O piramidă financiară este un sistem în care participanții primesc venituri nu din investiții reale, ci din contribuțiile noilor participanți. De obicei, organizatorii unei piramide financiare promit niște rentabilități foarte mari (de exemplu, 300% anual). Primii participanți, încântați de o investiție atât de profitabilă, povestesc despre succesul lor cunoscuților, ceea ce duce la creșterea numărului de participanți la piramidă. În același timp, banii colectați nu sunt direcționați către investiții, adică nu sunt înmulțiți pe piața de capital sau în sectorul de producție, ci sunt, pur și simplu, redistribuiți de la noii participanți către cei vechi. Pentru ca sistemul să funcționeze, este necesar ca în fiecare val nou de participanți să vină mai multe persoane decât în valurile anterioare, adică trebuie să se respecte principiul piramidei. În mod firesc, mai devreme sau mai târziu, fluxul de noi participanți se sfârșește (toți cei care au dorit să participe la o astfel de „afacere” deja au făcut-o), rambursarea investițiilor către participanți devine imposibilă și piramida se prăbușește (de regulă, în decurs de câteva luni sau chiar zile). În acest fel, într-o piramidă câștigă numai primii participanți și organizatorii ei, care dispar cu banii strânși de la ultimele valuri de participanți.
Important de reținut! TOATE piramidele financiare se prăbușesc ÎNTOTDEAUNA. Aceasta este doar o chestiune de timp. Nu există nicio garanție că vom putea recupera banii investiți, mai degrabă există garanția că vom pierde banii.
Cea mai cunoscută în Moldova piramidă financiară este, probabil, „MMM” care a funcționat în anii 1990 și a reușit să ducă de nas câteva milioane de persoane. Cititorii mai vârstnici încă își amintesc publicitatea acestei piramide, în care un actor spunea că va cumpăra, cu dividendele primite de la MMM, „cizme pentru nevastă, o mașină și o casă la Paris”. În SUA, cea mai cunoscută piramidă financiară a fost organizată de Charles Ponzi în anii 1920. În „cinstea” lui, piramidele financiare se numesc în limba engleză „scheme Ponzi”.
Cum recunoaștem o piramidă financiară
Cum putem deosebi o piramidă financiară de un proiect investițional sănătos? Există un șir de caracteristici piramidelor financiare:
- Promiterea unor rentabilități fantastice, de zeci de ori mai mari decât dobânzile medii la depozite bancare sau randamentele valorilor mobiliare;
- Publicitatea agresivă cu îndemnuri de a investi cât mai repede („Grăbește-te! Fii primul!”) la televiziune, pe internet, în transportul public; organizarea de evenimente mari cu multă lume;
- Site-uri web colorate cu o abundență de fotografii cu peisaje tropicale, care sugerează bunăstarea la care va ajunge investitorul;
- Absența avertizărilor privind riscul investitorilor de a nu obține profitul așteptat sau chiar de a pierde toată investiția. Publicitatea insistă că „profitul este garantat”, ceea ce niciodată nu se întâmplă în cazul investițiilor reale, pentru că profitul, de fapt, reprezintă plata pentru risc – cu cât rentabilitatea e mai mare, cu atât e mai mare și riscul!
- Răspunsuri vagi la întrebările despre modul în care vor fi investiți banii și care este sursa profiturilor atât de mari;
- Lipsa oricăror informații despre fondatorii, documentele de constituire și situația financiară a firmei care strânge banii (uneori se prezintă documente false);
- Absența autorizației de activitate pe piața financiară;
- Absența clădirilor și altor active proprii ale firmei;
- Efectuarea plăților în numerar sau prin intermediul portofelelor electronice care nu necesită identificarea utilizatorului; Îndemnul de a semna contractul cât mai repede și lipsa posibilității pentru client de a se familiariza în prealabil cu contractul;
- Obligația pentru participanți de a aduce un prieten;
- Am aflat despre proiect de la cunoscuți, prieteni sau colegi care ne-au îndemnat insistent să participăm la „un proiect investițional interesant”. Adevăratele organizații financiare nu folosesc, de obicei, zvonurile ca metodă de promovare.
Să fim atenți! Piramidele financiare se adaptează la circumstanțele schimbătoare. De exemplu, organizatorii unora din acestea pot născoci legende destul de credibile care explică de unde vor proveni profiturile mari. Piramidele sunt uneori organizate sub masca organizațiilor de microcreditare, asociațiilor de economii și împrumut, fondurilor de pensii private, platformelor de investiții, companiilor de construcții. Piramidele se pot prezenta drept brokeri de schimb valutar sau firme care tranzacționează criptomonede. O legendă bună poate induce în eroare chiar și un investitor experimentat. Escrocii urmăresc știrile și inventează legende, ținând cont de ultimele evenimente. Oricum, bunul simț ar trebui să ne sugereze că afacerile reale nu pot aduce, în principiu, profituri atât de ridicate, iar tranzacționarea de criptomonede, în general, nu poate oferi rentabilități cât de cât previzibile din cauza volatilității lor înalte.
De asemenea, escrocii folosesc din ce în ce mai des mediul online și metodele de „prelucrare” la distanță a victimelor. Unele piramide au niște site-uri web sofisticate, care ne pot face să credem că e vorba de o afacere mare și serioasă. Alte piramide, din contra, nu au deloc site-uri proprii, ci funcționează în mod exclusiv în mesagerii ca WhatsApp, Telegram etc.