Stimaţi cititori, vă informăm că SFS a plasat actualizări a Bazei generalizate a practicii fiscale prin care au fost date răspunsuri la următoarele întrebări:
- Are dreptul persoana fizică, a cărei impozit pe venit este determinat cu aplicarea metodelor și surselor indirecte de estimare, la diminuarea venitului impozabil estimat cu suma de 500 mii de lei?
Potrivit prevederilor art.2266 alin. (51) și alin.(62) din Codul fiscal venitul impozabil estimat se diminuează cu:
- venitul obținut din activitatea în baza patentei de întreprinzător ce nu depășește mărimea prevăzută la art.18 alin.(3) din Legea nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător, venitul obținut din activitatea prevăzută în cap. 102 din titlul II al Codului fiscal ce nu depășește mărimea prevăzută la art.697 alin.(1) şi venitul obținut din activitatea prevăzută în cap. 103 din titlul II al Codului ce nu depășește mărimea prevăzută la art.6915 alin.(1), proporțional perioadei de activitate;
- cu suma luată ca împrumut de către contribuabilul supus controlului doar în cazul în care contribuabilul va prezenta probe care justifică că din sursa de venit a sumei împrumutate au fost achitate obligațiile fiscale corespunzătoare la bugetul public național şi/sau că suma împrumutată reprezintă venit neimpozabil conform art.20 din Codul fiscal.
Subsecvent, comunicăm că prin Legea nr.122/2019 pentru modificarea unor acte legislative, în vigoare din 01.01.2022, a fost abrogat art.2266 alin. (6) din Codul fiscal prin care a fost stabilit că pentru subiecții estimării care, la data de 31 decembrie 2011, aveau 18 ani împliniți și care au fost sau nu au fost obligați să depună declarația conform art.2267, venitul impozabil estimat va fi determinat prin diminuarea acestuia cu 500 mii de lei.
Respectiv, începând 01 ianuarie 2022, în cadrul controalelor fiscale, venitul impozabil estimat, indiferent căror perioade le este aferent, nu se diminuează cu 500 mii lei.
- Cine este obligat să prezinte Declarația cu privire la proprietate?
Potrivit prevederilor art.22615 alin.(2) din Codul fiscal, persoana citată este obligată să prezinte, în termen de 45 de zile din data înmânării sau comunicării deciziei privind iniţierea controlului, declaraţia cu privire la proprietate, conform formularului și modului stabilit prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.150/2024 privind aprobarea Formularului-tip şi Instrucțiunii privind modul de completare a Declarației persoanei fizice cu privire la proprietate.
În declarație, în mod obligatoriu urmează a fi declarate atât activele şi pasivele, care se află ori s-au acumulat în ţară, cât şi cele de peste hotare, inclusiv și cele asupra cărora persoana fizică are calitatea de beneficiar efectiv conform Declarației.
La cererea motivată a subiectului, acest termen este prelungit cu cel mult 45 de zile, în baza deciziei Serviciului Fiscal de Stat.
- Care sunt consecințele dacă o persoană fizică nu depune Declarația cu privire la proprietate sau furnizează informații incomplete în aceasta? Potrivit prevederilor art.22615 alin.(2) din Codul fiscal, persoana citată este obligată să prezinte, în termen de 45 de zile din data înmânării sau comunicării deciziei privind iniţierea controlului, declaraţia cu privire la proprietate.
Documentele aferente datelor/informațiilor care nu au fost indicate în Declarația cu privire la proprietate sau dacă aceasta nu a fost prezentată, în temeiul art.22615 alin.(10) din Codul fiscal, nu vor fi luate în considerare la examinarea cazului și în cadrul procedurii de contestare.
Pentru nerespectarea termenului de prezentare a Declarației cu privire la proprietate contribuabilul, conform art.253 alin.(9) din Codul fiscal, este pasibil sancționării cu amendă de la 2500 la 3000 lei.
- Care este termenul-limită pentru prezentarea documentelor confirmative privind mijloacele bănești împrumutate de către subiectul supus controlului, conform prevederilor articolului 22615 alin. (10) din Codul fiscal?
Conform prevederilor art.22615 alin.(10) din Codul fiscal, termenul-limită pentru prezentarea documentelor confirmative privind mijloacele bănești împrumutate este de 45 de zile calendaristice din data înmânării sau comunicării deciziei privind inițierea controlului.
La cererea subiectului, acest termen poate fi prelungit cu cel mult 45 de zile calendaristice, la decizia Serviciului Fiscal de Stat.
Nu se iau în considerare la examinarea cazului şi în cadrul procedurii de contestare documentele prezentate după expirarea termenului stabilit, precum şi documentele aferente datelor/informaţiilor care nu au fost indicate în declaraţia cu privire la proprietate sau dacă declaraţia respectivă nu a fost prezentată.
- Se consideră oare drept sursă de venit impozabilă, indemnizaţia unică acordată consilierilor locali la expirarea mandatului alesului local?
Articolul 20 din Codul fiscal, specifică sursele de venit din care nu se calculează impozitul pe venit.
Potrivit prevederilor art.25 alin.(1) din Legea privind statutul alesului local nr.768/2000, la expirarea mandatului, alesului local care a activat cel puţin doi ani în această calitate i se acordă o indemnizaţie unică, egală cu salariul mediu lunar pe economia naţională pentru anul precedent, cu excepţia primarului, care beneficiază de o indemnizaţie unică egală cu 2 salarii de bază, în condiţiile Legii nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.
