Ministra Muncii și Protecției Sociale și Ministrul Finanțelor au prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă comune, un pachet de măsuri structurale ce vizează sistemul de salarizare în sectorul bugetar, regimul concediilor de odihnă pentru toți salariații și sistemul de pensii pentru militari și funcționari cu statut special. Reformele urmăresc consolidarea echității, transparenței și sustenabilității sistemului public, prin eliminarea diferențelor nejustificate între diferite categorii de angajați și aplicarea unor reguli uniforme și clare.
Reforma regimului concediilor de odihnă
Sistemul actual permite ca același drept legal de 28 de zile calendaristice să genereze perioade diferite de odihnă efectivă. În funcție de modul de utilizare a concediului, un salariat poate beneficia de 20 până la 24 de zile lucrătoare efective de odihnă. De exemplu, utilizarea concediului în patru săptămâni consecutive generează 20 de zile lucrătoare de odihnă, în timp ce fracționarea unei părți a concediului în afara weekendurilor poate genera până la aproximativ 24 de zile lucrătoare de odihnă.
Totodată, sistemul actual este dificil de administrat, favorizează acumularea concediilor neutilizate și creează diferențe între categorii de salariați care nu sunt întotdeauna justificate. În sectorul public există unele regimuri de concedii și concedii suplimentare, care generează inechitate, costuri administrative și bugetare suplimentare.
Reforma urmărește uniformizarea regulilor, simplificarea administrării concediilor și alinierea la practica majorității statelor membre ale Uniunii Europene, care utilizează un sistem bazat pe zile lucrătoare.
Reforma constă în două modificări:
Prima – trecerea de la exprimarea concediului în zile calendaristice la zile lucrătoare.
Noul mecanism va asigura o aplicare uniformă și echitabilă a dreptului la concediu pentru toate categoriile profesionale, și va alinia Republica Moldova la practicile utilizate de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, unde concediile sunt calculate în zile lucrătoare.
Categoria | Regim actual | Regim din 1 ianuarie 2027 |
Salariați (Codul muncii) | 28 zile calendaristice | 22 zile lucrătoare |
Funcționari publici, inclusiv cu statut special | 35 zile calendaristice* | 28 zile lucrătoare |
Procurori | 35 zile calendaristice* | 30 zile lucrătoare |
Judecători | 30 zile calendaristice* | 32 zile lucrătoare |
Cadre didactice (universități, colegii, licee) | 62 zile calendaristice | 49 zile lucrătoare |
Persoane cu funcții de demnitate publică | 35 zile calendaristice | 24 zile lucrătoare |
Persoane din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică | 24 zile lucrătoare | |
Persoane cu dizabilități severe | 32 zile lucrătoare |
*Aceste categorii de personal beneficiază la moment și de concedii suplimentare în funcție de vechime
O a doua modificare importantă prevede excluderea concediilor suplimentare din sectorul public, acordate pentru vechimea în muncă. În prezent, anumite categorii de personal beneficiază de concedii suplimentare acordate pentru vechime în muncă, care pot majora durata totală a concediului anual cu până la 15–20 zile suplimentare. Proiectul propune eliminarea acestor regimuri pentru funcționari publici, militari și funcționari publici cu statut special precum polițiști, ofițeri anticorupție, ofițeri de informații, ofițeri de protecție etc., procurori, judecători și alte categorii similare.
Această măsură va contribui la simplificarea sistemului, reducerea presiunii pe bugetul public, precum și a diferențelor nejustificate între angajații din sectorul public și cel privat. Potrivit estimărilor, impactul financiar al măsurilor propuse pentru anumite categorii de funcționari publici cu statut general și special este estimat la până la 5% din fondul de salarizare.
Noile reguli vor fi aplicate începând cu 1 ianuarie 2027, iar zilele de concediu deja acumulate vor putea fi utilizate în continuare conform prevederilor legale actuale.
În același timp, concediile de odihnă anuale suplimentare se păstrează pentru părinții care au doi sau mai mulți copii în vârstă de până la 14 ani sau un copil cu dizabilități, persoanele cu dizabilități de vedere severe, salariații care lucrează în condiții vătămătoare, tinerii în vârstă de până la 18 ani, salariații din ramurile economiei naționale (industrie, transporturi, construcţii etc.) care primesc concediu suplimentar pentru vechime în muncă și pentru munca în schimburi. De asemenea, nu sunt afectate concediile de odihnă anuale suplimentare acordate altor categorii de salariați în temeiul convențiilor colective, contractelor colective sau contractelor individuale de muncă.
