Stimaţi cititori, vă informăm că SFS a plasat actualizări a Bazei generalizate a practicii fiscale prin care au fost date răspunsuri la următoarele întrebări:
- Poate beneficia gospodăria țărănească și întreprinzătorul individual de reducerea cu 50 % a amenzilor aplicate, potrivit prevederilor art. 234 alin. (2) din Codul fiscal, în cazul în care în documentele de plată a fost indicat eronat IDNP-ul fondatorului gospodăriei țărănești/întreprinzătorului individual în loc de IDNO-ul gospodăriei țărănești/întreprinderii individuale? Conform prevederilor art.234 alin.(2) din Codul fiscal, persoana trasă la răspundere pentru încălcare a legislației beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate, cu excepţia amenzilor aplicate pentru comiterea repetată, în decurs de 6 luni consecutive, a încălcărilor legislației prevăzute la art.254 şi 2541, dacă respectă strict următoarele condiții:
a) nu are restanţe la data adoptării deciziei asupra cazului de încălcare a legislației sau le stinge concomitent cu acțiunile prevăzute la lit.b);
b) în termen de 3 zile lucrătoare de la data înmânării deciziei asupra cazului de încălcare a legislației, stinge sumele impozitelor, taxelor, contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, majorărilor de întârziere (penalităților) şi/sau 50% din amenzile indicate în decizie sau stinge obligația fiscală prin compensare conform art.175.
c) în cazul în care datele din sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat nu atestă executarea cerințelor prevăzute la lit.a) şi b), prezintă, în termenul prevăzut pentru executarea benevolă a deciziei asupra cazului de încălcare a legislației, documentele ce confirmă stingerea sumelor prevăzute la lit.a) şi b).
În conformitate cu prevederile art.129 pct.(13) lit.a) din Codul fiscal, restanța reprezintă sumă pe care contribuabilul era obligat să o plătească la buget ca impozit, taxă sau altă plată, dar pe care nu a plătit-o în termen, precum şi suma majorării de întârziere (penalităţii) şi/sau amenzii. Suma neachitată a obligaţiilor fiscale în cuantum de până la 500 de lei inclusiv nu se consideră restanţă faţă de bugetul public naţional în scopul beneficierii de reducere cu 50% a amenzii pentru încălcarea a legislației.
Totodată, în conformitate cu prevederile art.175 alin.(8) din Codul fiscal în scopul beneficierii de reducere cu 50% a amenzii pentru încălcarea a legislației, precum și în cazurile admiterii de erori la perfectarea documentelor de plată, se vor considera stinse sumele de impozite, taxe, alte plăţi, majorări de întârziere (penalităţi) şi/sau amenzi pentru care, la data examinării contului personal generalizat al contribuabilului, documentele trezoreriale de plată privind stingerea obligațiilor fiscale prin compensare au fost perfectate şi remise organului corespunzător spre executare.
Conform prevederilor art.34 alin.(1) din Codul civil, persoana fizică are dreptul să practice activitate de întreprinzător din nume și pe cont propriu din momentul înregistrării de stat în calitate de întreprinzător individual sau în alt mod prevăzut de lege.
Potrivit art.14 pct.1 din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea individuală este întreprinderea care aparține cetățeanului, cu drept de proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună.
Patrimoniul întreprinderii individuale se formează pe baza bunurilor cetățeanului (familiei) și altor surse care nu sunt interzise de legislație.
Concomitent, în conformitate cu prevederile art.2 alin.(1) din Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier), gospodăria țărănească este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole (denumite în continuare terenuri) şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei țărănești), având ca scop obținerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderență a propriei producții agricole.
Gospodăria țărănească are statutul juridic de persoană fizică (art.3 alin.(1) din Legea nr.1353/2000).
Ținând cont de faptul că patrimoniul întreprinderii individuale/gospodăriei țărănești este inseparabil de bunurile personale ale antreprenorului (cetățeanului/persoanei fizice), care răspunde nelimitat pentru obligațiile sale cu tot patrimoniul (exceptând cazurile prevăzute de lege), indiferent de faptul dacă contribuabilul a depus cererea de stingere a restanței prin compensare în termen de 3 zile lucrătoare de la data înmânării/ comunicării deciziei, în acest sens se va considera că achitarea a fost efectuată la contul entității - întreprindere individuală/ gospodărie țărănească și, respectiv, în cazul unei erori în documentul de plată, contribuabilul va beneficia de reducere de 50% în conformitate cu prevederile art.234 alin.(2) din Codul fiscal.
Alăturat, comunicăm că în cazul în care contribuabilul nu a depus cererea de stingere a restanței prin compensare, compensarea se efectuează la inițiativa Serviciului Fiscal de Stat.
