Stimaţi cititori, vă informăm că SFS a plasat actualizări a Bazei generalizate a practicii fiscale prin care au fost date răspunsuri la următoarele întrebări:
- Este obligat contribuabilul care desfășoară activitate de întreprinzător să ajusteze veniturile, conform art.21 alin.(6) din Codul fiscal, în cazul în care acesta a acordat un împrumut fără dobândă fondatorului, care este și angajat al întreprinderii, în cazul în care a efectuat reținerea impozitului pe venit din facilitatea acordată de angajator conform art.19 din Codul fiscal?
În conformitate cu art.21 alin.(6) din Codul fiscal, veniturile obținute de contribuabilii care desfășoară activitate de întreprinzător din tranzacțiile economice cu fondatorii persoane fizice sau alte persoane fizice interdependente care nu desfășoară activitate de întreprinzător, realizate la un preț mai mic decât prețul de piață se ajustează în scopuri fiscale la prețul de piață.
Prevederile prezentului alineat nu se aplică tranzacțiilor pentru care a fost aplicat principiul lungimii brațului la stabilirea prețului, precum și pentru care au fost aplicate prevederile art. 19.
Totodată, conform art.19 lit.d) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de angajator includ suma dobânzii, determinată reieşind din diferenţa pozitivă dintre rata medie ponderată a dobânzilor aplicate la creditele noi acordate persoanelor fizice pe un termen ce depăşeşte 5 ani, stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, şi rata dobânzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului. Prevederile prezentei litere nu se aplică creditelor acordate de bănci şi organizaţii de creditare nebancară salariaţilor acestora în condiţiile generale în care acestea acordă credite persoanelor fizice terţe. În sensul prezentului articol, prin condiţii generale se înţeleg condiţiile acceptate de către bănci şi organizaţii de creditare nebancară privind oferirea creditelor cel puţin unei persoane fizice terţe pentru acelaşi produs financiar oferit salariaţilor.
De asemenea, potrivit art.88 alin.(1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plăteşte salariatului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.
Astfel, începând cu perioada fiscală 2024, în cazul în care agentul economic a acordat un împrumut fără dobândă fondatorului care este și angajat al întreprinderii și a efectuat reținerea impozitului pe venit din facilitatea acordată de angajator conform art.88 din Codul fiscal, acesta nu este obligat să ajusteze veniturile conform art.21 alin.(6) din Codul fiscal.
- În scopul aplicării prevederilor art.21 alin.(6) din Codul fiscal, în cazul lipsei producției comparabile, poate fi considerat preț de piață prețul aplicabil de către furnizor în raporturile cu cumpărătorii care nu au calitate de coproprietari sau persoane interdependente? Conform art.21 alin.(6) din Codul fiscal, veniturile obținute de contribuabilii care desfășoară activitate de întreprinzător din tranzacțiile economice cu fondatorii persoane fizice sau alte persoane fizice interdependente care nu desfășoară activitate de întreprinzător, realizate la un preț mai mic decât prețul de piață se ajustează în scopuri fiscale la prețul de piață.
Prevederile prezentului alineat nu se aplică tranzacțiilor pentru care a fost aplicat principiul lungimii brațului la stabilirea prețului, precum și pentru care au fost aplicate prevederile art.19.
Cu referire la determinarea preţului de piaţă, art.5 pct.26) din Codul fiscal definește noțiunea preţ de piaţă, valoare de piaţă – preţul mărfii, serviciului, format prin interacţiunea cererii şi ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata a mărfurilor, serviciilor identice, iar în cazul lipsei mărfurilor, serviciilor identice – în urma tranzacţiilor încheiate între persoanele ce nu sînt coproprietari sau persoane interdependente pe piaţa respectivă a comerţului cu ridicata.