Ajustarea sistemului de pensii destinat militarilor și funcționarilor cu statut special
Un alt pilon al pachetului de reforme îl reprezintă ajustarea sistemului de pensii destinat militarilor și funcționarilor cu statut special. Măsura vizează angajați din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Serviciului de Informații și Securitate, Serviciului de Protecție și Pază de Stat, Centrului Național Anticorupție și Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Reforma urmărește menținerea recunoașterii specificului acestor profesii, concomitent cu asigurarea unei mai mari echități și sustenabilități financiare a sistemului.
Principalele modificări:
– Prima schimbare importantă este introducerea unei vârste clare de pensionare. Aceasta va crește gradual de la 45 de ani în anul 2027 până la 50 de ani în anul 2036. Fiecare persoană va avea timp suficient pentru a-și planifica cariera și parcursul profesional. În același timp, pentru anumite subdiviziuni și profesii care implică riscuri sporite se păstrează posibilitatea pensionării la 45 de ani. Prin urmare, specificul activității continuă să fie recunoscut.
– A doua schimbare se referă la vechimea necesară pentru obținerea pensiei. În prezent, este suficientă o vechime specială de 12 ani și 6 luni. Noua abordare propune o vechime specială de 20 de ani. Pentru anumite categorii cu risc sporit, pragul va fi de 15 ani. Este important de menționat că datele existente arată că majoritatea beneficiarilor acumulează deja, în practică, perioade de activitate care depășesc considerabil pragul actual. Prin urmare, reforma urmărește în mare măsură să aducă legea mai aproape de realitatea existentă.
– O modificare pozitiva este eliminarea obligației de eliberare din serviciu pentru stabilirea pensiei. Persoana nu va mai fi obligată să părăsească sistemul pentru a beneficia de dreptul la pensie. Această măsură oferă mai multă flexibilitate și contribuie la retenția specialiștilor cu experiență.
– Un element nou și important al reformei este introducerea mecanismului de reexaminare a pensiei. Astăzi, dacă o persoană continuă să activeze după dobândirea dreptului la pensie, această activitate suplimentară nu este valorificată în mod corespunzător. Noua lege propune posibilitatea reexaminării pensiei după acumularea a 60 de luni de activitate realizate după 1 ianuarie 2027. Ulterior, reexaminarea poate fi efectuată repetat la fiecare 24 de luni. Aceasta înseamnă că experiența suplimentară și contribuția continuă la serviciul public vor fi recunoscute.
– Vor fi schimbări și în ceea ce privește modul de calcul al pensiei. În locul bazei actuale, care utilizează ultimele 12 luni de activitate, se propune utilizarea unei perioade de 60 de luni. Această abordare oferă o imagine mai reprezentativă asupra întregii cariere și reduce fluctuațiile generate de veniturile dintr-o perioadă scurtă.
– În paralel, se propune uniformizarea indemnizațiilor unice acordate la eliberarea din serviciu între instituții. Astfel, cuantumul acestora va fi stabilit după criterii uniforme și previzibile, în funcție de vechimea acumulată.
– De asemenea, limitele de vârstă pentru aflarea în serviciu vor fi majorate cu câte cinci ani, ceea ce va permite instituțiilor să valorifice mai bine experiența personalului calificat.
„Atât reforma concediilor, cât și reforma pensiilor a funcționarilor publici cu statut special, împreună cu legea salarizării, au același obiectiv: construirea unui sistem mai echitabil, mai transparent și mai sustenabil. Un sistem care continuă să protejeze drepturile angajaților, să răspundă realităților zilei de astăzi și să ofere garanții și oportunități generațiilor viitoare.”, a declarat Ministra Muncii și Protecției Sociale.
În aceeași linie de modernizare a sistemului public, Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a prezentat reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar, care urmărește asigurarea echității și majorarea veniturilor pentru majoritatea angajaților statului. Aproximativ 170.000 de funcționari publici și angajați din sectorul bugetar vor beneficia de majorări salariale cuprinse între 10% și 30%, implementarea acestor măsuri fiind planificată pentru toamna acestui an, odată cu rectificarea bugetară.
„Această reformă nu este doar despre salarii, este despre oamenii, este despre cei care educă generațiile viitoare, despre cei care au grijă de sănătatea noastră, despre cei care asigură ordinea publică în țara noastră.”, a declarat Ministrul Finanțelor.
