2. Existenţa posibilităţii reale de a determina cu certitudine suma veniturilor

Tot identice sunt şi criteriile pentru recunoaşterea veniturilor din prestarea serviciilor, dobînzi, redevenţe şi dividende.

Cît priveşte recunoaşterea veniturilor din vînzarea bunurilor, aici tratările SNC şi SIRF se divizează. Conform SNC, venitul din vînzarea bunurilor se recunoaşte concomitent cu transmiterea dreptului de proprietate asupra lor, pe cînd conform SIRF, venitul din vînzarea bunurilor se vor recunoaşte numai după transferarea tuturor riscurilor şi avantajelor semnificative ce decurg din proprietatea asupra lor.

IAS 18 „Venituri” prevede cîteva situaţii cînd cu toate că dreptul de proprietate asupra bunurilor a fost transmis cumpărătorului, veniturile din vînzarea acestora nu pot fi recunoscute. Spre exemplu: vînzarea bunurilor cu oferirea garanţiei fără cunoaşterea probabilităţii înapoierii acestora de la cumpărători şi fără formarea provizioanelor pentru cheltuieli de garanţie respective, vînzarea bunurilor prin agenţi comerciali, distribuitori, în cadrul contractului de comision şi vînzarea bunurilor cu instalarea obligatorie a acestora de către vînzător.

    Evaluarea. Prevederile aferente la evaluarea veniturilor sunt la fel practic identice în SNC şi SIRF. Ambele standarde evaluează venitul la valoarea justă a contraprestaţiei de primit cu minusul rabaturilor sau reducerilor admise de entitate. Principala diferenţă constă în abordarea mai strictă de către IAS 18 a vînzării cu plata amînată. Astfel în cazul vînzării cu plată amînată, SNC permite reflectarea integrală (la valoarea nominală) a venitului în componenţa veniturilor din vînzări, cu condiţia că în contractul de vînzare nu este specificat că vînzarea se face în credit. Pe cînd SIRF obligă divizarea venitului obţinut, în venit din vînzări şi în venituri din dobînzi - în cadrul oricărei vînzări cu plata amînată, indiferent de forma juridică a contractului. Astfel venitul din vînzări va fi evaluat la valoarea actualizată a contraprestaţiei de primit, adică diminuată cu suma dobînzii care ar fi putut fi primită în cazul acordării unui împrumut la valoarea contraprestaţiei cu dobîndă medie pe piaţă. Restul venitului se va reflecta la venituri din dobînzi. Aş vrea să menţionez că modul de evaluare a veniturilor din vînzarea bunurilor cu plata amînată stabilit de SIRF este mai corect decît cel stabilit de SNC, deoarece acesta reflectă mai obiectiv realitatea economică şi nu intră în contradicţie cu principiul prevalării conţinutului economic asupra formei juridice.

    Reflectarea în rapoartele financiare. Raportarea veniturilor conform SNC şi SIRF diferă semnificativ. În primul rînd, Raportul privind profitul şi pierderile autohton are o formă fixă, stabilită prin legislaţie şi nu este flexibil pentru adaptarea la necesităţile entităţii. În acelaşi timp, conform SIRF, Contul de profit şi pierdere are o formă liberă, cu condiţia că acesta va include un şir de indicatori obligatorii, specificaţi în IAS 1. Forma fixă a Raportului privind profitul şi pierderile, în primul rînd face dificilă vizualizarea informaţiei financiare a entităţilor cu activitate specifică, cum sînt spre exemplu băncile comerciale, companiile de asigurări, companiile de leasing, de microfinanţare şi altele. În al doilea rînd duce la încălcarea principiului pragului de semnificaţie, conform căruia orice element care are o valoare semnificativă (adică poate influenţa deciziile utilizatorilor) trebuie prezentat în situaţiile financiare separat, deoarece forma fixă a raportului nu face posibilă dezvăluirea a cărorva elemente separat.

    Diferită este şi tratarea referitor la veniturile extraordinare. SNC permite recunoaşterea şi reflectarea în raportul financiar a acestor venituri, pe cînd SIRF nu permite recunoaşterea nici unui element ca fiind element extraordinar şi cere reflectarea acestora în componenţa cîştigurilor.

    Un moment cheie este şi tratamentul „altor venituri globale”. Acestea sunt acele venituri care deşi corespund definiţiei de venit, adică generează creşteri a capitalului altele decît cele obţinute prin contribuţii de la fondatori, nu participă la formarea „profitului net”, ci se reflectă direct în conturile capitalului. Aceste venituri includ următoarele elemente:

1.      Ecartul de reevaluare a mijloacelor fixe (reflectat direct în contul 341)

2.      Diferenţele favorabile dintre valoarea de procurare şi valoarea de vînzare a cotelor de participaţie proprii răscumpărate

3.      Diferenţele favorabile de curs valutar aferente capitalului nevărsat (reflectate direct în contul 312)

4.      Şi altele

Conform SNC, astfel de venituri globale nu se reflectă în Raportul de profit şi pierderi. Acelaşi lucru prevedeau şi SIRF, pînă în anul 2009, cînd Comitetul IASB a decis să modifice IAS 1 în acest sens. Astfel, din 1 ianuarie 2009, entităţile raportoare conform SIRF sunt obligate să reflecte veniturile globale în Contul de profit şi pierderi, mai jos de indicatorul „profit net”, astfel dezvăluind celelalte articole ale noului indicator „profit global” – care include absolut toate veniturile recunoscute în perioada de gestiune. Noua tratare este mai adecvată, deoarece toate elemente cu aceleaşi caracteristici trebuie reflectate în unul şi acelaşi raport, şi nu în două rapoarte, cum se procedează pînă în prezent în practica contabilă autohtonă.