Prin urmare, în calitate de preț de piață, în scopul aplicării prevederilor Codului fiscal, poate fi stabilit prețul aplicabil pe piață pentru produsele cu caracteristici similare, iar în cazul lipsei producției comparabile, în calitate de preț de piață se va ține cont de prețul aplicabil de către furnizor în raporturile cu cumpărătorii care nu au calitate de coproprietari sau persoane interdependente.
- Care tranzacții se iau în considerare la determinarea pierderilor în cadrul relațiilor cu persoanele interdependente în scopul aplicării prevederilor art.24 alin.(8) din Codul fiscal?
Conform art.24 alin.(8) din Codul fiscal, nu se permite deducerea pierderilor în urma vînzării sau schimbului proprietăţii, îndeplinirii lucrărilor şi prestării serviciilor, efectuate, în mod direct sau mijlocit, între persoanele interdependente, cu excepţia tranzacţiilor pentru care a fost aplicat principiul lungimii braţului la stabilirea preţului. În sensul prezentului alineat, pierderea reprezintă diferenţa dintre suma anuală a costului vânzărilor şi suma anuală a venitului din vânzări, înregistrată în evidenţa contabilă pentru întreaga perioadă fiscală, în relaţie cu o persoană interdependentă. Prevederile prezentului alineat nu se aplică relaţiilor între membrii aceleiaşi cooperative sau aceluiaşi grup de producători agricoli, precum şi relaţiilor dintre cooperativa sau grupul de producători agricoli şi membrii săi.
Astfel, în scopul determinării pierderii neadmise la deducere se va lua în considerare costul total al vânzărilor și venitul total din vânzări pentru întreaga perioada fiscală, înregistrat în evidenţa contabilă, în raport cu toate tranzacțiile efectuate cu persoana interdependentă, inclusiv și tranzacțiile care nu au generat pierderi.
- În cazul împrumutului fără dobândă între persoanele interdependente, cine are obligația de ajustare a venitului, conform art.21 alin.(6) din Codul fiscal, prin reflectarea sumei în rândul 02019 din Declarația VEN12?
Conform art.21 alin.(6) din Codul fiscal, veniturile obţinute de contribuabilii care desfăşoară activitate de întreprinzător din tranzacţiile economice cu fondatorii persoane fizice sau alte persoane fizice interdependente care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, realizate la un preţ mai mic decât preţul de piaţă se ajustează în scopuri fiscale la preţul de piaţă.
Prevederile prezentului alineat nu se aplică tranzacţiilor pentru care a fost aplicat principiul lungimii braţului la stabilirea preţului, precum şi pentru care au fost aplicate prevederile art.19.
Astfel, în cazul împrumutului fără dobândă între persoanele interdependente, obligația de ajustare a venitului, conform art.21 alin.(6) din Codul fiscal, revine contribuabilului care a acordat împrumutul.
- Ce obligații fiscale revin fondatorilor, în cazul în care unul din fondatori a efectuat donația unei părți din cota sa de participare în capitalul social altui fondator al entității date?
În conformitate cu prevederile art. 39 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, active de capital reprezintă titlurile (cotele) de participare, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător.
Conform art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donație se consideră că a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării. Prin urmare, obligația fiscală la impozitul pe venit apare la fondatorul care a efectuat donația unei părți din cota sa de participare în capitalul social.
Evidențiem că potrivit art. 42 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital dobândite cu titlu de donație se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor nr.40 din 06.02.2018 şi constituie valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate).
Potrivit pct.4 din Ordinul prenotat, confirmarea documentară a bazei valorice în cazul titlurilor (cotelor) de participare obținute prin donație se asigură prin Contractul (actul) de donaţie şi raportul de evaluare emis de către un evaluator competent care confirmă valoarea de piaţă a activului la data dobîndirii dreptului de proprietate.
Astfel, la înstrăinarea activelor de capital obținute cu titlu de donație, baza valorică a acestora va constitui valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate), confirmate prin raportul de evaluare emis de către un evaluator competent. Subsecvent, luând în considerație că cota parte donată reprezintă activ de capital, urmează de a determina creșterea de capital, care se va supune impozitării, în mărime de 50% din suma excedentară a creșterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul anului fiscal.
