Stimaţi cititori, vă informăm că SFS a plasat actualizări a Bazei generalizate a practicii fiscale prin care au fost date răspunsuri la următoarele întrebări:
Conform căror documente se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru studiile profesionale şi perfecţionare ale salariaţilor, precum şi pentru activităţile aferente consolidării culturii corporative şi a spiritului de echipă?
Conform pct.45 și 451 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.693/2018, angajatorul este în drept să deducă cheltuielile pentru studiile profesionale, suportate în folosul salariaţilor pe parcursul perioadei fiscale, cu condiţia că asemenea cheltuieli sînt suportate exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător şi că se ţine cont de necesitatea acestor studii/perfecţionări pentru categoria şi specificul de activitate a salariaţilor.
Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile suportate pentru perfecţionarea salariaţilor, alta decât cea prevăzută la pct.45, precum şi pentru activităţile aferente consolidării culturii corporative şi a spiritului de echipă, ţinând cont de plafonul prevăzut la art.24 alin.(193) din Cod. La determinarea plafonului prevăzut la art.24 alin.(193) din Cod, prin fond de retribuire a muncii se înţelege salariul, alte recompense pentru munca depusă, inclusiv ajutorul material. Totodată, potrivit pct.46 din Regulamentul menționat, deducerea cheltuielilor suportate în conformitate cu prevederile pct. 45 şi 451 se permite în baza următoarelor documente confirmative:
1) ordinul intern al angajatorului ce specifică lista salariaţilor care beneficiază de studiile profesionale sau perfecţionare;
2) ordinul intern al angajatorului cu privire la activităţile desfăşurate aferente consolidării culturii corporative şi a spiritului de echipă;
3) contractul, factura fiscală şi alte documente ce confirmă cheltuielile suportate pentru serviciile de instruire profesională/perfecţionare a salariaţilor/cheltuielile suportate pentru desfăşurarea activităţilor aferente consolidării culturii corporative şi a spiritului de echipă.
- Care este cuantumul cheltuielilor ce se va permite la deducere pentru studiile profesionale şi perfecţionare ale salariaţilor, precum şi pentru activităţile aferente consolidării culturii corporative şi a spiritului de echipă?
În conformitate cu prevederile art.24 alin.(19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, inclusiv a cheltuielilor legate de organizarea şi realizarea programelor de formare profesională tehnică prin învăţămînt dual, conform modului stabilit de Guvern.
Totodată, potrivit art.24 alin.(193) lit.b) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator, în folosul salariatului, pentru perfecţionarea salariaţilor, alta decât cea prevăzută la alin.(19), precum şi pentru activităţile aferente consolidării culturii corporative şi a spiritului de echipă, în modul stabilit de Guvern, în cuantum anual ce nu depăşeşte 5% din valoarea calculată ca diferenţă între fondul de retribuire a muncii total pe întreprindere, determinat pentru anul precedent sau pentru anul curent, şi fondul de retribuire a muncii persoanelor specificate la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova din anul respectiv. În sensul prezentei litere, prin fond de retribuire a muncii se înţelege salariul, alte recompense pentru munca depusă, inclusiv ajutorul material.
De asemenea, conform pct. 45 și 451 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693/2018, angajatorul este în drept să deducă cheltuielile pentru studiile profesionale, suportate în folosul salariaţilor pe parcursul perioadei fiscale, cu condiţia că asemenea cheltuieli sînt suportate exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător şi că se ţine cont de necesitatea acestor studii/perfecţionări pentru categoria şi specificul de activitate a salariaţilor.
Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile suportate pentru perfecţionarea salariaţilor, alta decât cea prevăzută la pct.45, precum şi pentru activităţile aferente consolidării culturii corporative şi a spiritului de echipă, ţinând cont de plafonul prevăzut la art.24 alin.(193) din Cod. La determinarea plafonului prevăzut la art.24 alin.(193) din Cod, prin fond de retribuire a muncii se înţelege salariul, alte recompense pentru munca depusă, inclusiv ajutorul material.
- Cum urmează a fi recunoscute cheltuielile aferente tichetelor de masă în contabilitate?
Conform art.44 alin.(1) lit. c) din Codul fiscal, pentru persoanele juridice se aplică metoda de evidență a contabilității de angajamente.
Totodată, potrivit art. 44 alin.(3) lit. b) din Codul fiscal, contabilitatea de angajament tratează recunoașterea deducerii în perioada fiscală în care au fost calculate sau au fost suportate cheltuielile ori au fost efectuate alte plăti, cu condiția că aceste cheltuieli şi plăţi nu trebuie raportate la o altă perioadă fiscală în scopul reflectării corecte a venitului.
Potrivit pct.10 al Standardului Naţional de Contabilitate „Cheltuieli”, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr. 118 din 06.08.2013, conform principiului contabilităţii de angajamente, se recunosc elementele situaţiilor financiare, cu excepţia elementelor situaţiei fluxurilor de numerar, pe măsura apariţiei acestora, indiferent de momentul încasării/plăţii de numerar sau compensării în altă formă. Conform pct. 52 subpct. 1), pct. 53 subpct.2) şi pct.55 ale Standardului Naţional de Contabilitate „Capital propriu şi datorii”, aprobat prin ordinul menţionat anterior, datoriile calculate includ datoriile faţă de personal. Datoriile faţă de personal includ datoriile privind alte operaţiuni - ajutoarele materiale, recuperarea cheltuielilor privind deplasările în interes de serviciu, procurările de bunuri şi servicii efectuate de către angajaţi pentru entitate, utilizarea bunurilor personale în scopuri de serviciu etc. Datoriile faţă de personal privind alte operaţii se contabilizează ca majorare a valorii activelor, costurilor/cheltuielilor sau ca diminuare a datoriilor comerciale şi majorare a datoriilor curente.