Raportul de profit şi pierderi conform SNC 5

Indicatori

Perioada raportată

Perioada precedentă

Venitul din vînzări

 

 

Costul vînzărilor

 

 

Profitul brut (pierdere globală)

 

 

Alte venituri operaţionale

 

 

Cheltuieli comerciale

 

 

Cheltuieli generale şi administrative

 

 

Alte cheltuieli operaţionale

 

 

Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere)

 

 

Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere)

 

 

Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere)

 

 

Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit (pierdere)

 

 

Rezultatul excepţional: profit (pierdere)

 

 

Profitul (pierderea) perioadei raportate pînă la impozitare

 

 

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

 

 

Profitul net (pierderea netă)

 

 

 

 

Model de Cont de profit şi pierderi în practica internaţională

Indicatori

Perioada raportată

Perioada precedentă

Venituri din activităţi curente

 

 

Costul vînzărilor

 

 

Marja brută

 

 

Alte venituri curente

 

 

Costuri de distribuţie

 

 

Cheltuieli administrative

 

 

Alte cheltuieli curente

 

 

Profit (pierdere) din activitatea curentă

 

 

Cîştig (pierdere) din activitatea de investiţii

 

 

Cîştig (pierdere) din activitatea financiară

 

 

Profitul (pierderea) perioadei raportate pînă la impozitare

 

 

Cheltuieli cu impozitul pe venit

 

 

Partea din profitul sau pierderea aferent(ă) entităţilor asociate

 şi asocierilor în participaţie, contabilizată prin metoda punerii în

echivalenţă

 

 

Profiturile şi pierderile postimpozitare din activităţi întrerupte

 

 

Profitul net (pierderea netă)

 

 

Alocări ale profitului (pierderii):

 

 

Profitul sau pierderea atribuibil(ă) intereselor minoritare

 

 

Profitul sau pierderea atribuibil(ă) deţinătorilor capitalurilor proprii

ale societăţii mamă

 

 

 

 

Model de Cont de profit şi pierderi globale în practica internaţională

Indicatori

Perioada raportată

Perioada precedentă

Profitul net (pierderea netă)

 

 

Surplusuri/diminuări de reevaluare a imobilizărilor corporale

 

 

Cîştiguri şi pierderi apărute din conversia situaţiilor financiare

ale operaţiunilor din străinătate

 

 

Cîştiguri şi pierderi din reevaluarea activelor financiare

disponibile pentru vînzare

 

 

Alte rezultate globale ale perioadei de gestiune, net

 

 

Total rezultat global al perioadei

 

 

Alocări ale profitului (pierderii):

 

 

Profitul sau pierderea atribuibil(ă) intereselor minoritare

 

 

Profitul sau pierderea atribuibil(ă) deţinătorilor capitalurilor proprii

ale societăţii mamă

 

 

 

Generalizînd rezultatele cercetării efectuate, se poate menţiona că, indiferent de unele deosebiri metodologice şi mentale, prevederile SNC şi SIRF sunt foarte asemănătoare. Principala deosebire dintre SNC şi SIRF, constă în faptul că la baza luării deciziilor conform SIRF, stă în primul rînd raţionamentul profesional şi principiul priorităţii conţinutului economic asupra formei juridice, iar în practica contabilă autohtonă, de regulă forma juridică este considerată mai importantă decît conţinutul economic.

Standardele internaţionale nu sunt legate deloc de forma juridică, pe cînd în practica autohtonă, actele normative în domeniul contabilităţii se bazează pe legislaţia civilă, adică pe forma juridică. Acesta constituie principalul impediment de ordin psihologic la reflectarea în evidenţa contabilă a operaţiunilor în conformitate cu SIRF.

Atît timp cît contabilii nu vor ţine cont de principiile contabile (ca în practica internaţională) şi se vor conduce de regulile formale, procesul de trecere la raportarea conform SIRF va fi destul de anevoios.

