Guvernul a examinat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative în domeniul decontărilor în numerar, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați.
Potrivit autorilor, proiectul urmărește majorarea plafonului de utilizare a numerarului pentru tranzacțiile de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile și a mijloacelor de transport efectuate între persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător. Totodată, se propune completarea cadrului legal în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor prin instituirea posibilității aplicării măsurilor de precauție simplificată, fără solicitarea documentelor justificative privind proveniența mijloacelor bănești, fiind considerată suficientă declarația pe propria răspundere a clientului, în lipsa indicatorilor de suspiciune.
În analiza sa, Guvernul evidențiază că adoptarea Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar și pentru modificarea unor acte normative a avut drept scop instituirea unui mecanism clar de limitare a utilizării numerarului și de orientare către instrumente de plată moderne, în vederea creșterii transparenței și reducerii riscurilor de evaziune fiscală și concurență neloială. În acest context, majorarea plafoanelor propusă de proiect este considerată contrară acestor obiective și de natură să diminueze eficiența măsurilor deja implementate.
De asemenea, se constată o lipsă de corelare între modificările propuse și conceptul de „risc minim acceptat” reglementat de Codul fiscal, ceea ce ar putea reduce capacitatea autorităților fiscale de a identifica și interveni în cazurile în care există discrepanțe semnificative între veniturile declarate și cele estimate. Extinderea utilizării numerarului ar limita trasabilitatea tranzacțiilor și ar afecta calitatea informațiilor disponibile pentru autoritățile de supraveghere și entitățile raportoare.
Guvernul subliniază că utilizarea numerarului rămâne unul dintre principalele instrumente de disimulare a provenienței fondurilor ilicite, iar relaxarea limitelor legale ar putea facilita procesele de conversie și integrare a acestora în circuitul economic. În același timp, diminuarea cerințelor de verificare a provenienței banilor ar afecta mecanismele de prevenire a spălării banilor și ar crea vulnerabilități sistemice, inclusiv pentru profesioniștii implicați în astfel de tranzacții, cum sunt notarii.
În ceea ce privește măsurile de precauție simplificată propuse, Executivul atrage atenția că legislația în vigoare, în special Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, instituie deja un cadru complet și flexibil, bazat pe evaluarea riscurilor, care permite aplicarea diferențiată a măsurilor de precauție în funcție de nivelul de risc identificat. Introducerea unor excepții generale, care ar limita posibilitatea solicitării informațiilor privind proveniența fondurilor, este considerată incompatibilă cu principiile acestui sistem și cu standardele internaționale în domeniu.
Se menționează, totodată, că legislația națională este armonizată cu prevederile Directivei (UE) 2015/849 și cu standardele Grupului de Acțiune Financiară Internațională (FATF), care subliniază vulnerabilitatea plăților în numerar la riscurile de spălare a banilor și încurajează stabilirea unor limite stricte sau chiar mai restrictive decât pragurile europene. În acest context, relaxarea regimului existent ar putea afecta angajamentele internaționale ale Republicii Moldova și ar genera riscuri reputaționale.
Un alt aspect important evidențiat este impactul asupra procesului de digitalizare și incluziune financiară, în condițiile în care creșterea plafonului de numerar ar putea încetini tranziția către plăți electronice și ar afecta obiectivele strategice asumate la nivel național, inclusiv integrarea în infrastructurile europene de plăți, precum SEPA.
În concluzie, Guvernul consideră că majorarea substanțială a plafoanelor pentru decontările în numerar, corelată cu simplificarea excesivă a măsurilor de precauție, contravine principiului abordării bazate pe risc și reduce eficiența mecanismelor de prevenire a spălării banilor și a evaziunii fiscale. În acest context, având în vedere riscurile identificate și necesitatea menținerii unui cadru normativ coerent și aliniat standardelor internaționale, Executivul nu susține proiectul de lege propus.