Îndemnizaţia menţionată nu este specificată în art. 20 din Codul fiscal ca sursă de venit neimpozabilă şi, respectiv, aceasta se va impozita cu impozitul pe venit în modul general stabilit.
- Beneficiază de facilitatea acordată conform prevederilor art.513 din Codul fiscal, agenții economici care prestează servicii de instruire tematică?
În conformitate cu prevederile art. 513 din Codul fiscal, instituţiile de învăţămînt publice, prin derogare de la art. 51, şi instituţiile de învăţămînt private se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din desfăşurarea nemijlocită a procesului de învăţămînt conform Codului educaţiei.
Potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) din Codul educației nr. 152/2014, tipurile instituţiilor de învăţămînt în conformitate cu structura învăţămîntului sunt:
a) instituţie de educaţie antepreşcolară – creşă, centru comunitar de educaţie timpurie;
b) instituţie de învăţămînt preşcolar – grădiniţă de copii, centru comunitar de educaţie timpurie;
c) instituţie de învăţămînt primar – şcoală primară;
d) instituţie de învăţămînt secundar, ciclul I – gimnaziu;
e) instituţie de învăţămînt secundar, ciclul II – liceu;
f) instituţie de învăţământgeneral cu programe de diferite niveluri sau programe integrate – complex educaţional (grădiniţă-creşă, şcoală primară-grădiniţă, gimnaziu-grădiniţă);
g) instituţie de învăţămînt profesional tehnic secundar – şcoală profesională;
h) instituţie de învăţămînt profesional tehnic postsecundar şi postsecundar nonterţiar – colegiu;
i) instituţie de învăţământ profesional tehnic cu programe de diferite niveluri sau programe integrate – centru de excelenţă;
j) instituţie de învăţămînt secundar vocaţional de arte, sport etc. – şcoală;
k) instituţie de învăţămînt superior – universitate, academie de studii, institut, şcoală superioară, şcoală de înalte studii etc.;
l) instituţie de învăţământ de formare continuă – universitate, institut, centru, şcoală etc.;
m) instituţie de învăţămînt extraşcolar – şcoală (de arte: arte plastice, muzică, teatru; de sport etc.), centru de creaţie, club sportiv, centru sportiv de pregătire a loturilor naţionale, tabără de odihnă;
n) instituţie de învăţămînt special – instituţie specială, şcoală auxiliară.
Conform prevederilor art. 15 alin. (3) din Codul educației, în funcţie de tipul de proprietate, instituţiile de învăţămînt se clasifică după cum urmează:
a) instituţie de învăţămînt publică;
b) instituţie de învăţămînt privată.
Luînd în considerare cele expuse, prin procesul de învățămînt se va înțelege totalitatea activităților de instruire realizate conform planurilor educaționale elaborate și aprobate în conformitate cu planul-cadru aprobat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.
Activitățile realizate și serviciile prestate în afara planurilor educaționale nu vor cădea sub incidența prevederilor art. 513 din Codul fiscal.
În contextul celor expuse, agenții economici care prestează servicii de instruire tematică (ex.: cursuri de limbi străine, instruire auto etc.) nu vor fi în drept să beneficieze de prevederile art. 513 din Codul fiscal, și respectiv, își vor determina obligaţiile fiscale privind impozitul pe venit conform modului general stabilit.
- Care este regimul fiscal la achitarea indemnizațiilor în cazul eliberării (inclusiv eliberării forțate) din serviciul public?
În conformitate cu prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice sub forma de indemnizație în baza art. 42 din Legea nr. 158/2008 „Cu privire la funcția publica și statutul funcționarului public”, reprezintă surse de venit impozabile.
De asemenea, conform prevederilor alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește salariatului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.Angajatorul nu are obligaţia să urmărească pierderea dreptului de utilizare a scutirii personale.
Modul de reţinere a impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aferente muncii prestate este stabilit în Regulamentul aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014.
Astfel, la achitarea îndemnizațiilor de eliberare din serviciu pentru prima lună, angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.
În cazul achitării indemnizației de eliberare din serviciu pentru a doua și a treia lună, potrivit prevederilor art. 186 alin. (1) lit. b) și c) din Codul muncii nr. 154/2003, angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată în conformitate cu art. 90 alin. (2) din Codul fiscal.
Unde urmează a fi impuse veniturile obţinute de rezidentul Republicii Moldova în urma producerii, de la locul de reşedinţă, a unui spot publicitar pentru un nerezident al Republicii Moldova?
În conformitate cu prevederile art. 14 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal, venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător, de persoanele care desfăşoară servicii profesionale, precum şi de persoanele care practică activitate profesională în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii, reprezintă obiect al impunerii cu impozitul pe venit.
Prin urmare, în cazul în care serviciile de producere a spotului publicitar sunt acordate de rezident de la locul său de reşedinţă care se află în Republicii Moldova, acestea se consideră activitate de întreprinzător desfăşurată de rezident în Republica Moldova şi, respectiv, venitul obţinut în urma efectuării acestora urmează a fi impozitat pe principii generale.
Ordinul SFS nr. 130 din 26-02-2025
Ordinul SFS nr. 131 din 26-02-2025
Notă: Vă atragem atenția asupra faptului că, pot fi efectuate actualizări ale răspunsurilor oferite de către Serviciul Fiscal de Stat, de aceea vă rugăm să consultați suplimentar răspunsurile actualizate ale bazei de date.