Astfel, valoarea tichetelor de masă care urmează a fi eliberate angajaților se va include în componenţa cheltuielilor la momentul apariţiei datoriei angajatorului faţă de emitentul tichetelor de masă.
Totodată, potrivit pct.67 din Regulamentul cu privire la modul de operare cu tichetele de masă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.227/2018, angajatorii înregistrează în evidenţa contabilă valoarea tichetelor de masă, care ar conţine valoarea nominală şi suma contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat obligatorii.
- Cum se determină cuantumul provizioanelor destinate acoperirii creanțelor ce țin de nerecuperarea ratelor și neachitarea dobînzilor de leasing?
În conformitate cu prevederile art.31 alin. (4) din Codul fiscal, organizaţiilor de creditare nebancară li se permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea creditelor nebancare şi neachitarea dobânzilor aferente şi acoperirii creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi a dobânzilor de leasing financiar în limita provizioanelor calculate conform regulamentelor Băncii Naţionale a Moldovei pentru cei care ţin evidenţa conform Standardelor Naţionale de Contabilitate.
- Urmează a fi deduse în scopuri fiscale, cheltuielile suportate de contribuabil ce țin de consumul de combustibil și lubrifianți, în cazul în care normele date de consum nu sunt aprobate de către Ministerului Economiei și Infrastructurii?
Pot fi aprobate de către contribuabil, normele interne de consum de combustibil pentru mijloacele de transport, în cazul în care nu sunt aprobate norme? În conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate și suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cazul activității de întreprinzător.
Totodată, conform pct.26 din Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.693/2018, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri.
Normele de consum de combustibil și lubrifianți în transportul auto sunt reglementate prin ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr.172 din 9 decembrie 2005 (modificat și completat prin Ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 348 din 11 iulie 2018, Ordinul Ministerului Economiei şi Infrastructurii nr.34 din 06 februarie 2019 și Ordinul Ministerului Economiei şi Infrastructurii nr.81 din 27 aprilie 2020).
Astfel, conform ordinului nominalizat, pentru modelele, mărcile și modificațiile noi de tehnică auto, pentru care nu sunt aprobate norme de consum de combustibil (lipsește în actul normativ respectiv), conducătorii administrațiilor locale și întreprinderilor sunt în drept să pună în aplicare, în modul stabilit, norme provizorii, care vor fi aplicate până la aprobarea acestora de către organul respectiv.
Prin urmare, în cazul în care cheltuielile ce țin de consumul de combustibil cuprind cheltuielile exclusiv în cazul activității de întreprinzător, care sunt confirmate documentar, acestea pot fi deduse în scopuri fiscale în modul general stabilit de Codul fiscal.
- Se permite la deducere în scopuri fiscale cheltuielile suportate de agentul economic pentru procurarea abonamentului pentru transport?
Conform art.24 alin.(19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, inclusiv a cheltuielilor legate de organizarea şi realizarea programelor de formare profesională tehnică prin învăţămînt dual, conform modului stabilit de Guvern.
Astfel, potrivit pct.34 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.693/2018, cheltuielile suportate pentru transportul organizat al salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual se stabilesc în limita plafonului deductibil de 75 de lei (fără TVA) per persoană pentru fiecare zi efectiv lucrată. Acest plafon valoric se calculează ca raportul dintre cheltuielile lunare suportate pentru transportul organizat şi numărul de salariaţi/zilieri/studenţi/elevi transportaţi în decurs de o lună înmulţit cu numărul de zile în care a avut loc transportarea efectivă a acestora.
Totodată, conform pct.37 subpct.2) din Regulamentul menționat, în cazul organizării transportului de către persoanele terţe, inclusiv prin utilizarea transportului public, deducerea cheltuielilor suportate în conformitate cu prevederile pct.34 se permite în baza următoarelor documente confirmative:
a) ordinul intern al angajatorului/beneficiarului de lucrări/unităţii în învăţământul dual care stabileşte politica de transportare organizată;
b) documentul ce reprezintă acordul persoanei fizice pentru serviciile de transport de la/la locul de muncă sau de la/la unitatea de învăţământul dual;
c) contractul de prestare a serviciilor, în cazul utilizării transportului public. În celelalte cazuri de utilizare a serviciilor persoanelor terţe, în afară de contract, se va prezenta şi itinerarul utilizat, precum şi distanţa ce urmează a fi parcursă de mijlocul de transport per fiecare rută;
d) foile de pontaj (tabelele de evidenţă a timpului de muncă al salariaţilor)/extras din Registrul de evidenţă a zilierilor/contractul de formare profesională în învăţământul dual.
Astfel, cheltuielile suportate pentru procurarea abonamentelor de transport vor fi permise la deducere în scopuri fiscale, în temeiul art.24 alin.(19) din Codul fiscal, cu condiția confirmării documentare a acestora.
Concomitent, în conformitate cu prevederile art.24 alin.(192) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru orice plăţi efectuate în folosul angajatului, al studentului stagiar şi/sau al elevului în baza raporturilor reglementate de Codul educaţiei şi/sau de Legea nr.110/2022 cu privire la învăţământul dual, în raport cu care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi/sau au fost reţinute primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi impozitul pe venit din salariu, datorate de angajator şi angajat. Prevederile prezentului alineat nu limitează dreptul la deducere în scopuri fiscale a altor tipuri de cheltuieli conform prevederilor prezentului articol.
Ordinul SFS nr. 132 din 26-02-2025
Notă: Vă atragem atenția asupra faptului că, pot fi efectuate actualizări ale răspunsurilor oferite de către Serviciul Fiscal de Stat, de aceea vă rugăm să consultați suplimentar răspunsurile actualizate ale bazei de date.