Prin urmare, fondatorul care a efectuat donația unei părți din cota sa de participare în capitalul social, iar în rezultat a fost constatată creștere de capital, atunci apare obligația de achita impozitul pe venit și de a prezenta declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, în conformitate cu prevederile art.83 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune.
În ceea ce privește, impozitarea venitului obținut ca donație, menționăm că, potrivit prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu titlul de donație, se califică drept sursa de venit neimpozabilă, care nu se include în venitul brut.
Prin urmare, ţinând cont de prevederile articolului dat, la fondatorul care a primit cota parte menționata cu titlul de donație, obligații fiscale aferente venitului respectiv nu apar.
- În scopuri fiscale, în baza cărui document se atestă rezidența contribuabilului?
Atestarea statutului de rezident al persoanelor fizice și juridice ale Republicii Moldova se efectuează în baza articolului ”Rezident” din Convențiile (Acordurile) pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe proprietare (capital). Confirmarea rezidenței se realizează în baza certificatului de rezidență (Forma 1-DTA17), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.50 din 15 martie 2017 cu privire la aprobarea formularelor-tip ce atestă rezidența şi impozitul pe venit achitat de către nerezidenții Republicii Moldova, care se eliberează și autentifică de către direcțiile deservire fiscală prin aplicarea semnăturii şi a ștampilei.
De asemenea, în cazuri speciale, conform pct.23 din Instrucțiunea cu privire la modul de completare a formularelor-tip ce atestă rezidența și impozitul pe venit achitat de către nerezidenții Republicii Moldova din Ordinul sus-menționat, atestarea rezidenţei pentru cetățenii străini care au devenit rezidenţi ai Republicii Moldova poate fi efectuată şi pe formularele statelor străine cu anexarea traducerii în limba de stat efectuată de traducători autorizaţi, conform modului stabilit în Legea nr.264-XVI din 11 decembrie 2008, cu excepţia celor prezentate în limba rusă şi în limba engleză, și certificatului Forma 1-DTA17, urmînd a fi autentificate prin aplicarea ştampilei de către Serviciul Fiscal de Stat.
- Care va fi regimul de impozitare a tichetelor de masă ce urmează a fi aplicat începând cu 01.01.2025?
Regimul de impozitare a tichetelor de masă, ca urmare a modificărilor efectuate la art.20 lit.d6) din Codul fiscal, prin Legea nr.214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală), rămâne neschimbat.
Or, potrivit art.7 alin.(2) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă, valoarea nominală deductibilă a tichetelor de masă acordate de către angajator salariaţilor, potrivit prezentei legi, reprezintă un venit din care nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi impozit pe venit din salariu. În cazul în care valoarea nominală a tichetelor este mai mare decât limita stabilită la art.4 alin.(1), pentru suma care depăşeşte limita respectivă se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii, prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi impozit pe venit din salariu.
Suplimentar, și prevederile art.19 lit.a1) din Codul fiscal, reglementează că, valoarea tichetelor de masă urmează a fi tratată drept o facilitate acordată de patron în partea în care aceasta depăşeşte valoarea nominală deductibilă stabilită la art.4 alin.(1) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă.
Respectiv, în contextul celor menționate supra, conchidem că, normele menționate supra urmează a fi aplicate în coroborare, iar venitul aferent valorii tichetelor de masă care se încadrează în limitele 35 - 70 de lei, constituie sursă de venituri neimpozabile.
Ordinul SFS nr. 103 din 20-02-2025
Ordinul SFS nr. 104 din 20-02-2025
Ordinul SFS nr. 105 din 20-02-2025
Notă: Vă atragem atenția asupra faptului că, pot fi efectuate actualizări ale răspunsurilor oferite de către Serviciul Fiscal de Stat, de aceea vă rugăm să consultați suplimentar răspunsurile actualizate ale bazei de date.