- Pot beneficia subiecții care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției şi în domeniul sănătății de reducerea cu 50 % a amenzilor aplicate, potrivit prevederilor art. 234 alin. (2) din Codul fiscal, în cazul în care în documentele de plată a fost indicat eronat IDNP-ul persoanei fizice în loc de codul fiscal al subiecților care desfășoară activitatea profesională în sectorul justiției și în domeniul sănătății?
Conform prevederilor art.234 alin.(2) din Codul fiscal, persoana trasă la răspundere pentru încălcare a legislației beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate, cu excepţia amenzilor aplicate pentru comiterea repetată, în decurs de 6 luni consecutive, a încălcărilor legislației prevăzute la art.254 şi 254¹, dacă respectă strict următoarele condiții:
a) nu are restanţe la data adoptării deciziei asupra cazului de încălcare a legislației sau le stinge concomitent cu acțiunile prevăzute la lit.b);
b) în termen de 3 zile lucrătoare de la data înmânării deciziei asupra cazului de încălcare a legilației, stinge sumele impozitelor, taxelor, contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, majorărilor de întârziere (penalităților) şi/sau 50% din amenzile indicate în decizie sau stinge obligația fiscală prin compensare conform art.175.
c) în cazul în care datele din sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat nu atestă executarea cerințelor prevăzute la lit.a) şi b), prezintă, în termenul prevăzut pentru executarea benevolă a deciziei asupra cazului de încălcare a legislației, documentele ce confirmă stingerea sumelor prevăzute la lit.a) şi b).
În conformitate cu prevederile art.129 pct.(13) lit.a) din Codul fiscal, restanța reprezintă sumă pe care contribuabilul era obligat să o plătească la buget ca impozit, taxă sau altă plată, dar pe care nu a plătit-o în termen, precum şi suma majorării de întârziere (penalităţii) şi/sau amenzii. Suma neachitată a obligaţiilor fiscale în cuantum de până la 500 de lei inclusiv nu se consideră restanţă faţă de bugetul public naţional în scopul beneficierii de reducere cu 50% a amenzii pentru încălcarea legislației. Totodată, în conformitate cu prevederile art.175 alin.(8) din Codul fiscal în scopul beneficierii de reducere cu 50% a amenzii pentru încălcarea legislației, precum și în cazurile admiterii de erori la perfectarea documentelor de plată, se vor considera stinse sumele de impozite, taxe, alte plăţi, majorări de întârziere (penalităţi) şi/sau amenzi pentru care, la data examinării contului personal generalizat al contribuabilului, documentele trezoreriale de plată privind stingerea obligațiilor fiscale prin compensare au fost perfectate şi remise organului corespunzător spre executare.
Activitate profesională în sectorul justiţiei, conform art.5 pct.(36²) din Codul fiscal, este activitate permanentă desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară. Deasemenea, art.5 pct.(36³) din Codul fiscal, prevede că activitate profesională în domeniul sănătăţii reprezintă exercitare independentă a profesiunii de medic în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995.
Ținând cont de prevederile Ordinului SFS nr.352/2017 cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind evidenţa contribuabililor, subiecții care desfășoară activitatea profesională în sectorul justiției și în domeniul sănătății se iau la evidență fiscală în baza codului fiscal atribuit de SFS.
În corespundere cu pct.10 lit.c) din Ordinul menționat, se consideră cod fiscal pentru persoanele fizice ce practică activitate profesională licenţiată ori autorizată - codul personal (IDNP) indicat în documentul ce permite practicarea activităţii profesionale sau codul fiscal diferit de codul personal (IDNP) atribuit de SFS.
Respectiv, ținând cont de prevederile enunțate supra, subiecții care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției şi în domeniul sănătății, în cazul unei erori în documentul de plată vor beneficia de reducerea de 50% în conformitate cu prevederile art.234 alin.(2) din Codul fiscal.
Alăturat, comunicăm că în cazul în care contribuabilul nu a depus cererea de stingere a restanței prin compensare, compensarea se efectuează la inițiativa Serviciului Fiscal de Stat.
- Se va considera facilitate acordată de angajator suma suportată pentru hrana organizată a angajaților?
În conformitate cu prevederile art. 19 lit. a) ,a1) și a4) din Codul fiscal, facilități impozabile acordate de angajator privind hrana organizată includ:
- plăţile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea salariatului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat, a plăţilor menţionate la art. 24 alin. (19) şi (24) care nu depăşesc plafonul stabilit de Guvern şi a plăţilor menţionate la art. 24 alin. (193), (20) şi (26) care nu depăşesc plafonul prevăzut de art. 24;
- valoarea tichetelor de masă în partea în care aceasta depăşeşte valoarea nominală deductibilă stabilită la art. 4 alin. (1) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă;
- plăţile aferente cheltuielilor suportate şi determinate pentru transportul şi hrana studenţilor stagiari şi/sau elevilor, peste limită, conform modului stabilit de Guvern.
