Prima  |  Noutăţi  |  Noutăţi ContabilȘef  |  Bugetul de stat este lipsit anual de câteva miliarde de lei din cauza acordării de prea multe scutiri de taxe și impozite

Bugetul de stat este lipsit anual de câteva miliarde de lei din cauza acordării de prea multe scutiri de taxe și impozite

05.10.2017   799 
imprimare

În cadrul unui intreviu cu Președintele Consiliului Concurenței - dna Viorica Cărare, a declarat că oamenii de afaceri se pot eschiva de la plata impozitelor, totul întâmplându-se în câmpul legal. Nu trebuie decât să exploateze facilitățile Codului Fiscal. Bunăoară, în anul 2015 aproximativ 70% din cele 5,4 miliarde de lei constatate ca ajutor de stat au constituit scutiri de taxe și impozite. 

La solicitarea oferirii unei explicației privind semnificația ajutorului de stat, Dna Cărare a explicat în termeni simpli, că este vorba de banii publici acordați mediului de afaceri din partea statului în anumite condiții. Banii sunt acordați direct, sau prin anumite înlesniri, în urma cărora o anumită sumă de bani nu ajunge în bugetul de stat. De exemplu, statul a oferit unui agent economic o scutire de taxă vamală. Acești bani urmau să ajungă în buget, dar nu au ajuns, astfel statul a ajutat acest agent economic în activitatea sa.

În condiții obișnuite, economia de piață ar trebui să funcționeze autonom, în baza cererii și ofertei, în realitate însă, statul intervine în economie prin diverse metode, fapt practicat aproape în toate țările. Acordând ajutor de stat unei întreprinderi, nu trebuie să fie creat un decalaj în mediul concurențial. Astfel, Legea cu privire la ajutorul de stat reglementează modalităţile de autorizare, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat.
În cazul în care o întreprindere intră în faliment, statul analizează posibilitatea de susținere a acesteia și dacă în urma acestui ajutor va putea fi redresată situația economică a entității.

Acordarea efectivă a ajutorului de stat o decid furnizorii (ministerele, agențiile, primăriile etc.). Acest ajutor va fi notificat obligatoriu și la Consiliul Concurenței. Dna Cărare, face referință la un exemplu recent de ajutor de stat - cel al Aeroportului Chișinău, care a acordat 75 de milioane de lei întreprinderii Air Moldova. Inițiatorul a fost Ministerul Economiei.

Președintele Consiliului Concurenței menționează că "ajutorul de stat sunt banii publici, care sunt acordați selectiv mediului de afaceri. Astfel, agentul economic X are un avantaj și distorsionează concurența, iar noi analizăm cum e distorsionată. Dacă n-ar fi acest ajutor, întreprinderea respectivă ar fi în condiții egale cu concurenții săi, însă în cazul în care statul îi oferă un ajutor, acest agent economic capătă un avantaj în raport cu ceilalți rivali. Noi trebuie să urmărim ca avantajul să-l mețină la suprafață pe agentul economic X și nu să-i ruineze pe ceilalți, eliminându-i de pe piață".

În mod normal, ajutorul de stat este interzis în toată lumea, iar Legea cu privire la ajutorul de stat stabilește setul de reguli, de excepții, când ajutorul e permis.

Subvențiile reprezintă o formă a ajutorului de stat.
Ajutorul de stat care urmează să fie notificat Consiliului Concurenței trebuie să depășească 2 milioane de lei cumulativ, acordat într-o perioadă de 3 ani. Furnizorii sunt ajutați să se încadreze în limitele legii și ulterior sunt autorizate astfel de ajutoare. Măsurile de sprijin mai mici de 2 milioane de lei sunt considerate ajutoare de minimis care obligatoriu trebuie raportate.
Drept exemplu de ajutor de minimis - o primărie a decis să scutească un agent economic de taxa pentru publicitate, să zicem 30, 50 sau 100.000 de lei. Acest ajutor nu va fi notificat, însă se va raporta prin intermediul sistemului electronic SIRASM. Se consideră că sumele mici nu pot distorsiona semnificativ concurența.

În anul 2015, valoarea ajutoarelor a constituit 5,4 miliarde lei. În 2016, cifra aproximativă este de 2,7 miliarde lei, (nu este o cifră finală). Circa 70% din valoarea ajutorului de stat o alcătuiesc scutirile de taxe și impozite. Se consideră că acest indicator trebuie diminuat. 

Esența Legii cu privire la ajutorul de stat este transparența banilor publici. De aceea, Cosiliul Concurenței, aspiră spre faptul ca ajutoarele de stat să fie acordate conform unor criterii clar stabilite și în mod transparent. Totuși o problemă actuală reprezintă faptul că SFS nu raportează scutirile fiscale acordate agenților economici. Aceste scutiri sunt prevăzute în lege, însă lipsește evidența lor.

Deocamdată, SFS este singura instituție care nu poate raporta, dar se lucrează la un program electronic pentru a remedia această problemă. Codul Fiscal trebuie modificat astfel încât să fie o evidență clară a scutirilor de impozite și taxe. Se tinde la diminuarea scutirilor de impozite și taxe de la 70% la 30% ca și în exemplul țării vecine, România, unde scutirile de taxe și impozite în 2015 au constituit circa 34% din valoarea totală a ajutorului de stat.

În privința ajutoarelor de stat au fost elaborate mai multe etape de soluționare a problemelor constatate. La prima etapă a fost elaborat cadrul legal. O astfel de lege nu exista, nimeni nu știa ce înseamnă ajutor de stat. În 2007 această noțiune nu era cunoscută în Moldova.
La a doua etapă a fost creat un program prin care ajutorul de stat poate fi raportat și notificat online. E vorba de sistemul SIRASM.

Din 2016 a început etapa la care se explică furnizorilor cum să notifice corect ajutoarele, cum să le raporteze corect. Serviciul Vamal raportează, însă Inspectoratul Fiscal Principal de Stat încă nu are aceste posiblități, în schimb întreprinde mai multe acțiuni ca să aducă în concordanță legislația cu normele europene, astfel încât să poată raporta ajutoarele de stat.

În Parlament a fost promovat Programul național în domeniul concurenței și ajutorului de stat, care a fost aprobat prin lege. Unul din scopurile programului reprezintă diminuarea ajutorul de stat de la 4% la 1% din PIB, până în 2020. Este un obiectiv ambițios la care trebuie să lucreze toate autoritățile publice centrale și locale, nu doar Consiliul Concurenței.

Făcând o comparație a legislației noastre în domeniul ajutorului de stat comparativ cu țările din regiune, Dna Viorica Cărare a constatat că în exemplul României, ca țară integrată în UE, decizia de autorizare a ajutorului de stat se ia centralizat, la Bruxelles. În Republica Moldova decizia se ia de către Consiliul Concurenței, similar cu ceea ce făcea autoritatea de concurență din România până la aderare.

"Vorbind de țările CSI, suntem primii. Suntem donatori de experiență europeană, chiar dacă nu suntem membri UE. Suntem mult mai avansați, iar legislația noastră e aliniată la standardele UE. Pentru Ucraina suntem „tutore". Am mers în Parlamentul ucrainean la etapa când se discuta promovarea Legii cu privire la ajutorul de stat. În Ucraina legislația în domeniul ajutorului de stat a intrat în vigoare anul acesta și noi îi vom mai asista deja la etapa de implementare a legislației" a conchis Președintele Cosiliului Concurenței.

Comentarii Adaugă comentariu
 
Nume, Prenume *: E-mail:
Comentariu * caractere rămase  
© 2017 Contabil Şef. Toate Drepturile Rezervate.