 

Asemănări şi deosebiri între S.N.C. şi S.I.R.F. referitor la contabilitatea veniturilor

Criterii

Standarde naţionale

Standarde internaţionale

Definiţia

Venituri – majorări ale beneficiilor economice în timpul perioadei contabile, în urma intrărilor sau mărimii valorilor activelor, sau diminuări ale datoriilor care duc la creşteri ale capitalurilor proprii, altele decît cele obţinute prin contribuţii de la participanţii la capitalurile proprii

Componenţa

Toate elementele care contribuie la formarea „profitului net”

Toate elementele care corespund definiţiei veniturilor:

1. Toate elementele care contribuie la formarea „profitului net”

2. Alte rezultate globale

 

Clasificarea

1. Venituri din activitatea operaţională

1.1. Venituri din vînzări

1.2. Alte venituri operaţionale

2. Venituri din activitatea neoperaţională

2.1. Venituri din activitatea de investiţii

2.2. Venituri din activitatea financiară

2.3. Venituri extraordinare

1. Venituri din activităţi curente

2. Cîştiguri

Criterii generale de constatare

1. Existenţa probabilităţii că entităţii îi vor reveni în viitor anumite beneficii economice

2. Aceste beneficii economice pot fi evaluate credibil

Criterii specifice de constatare:

 

Vînzarea bunurilor

Transferarea dreptului de proprietate către cumpărător

Transferarea tuturor riscurilor şi avantajelor semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunului spre cumpărător

Prestarea serviciilor

În raport cu stadiul de execuţie a tranzacţiei la data de închidere a bilanţului

Metode de determinare a stadiului de executare a tranzacţiei

1. Analiza lucrărilor prestate

2. Serviciile executate pînă la data respectivă ca procent din serviciile totale ce trebuie executate

3. Ponderea costurilor apărute pînă la data respectivă în totalul costurilor totale estimate ale tranzacţiei

Dobînzi

Pe baza dobînzii efective (venitul real din activ)

Redevenţe

Pe baza contabilităţii de angajamente (conform realităţii contractului)

Dividende

Cînd este stabilit dreptul acţionarului de a primi plata

Evaluarea

Veniturile se evaluează la valoarea justă (venală) a contraprestaţiei primită sau de primit, ţinînd cont de valoarea oricăror reduceri comerciale şi de rabatul cantitativ permis de entitate

Actualizarea valorii venitului în condiţiile plăţii amînate

Numai în cazul vînzării în baza contractului de credit

În toate cazurile, cînd contractul admite plata amînată

Respectarea principiilor contabile

Se respectă întotdeauna

Principiul conectării veniturilor cu cheltuielile

Se respectă identic

Principiul priorităţii conţinutului asupra formei

Uneori nu se respectă (spre exemplu la vînzarea bunurilor cu plata amînată)

Se respectă întotdeauna

Prezentarea informaţiilor

 

 

Rapoartele în care se reflectă

Raportul de profit şi pierderi, anexe şi note explicative

Contul de profit şi pierderi şi note explicative

Forma rapoartelor financiare

Formă tipizată stabilită prin S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”

Formă liberă, cu stabilirea doar a unei liste de indicatori obligatorii în I.A.S. 1 „Prezentarea situaţiilor financiare”

Reflectarea venitului extraordinar

Se permite reflectarea acestuia separat

Nu se permite reflectarea nici unui element de venit ca fiind element extraordinar

Tratamentul privind „alte rezultate globale”

Acestea se reflectă aparte de venituri, în Raportul privind fluxul capitalului propriu

Acestea se reflectă împreună cu veniturile în Contul de profit şi pierderi

Reflectarea valorii dividendelor recunoscute ca distribuiri

Se reflectă în anexa la Bilanţul contabil – ceea ce nu este corect şi logic

Se reflectă doar în situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi în notele explicative

 

Comentarii Adaugă comentariu
handucelu / 29.07.2010 00:00
atunci de ce nu avem si noi ceva modificari care ar facilita lucru contabilului si ar face ca sistemul sa fie mai bine inteles si sa corespunda cu realitatea sau desigur am uitat de insasi antreprenorii, oare ce director vrea sa-si arate fata fara masca?!ca la noi asa-i, fura cit poti ca altfel mori de foame, sau mai bine zis n-o sa-ti ajunga bani sa-ti cumperi casa prin tarile europene, nu de alta dar acuma e la moda....!!! :(
Răspunde
 

 
Nume, Prenume *: E-mail:
Comentariu * caractere rămase  
Întrebări-răspunsuri
Privind dreptul la achitarea indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, dacă stagiul angajatului este mai mic de 9 luni 
14.07.2016  
Activez din iulie 2015. În februarie 2016 am stat 6 zile în concediu medical. Mi se cuvine achitarea concediului medical?
Privind acordarea concediului de odihnă integru 
27.06.2016  
În primul an de muncă, după 11 luni lucrate fără concediu de odihnă, angajatul are dreptul la 28 zile de concediu sau 26 (11x2,33)?
Privind calcularea și achitarea concediului adiţional plătit pentru studii 
22.06.2016  
Dacă îți ei concediu adiţional plătit pentru studii, unde trebuie să se achite 75 % din salariu mediu și cum se calculează acesta?
Modul de calculare a concediilor suplimentare 
03.02.2016  
În cazul în care o persoană apropiată a unui angajat a decedat, angajatul va putea beneficia de concediu suplimentar? Cum se va calcula acest concediu?
© 2017 Contabil Şef. Toate Drepturile Rezervate.