Stimaţi cititori, vă informăm că SFS a plasat actualizări a Bazei generalizate a practicii fiscale prin care au fost date răspunsuri la următoarele întrebări:
- Este obligat contribuabilul de a informa Serviciul Fiscal de Stat despre modificarea sediului?
În conformitate cu art.161 alin. (8) din Codul fiscal, la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informaţiile iniţiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum şi despre suspendarea/încetarea activităţii subdiviziunii.
Totodată, în conformitate cu pct. 95 din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr. 352/2017 (în continuare Instrucțiune), în cazul în care contribuabilul (cu excepţia celor supuşi înregistrării de stat) îşi schimbă sediul (domiciliul) din raza de activitate a subdiviziunii SFS unde se află la evidenţă, acesta va informa subdiviziunea SFS în baza cererii de modificare a datelor (conform Anexei nr.1, 1A şi 2 la Instrucţiune).
Prin urmare, având la bază cadrul de reglementare în vigoare, doar contribuabilii care sunt luați la evidență fiscală prin atribuirea codurilor fiscale de către Serviciul Fiscal de Stat (menționați la pct. 10 lit. c), d), j), l), m) din Instrucțiune) în cazul schimbării sediului, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate, vor depune cererea respectivă, procedura fiind descrisă de prevederile Instrucțiunii sus menționate.
Totodată, menționăm că contribuabilii supuşi înregistrării de stat la IP ,,Agenția Servicii Publice” nu au obligația de informa SFS despre modificarea sediului, întrucât informația respectivă este recepționată de la organul înregistrării de stat în baza schimbului de informații.
- Este obligat executorul judecătoresc care activează în cadrul biroului asociat al executorilor judecătorești să fie luat la evidență fiscală ca persoană ce practică activitate profesională în sectorul justiției?
În conformitate cu art. 32 alin. (1) și (3) din Legea privind executorii judecătorești nr. 113/2010, executorul judecătoresc își desfășoară activitatea în cadrul unui birou individual sau a unui birou asociat. Raporturile dintre executorii judecătorești din cadrul biroului asociat sunt stabilite în bază de contract. În cadrul biroului asociat, fiecare executor judecătoresc îşi desfăşoară activitatea în mod individual şi răspunde personal pentru activitatea sa.
Conform pct. 15-151 din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr. 352 din 28 septembrie 2017 sunt indicate documentele în baza cărora pot fi luați la evidență fiscală executorii judecătorești și birourile asociate ale acestora.
În contextul celor relatate, executorul judecătoresc care activează în cadrul biroului asociat al executorilor judecătorești va fi luat la evidență fiscală și se va atribui un cod fiscal separat decât biroului asociat.
- Este obligat contribuabilul să înregistreze subdiviziune la SFS în cazul participării acestuia la diferite expoziții sezoniere/ tîrguri?
Potrivit art. 5 pct. 29) din Codul fiscal, prin subdiviziune se întelege unitatea structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuţiile acestora.
Astfel, participarea la expoziții sezoniere/ târguri nu întrunește condițiile stipulate mai sus.
- Care sînt acțiunile persoanei fizice rezidente care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal, în cazul modificării numelui acesteia?
În cazul în care, persoana fizică rezidentă care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal își modifică datele privind numele, aceasta va depune la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat Cererea privind modificarea datelor aferent numelui persoanei fizice rezidente care desfășoară activitate în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și alte obiecte ale regnului vegetal (Anexa nr.2 la Ordinul SFS nr. 623/2019) și Confirmarea (în original) privind luarea la evidența fiscală a persoanei fizice rezidente care desfășoară activitate în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și alte obiecte ale regnului vegetal (Anexa nr.4 la Ordinul SFS nr. 623/2019).
- Unde și ce acte urmează a fi prezentate pentru înregistrarea nerezidenților care dețin obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care au obligaţii fiscale?
Conform art. 163 alin. (7) din Codul fiscal și pct. 22 din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr.352/2017 (în continuare - Instrucțiune), persoanele juridice sau organizaţii cu statut de persoană fizică nerezidentă care deţin obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care au obligaţii fiscale depun cererea de atribuire a codului fiscal (anexa nr.2 la Instrucţiune), în termen de trei zile lucrătoare de la data apariţiei obligaţiei fiscale sau a obiectului impozabil, la subdiviziunea SFS în a cărei rază a apărut obiectul impozabil/obligaţia fiscală sau prin SIA „e-Cerere” modulul „Înregistrarea on line a contribuabililor” la care se va anexa:
a) extrasul din registrul comerţului naţional din ţara de origine ce confirmă că conform legislaţiei sale naţionale nerezidentul este persoană juridică;
b) copia certificatului de înregistrare al persoanei juridice nerezidente;
c) copiile de pe documentele de identificare al nerezidentului (copia certificatului de atribuire a codului fiscal sau a altui document recunoscut ca atare);
d) copiile contractelor perfectate de către notar privind obţinerea dreptului de proprietate asupra bunului imobil;
e) copia documentului ce confirmă statutul legal al reprezentanţei permanente eliberat de către persoana juridică nerezidentă;
f) copia actului de identitate al persoanei împuternicite de către nerezident de a reprezenta interesele acestuia în activitatea desfăşurată pe teritoriul Republicii. Identitatea poate fi verificată şi prin prezentarea versiunii digitale a buletinului de identitate generată prin intermediul aplicaţiei guvernamentale integrate a serviciilor electronice EVO;
g) copia documentului (procura sau alt document confirmativ) prin care persoana este împuternicită să reprezinte interesele nerezidentului în Republica Moldova;
h) copia actului de identitate a conducătorului/administratorului, indicat în documentele de constituire.