Reieșind din prevederile menționate, mărimea depășirii plafonului stabilit a cheltuielilor suportate de angajator pentru hrana angajatului reprezintă facilitate acordată de patron, care conform art. 14 lit. b) din Codul fiscal, constituie obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru angajat. Regimul deducerii cheltuielilor aferente asigurării cu hrană a angajaților sunt stabilite în Secțiunea a 2-a din capitolul V al Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.
Potrivit pct. 38 din Regulamentul menționat, se permite deducerea cheltuielilor suportate pentru hrana organizată a salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual conform art. 24 alin. (19), (194) şi (24) din Codul fiscal. Angajatorul este în drept să suporte cheltuieli pentru hrana organizată a salariaţilor ori să acorde tichete de masă, fiind permisă doar o singură opţiune în raport cu un salariat.
Astfel, potrivit pct. 39 din Regulament, angajatorul ai cărui salariaţi au salariul mediu lunar brut egal sau mai mare de ¾ din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru fiecare an este în drept să deducă cheltuielile pentru hrana organizată a salariaţilor. În sensul prezentului punct, salariul mediu lunar brut se calculează pornind de la fondul lunar de salarizare al angajatorului raportat la numărul mediu scriptic de salariaţi în luna respectivă. În cazul în care criteriul stabilit la pct. 39 din Regulament se respectă, limita maximă permisă spre deducere nu va depăşi 70 de lei (fără TVA) per salariat/zilier/student stagiar/elev în învăţământul dual pentru fiecare zi efectiv lucrată (pct. 40 din Regulament).
Astfel, sumele cheltuielilor ce se încadrează în valoarea stabilită la pct. 40 din Regulament nu se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator din perspectiva salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual şi a angajatorului şi, respectiv, nu vor implica careva obligaţii fiscale, de reţinere sau calculare adiţională a impozitului pe venit pentru aceştia.
Potrivit pct.401 din Regulament, în cazul depăşirii plafonului stabilit, suma depăşirii se va considera drept o facilitate impozabilă aferent căreia apare obligaţia de declarare şi achitare:
1) în cazul salariaţilor – a impozitului pe venit, contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;
2) în cazul zilierilor – a impozitului pe venit şi contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii;
3) în cazul studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual – a impozitului pe venit şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
Prevederile menţionate, stabilite în titlul II al Codului fiscal nu se aplică angajaților agenţilor economici rezidenţi ai parcurilor pentru tehnologia informaţiei care se supun regimului de impozitare stabilit la cap. 1 titlul X din Codul fiscal (conform art. 141 alin. (1) din Codul fiscal).
- Se va considera drept facilitate impozabilă acordată de angajator compensarea cheltuielilor pentru închirierea unui automobil de către salariatul entității care a fost delegat în interes de serviciu?
Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din RM, aprobat prin HG nr. 10 din 05.01.2012, reglementează particularitățile delegării și compensarea cheltuielilor pentru deplasarea în interes de serviciu a salariaților încadrați în statele lor de personal sau a persoanelor care practică activități de voluntariat în conformitate cu Legea voluntariatului nr.121 din 18.07.2010, pe teritoriul republicii și peste hotarele ei.
Conform pct. 1 din Regulamentul menționat, noțiunea de diurnă reprezintă îndemnizație zilnică, în moneda națională sau în valuta străină, acordată în scopul compensării cheltuielilor suportate suplimentar de personal în timpul delegării, pentru hrană, inclusiv costul transportului pe teritoriul localității în care a fost delegat și alte cheltuieli.
De asemenea, conform pct. 22 din Regulamentul menționat, normele diurnelor sunt diferențiate pe categorii, ţinîndu-se cont de posturile deținute de personalul delegat, de scopul și caracterul misiunii, conform anexei nr.1 la Regulament. Cuantumul diurnelor pentru fiecare zi de aflare în deplasare a personalului sunt prevăzute în anexa nr.2 la Regulament.
Ține de menționat, prin derogare de la prevederile pct.22, entitățile din sectorul privat sunt în drept să acorde diurna în cuantumul mai mic decât cel prevăzut la anexa nr.2, dar nu mai puțin decât 70% din cuantumul respectiv (pct.221 din Regulament).
Prin urmare, cheltuielile ce țin de utilizarea transportului pe teritoriul localității sunt compensate prin achitarea diurnei. Particularitățile specifice aferente modului de compensare a cheltuielilor de transport sunt prevăzute la pct. 15-18 din Regulamentul menționat.