Documentele enumerate la lit. a), b) şi c) se prezintă autentificate notarial şi legalizate de oficiile consulare ale Republicii Moldova acreditate în ţara de origine a nerezidentului, fiind traduse în limba de stat.
Totodată, conform pct. 23 din Instrucțiune, persoanele fizice cetăţeni străini şi apatrizi nerezidenți care deţin obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care au obligaţii fiscale, se vor lua la evidenţă fiscală, după cum urmează:
a) în baza Cererii de atribuire a codului fiscal (Anexa nr.21 la Instrucţiune), la care vor anexa:
-copia paşaportului persoanei nerezidente;
-copiile contractelor perfectate de către notar privind obţinerea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, după caz;
-copia documentului (procura sau alt document confirmativ) prin care persoana este împuternicită să reprezinte interesele nerezidentului în Republica Moldova, după caz;
-copia actului de identitate a persoanei împuternicite.
Identitatea poate fi verificată şi prin prezentarea versiunii digitale a buletinului de identitate generată prin intermediul aplicaţiei guvernamentale integrate a serviciilor electronice EVO;
-copia certificatului de moștenitor în cazul obținerii dreptului de proprietate asupra bunului imobil prin moștenire.
b) în baza Deciziei cu privire la luarea la evidenţă fiscală din oficiu a persoanei fizice nerezidente (Anexa nr.20 la Instrucţiune), în termen de 10 zile din data primirii următoarelor documente: hotărîri, decizii, inclusiv a instanţelor de judecată, etc, ce confirmă apariţia obligaţiei faţă de bugetul public naţional, prezentate de alte entităţi, dări de seamă fiscale (Forma IALS18, IALS21, INR14 etc.).
În cazul persoanelor fizice cetăţeni străini şi apatrizi nerezidenți, depunerea cererii şi eliberarea certificatului de atribuire a codului fiscal se realizează la orice subdiviziune a Serviciului Fiscal de Stat.
- Care sunt organele abilitate cu dreptul de înregistrare de stat a persoanelor juridice şi a formelor organizatorice cu statut de persoană fizică?
În conformitate cu Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, înregistrarea de stat a persoanelor juridice, sucursalelor acestora, a persoanelor fizice întreprinzători individuali, gospodăriilor țărănești (de fermier) și luarea în evidență de stat a antreprenorilor independenți prevăzuţi la art. 5 pct. 364) din Codul fiscal se efectuează de către IP „Agenția Servicii Publice” prin structurile sale teritoriale.
De asemenea, organizația necomercială se înregistrează de către IP „Agenția Servicii Publice” în conformitate cu prevederile Legii nr. 86/2020 cu privire la organizațiile necomerciale.
- Ce reprezintă majorarea de întîrziere (penalitatea) și care sunt cotele acesteia pentru anul 2026?
Conform prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul fiscal, majorarea de întârziere (penalitate) reprezintă suma calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întârziere este obligatorie, independent de forma de constrângere.
Majorarea de întârziere reprezintă o parte din obligaţia fiscală şi se percepe în modul stabilit pentru impunerea fiscală. La rândul său, art. 228 alin. (2) din Codul fiscal stabilește că pentru neplata impozitului, taxei în termenul şi în bugetul stabilite conform legislaţiei fiscale se plăteşte o majorare de întârziere, determinată în conformitate cu alin. (3) pentru fiecare zi de întârziere a plăţii lor, pentru perioada care începe după scadenţa impozitului, taxei şi care se încheie în ziua plăţii lor efective inclusiv.
Potrivit art. 228 alin. (3) din Codul fiscal, cuantumul majorării de întârziere se determină anual în funcţie de rata de bază (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte, împărţită la numărul de zile ale anului şi aproximată conform regulilor matematice până la 4 semne după virgulă.
Totodată, art. 30 din Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală stabilește că neachitarea în termen a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală atrage după sine calcularea unei penalități cuantumul căreia se determină conform prevederilor Codului fiscal. Majorarea de întârziere nu se va calcula pentru perioada aflării la examinare a documentelor privind transferul primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de la un cont la altul.
Astfel, majorarea de întârziere (penalitate) aferentă bugetului de stat, bugetului local și fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2026 constituie 0,0301% pentru fiecare zi de întârziere a plăţii lor.
Concomitent, conform prevederilor art. 28 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999, neplata contribuţiei de asigurări sociale la termenele stabilite atrage după sine majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data plăţii sumei datorate, inclusiv, în proporție 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere. Cuantumul majorărilor de întârziere prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv. Calcularea majorărilor de întârziere se efectuează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale.
De asemenea, potrivit art. 323 alin. (9) din Legea viei și vinului nr. 57/2006, pentru sumele datorate Fondului Viei și Vinului se calculează penalitate în valoare de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere de la expirarea termenului de plată.
Concomitent, în conformitate cu prevederile art. 378 din Codul fiscal, pentru încălcarea termenului de achitare a impozitului unic de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei, faţă de aceştia se aplică (se calculează) majorarea de întârziere în mărimea stabilită în legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat, în proporție 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere. Majorarea de întârziere se achită la acelaşi cont trezorerial de încasări ca şi impozitul unic, cu repartizarea proporţională a acesteia pe diferite componente ale bugetului public naţional.
Ordinul SFS nr. 151 din 23-03-2026
Notă: Vă atragem atenția asupra faptului că, pot fi efectuate actualizări ale răspunsurilor oferite de către Serviciul Fiscal de Stat, de aceea vă rugăm să consultați suplimentar răspunsurile actualizate ale bazei de date.