Totodată, potrivit prevederile art. 20 lit.d) din Codul fiscal, drept surse de venit neimpozabile reprezintă compensarea cheltuielilor salariaților legate de îndeplinirea obligațiilor de serviciu, în limitele stabilite de actele normative și în modul stabilit de Guvern.
De asemenea, potrivit art. 19 lit.a) din Codul fiscal, plățile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, se constată ca facilitate impozabilă acordată de angajator în favoarea salariatului, precum și plățile în favoarea salariatului, efectuate altor persoane, cu excepția plăților în bugetul asigurărilor sociale de stat, a plăților menționate la art.24 alin.(19) și (24) care nu depășesc plafonul stabilit de Guvern și a plăților menționate la art.24 alin.(193), (20) și (26) care nu depășesc plafonul prevăzut de art.24.
Astfel, compensarea sumelor aferente cheltuielilor suportate pentru închirierea autoturismului se vor constata drept recompense și facilități impozabile acordate de către angajator, potrivit prevederilor art. 19 lit.a) din Codul fiscal, și urmează a fi supuse impozitării în modul general stabilit, la cota prevăzută la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.
- În cazurile în care angajatorul a oferit salariaților cadouri în natură sub formă de vouchere. Constituie oare valoarea voucherului sursă de venit impozabilă?
În temeiul art. 20 lit. c2) din Codul fiscal cadourile în natură, inclusiv voucherele oferite salariaților, al căror cuantum anual în raport cu un salariat nu depășește cumulativ valoarea de 10% din salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul pentru care a fost acordat, constituie sursă de venit neimpozabilă.
În contextul celor menționate, în cazul în care cadoul în natură sub formă de vouchere oferit salariaților nu va depăși cumulativ valoarea de 10% din salariul mediu lunar pe economie, valoarea acestuia nu se va supune impozitării cu impozitul pe venit.
În situația în care valoarea fiecărui cadou oferit sau valoarea cumulativă a cadourilor oferite pe parcursul anului de gestiune va depăși limita de 10% din cuantumul salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern pentru anul de gestiune, suma depășirii se va supune impozitării, potrivit art. 19 lit. a) din Codul fiscal, ca facilitate impozabilă acordată de angajator.
- Ce reprezintă stock option plan?
Potrivit art. 5 pct. 47) din Codul fiscal, stock option plan reprezintă un program de stimulare pe termen lung inițiat în cadrul unei persoane juridice sau în cadrul persoanelor juridice interdependente acesteia, aprobat de către adunarea generală a asociaților/acționarilor, prin care se acordă salariaților și/sau administratorilor acesteia, care au statut de rezident în sensul prezentului cod, dreptul de a achiziționa la un preț preferențial sau de a primi cu titlu gratuit un număr determinat de titluri (cote) de participare, emise de persoana juridică respectivă, dar nu mai mult de 25% din capitalul social, în raport cu toți participanții la program. Pentru calificarea unui program ca fiind stock option plan, programul respectiv trebuie să cuprindă o perioadă minimă de 3 ani între momentul acordării dreptului și momentul exercitării acestuia (achiziționării/primirii titlurilor (cotelor) de participare).
- Se consideră surse de venit impozabile drepturile acordate în cadrul stock option plan?
Potrivit art. 5 pct. 47) din Codul fiscal, stock option plan reprezintă un program de stimulare pe termen lung inițiat în cadrul unei persoane juridice sau în cadrul persoanelor juridice interdependente acesteia, aprobat de către adunarea generală a asociaților/acționarilor, prin care se acordă salariaților și/sau administratorilor acesteia, care au statut de rezident în sensul prezentului cod, dreptul de a achiziționa la un preț preferențial sau de a primi cu titlu gratuit un număr determinat de titluri (cote) de participare, emise de persoana juridică respectivă, dar nu mai mult de 25% din capitalul social, în raport cu toți participanții la program. Pentru calificarea unui program ca fiind stock option plan, programul respectiv trebuie să cuprindă o perioadă minimă de 3 ani între momentul acordării dreptului și momentul exercitării acestuia (achiziționării/primirii titlurilor (cotelor) de participare).
Prin urmare, conform art.20 lit. z22) din Codul fiscal, veniturile aferente drepturilor acordate în cadrul stock option plan, în momentul acordării, în conformitate cu condițiile stabilite de Guvern, se consideră surse de venit neimpozabile.
Ordinul SFS nr. 83 din 14-02-2025
Ordinul SFS nr. 84 din 14-02-2025
Notă: Vă atragem atenția asupra faptului că, pot fi efectuate actualizări ale răspunsurilor oferite de către Serviciul Fiscal de Stat, de aceea vă rugăm să consultați suplimentar răspunsurile actualizate ale bazei de date.