Stimaţi cititori, vă informăm că SFS a plasat actualizări a Bazei generalizate a practicii fiscale prin care au fost date răspunsuri la următoarele întrebări:
- În ce moment are dreptul la deducerea TVA agentul economic care importă mărfuri?
Conform art.109 alin.(1) din Codul fiscal, pentru mărfurile importate, termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale sau, în cazul prevăzut la art.113 alin.(1) şi (2) din Codul vamal nr.95/2021, data prelungirii termenului de plată, iar data achitării – data depunerii de către importator (declarant) sau de către un terţ a mijloacelor băneşti la casieria organului vamal sau la contul unic trezorerial, confirmată printr-un extras din contul bancar şi/sau contul de plăţi.
Totodată, conform art.170 din Codul vamal, declaraţia vamală se poate depune anterior datei estimate pentru prezentarea mărfurilor în vamă.
În cazul în care nu se prezintă mărfurile în termen de 30 de zile de la depunerea declaraţiei vamale, se consideră că declaraţia respectivă nu a fost depusă. Subsecvent, conform cu art.113 alin.(1) și (2) din Codul vamal, cuantumul drepturilor de import şi de export se plăteşte până la acordarea liberului de vamă sau în termen de 10 zile de la data notificării datoriei vamale, cu constituirea unei garanţii în cuantum deplin al drepturilor de import.
Prin derogare de la alin.(1) al art.113 din Codul vamal, importatorii care deţin statutul AEO în conformitate cu art.36 din Codul vamal, dispun de dreptul de amânare a termenului de plată a cuantumului drepturilor de import pe o perioadă ce nu poate depăşi 30 de zile de la data notificării.
În conformitate cu prevederile art.102 alin.(10) lit.b) din Codul fiscal, subiectul impozabil are dreptul la deducerea TVA achitată sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale procurate dacă dispune de documentul, eliberat de autoritățile vamale, care confirmă achitarea TVA la mărfurile importate.
Astfel, luând în considerație normele expuse supra, dreptul la deducerea TVA aferent importului de mărfuri poate fi exercitat începând cu perioada fiscală în care se îndeplinesc simultan două condiții: achitarea TVA aferent mărfurilor de import și importul mărfurilor de facto.
- Este moștenitorul obligat să plătească obligațiile fiscale ale defunctului – subiect al impunerii? Se răsfrânge această obligație asupra amenzilor contravenționale aplicate defunctului?
Conform prevederilor art. 24 alin. (2) din Codul civil, capacitatea de folosință a persoanei fizice apare în momentul nașterii și încetează odată cu moartea.
Potrivit art. 2162 alin. (1) și alin. (3) din Codul civil, moștenirea este transmiterea patrimoniului (masa succesorală) unei persoane fizice decedate (defunct, cel care a lăsat moştenirea) către una sau mai multe persoane (moştenitori). Moştenitorul dobândeşte drepturile patrimoniale şi obligaţiile defunctului, cu excepţia celor care, prin natura lor, sunt legate în mod inseparabil de persoana defunctului sau care, potrivit legii, nu se pot transmite de la o persoană la alta.
Prin derogare de la alin. (3) al prezentului articol din Codul civil, în cazurile prevăzute de lege, drepturile nepatrimoniale, precum şi drepturile patrimoniale legate în mod inseparabil de persoana defunctului trec la moştenitor.
În același timp, obligația fiscală a persoanei fizice decedate sau declarate moartă, în conformitate cu prevederile art. 186 alin. (1) din Codul fiscal, în modul stabilit, o stinge fiecare moştenitor al ei în limitele valorii bunurilor moştenite şi proporţional părţii sale de moştenire.
Obligațiile fiscale înregistrate în fișa contului curent al contribuabilului – persoanei fizice decedate, vor fi transferate conform cotelor succesorale în contul curent al moștenitorului/rilor.
Reieșind din cele expuse, moștenitorul unei persoane decedate are obligația de a stinge obligațiile fiscale ale acesteia, în limitele valorii bunurilor moștenite și proporțional cu partea sa de moștenire, respectând termenul acordat pentru a le stinge, cu excepția acelor obligații care, prin natura lor, sunt legate în mod inseparabil de persoana defunctului sau care, potrivit legii, nu se pot transmite de la o persoană la alta, exemplu fiind amenzile contravenționale.
Referitor la amenzile contravenționale, este de menționat, că acestea fiind neachitate la data decesului, constituie obligații care sunt legate în mod inseparabil de defunct și nu pot fi transmise pe cale succesorală, având la bază principiul caracterului personal al răspunderii contravenționale, conform art. 8 din Codul contravențional.
- Urmează a fi aplicate sancțiuni pecuniare în cazul imposibilității asigurării repatrierii mijloacelor bănești și materiale rezultate din tranzacțiile economice externe cu agenții economici din Federația Rusă ca urmare a aplicării măsurilor restrictive internaționale ale Uniunii Europene la care Republica Moldova s-a alineat?
În corespundere cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe nr. 1466/1998, agenţii economici rezidenţi ai Republicii Moldova, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să înregistreze în conturile lor din băncile licenţiate ale Republicii Moldova încasările de la export, sumele transferate în avans pentru importul neefectuat, să efectueze importul de mărfuri şi servicii în urma plăţilor pentru import sau să repatrieze mijloacele băneşti şi/sau materiale în urma altor tranzacţii economice externe (în continuare repatrierea mijloacelor băneşti şi materiale) în termenele stabilite, în contractele de vânzarecumpărare, barter, de export în regim de consignaţie – în cel mult 3 ani de la data expedierii mărfurilor respective sau efectuării plăţii pentru marfă.
Potrivit art. 5 alin. (7) lit. g) din Legea nr. 1466/1998, nu sunt supuse sancţiunilor pecuniare sumele nerepatriate de la export-import provenite din tranzacţiile economice externe în cazurile de forţă majoră confirmate de autorităţi competente. În redacția modernizată a Codului Civil în vigoare din 01 martie 2019, noțiunea de ,,forță majoră” a fost substituită cu noțiunea de ,,impediment care justifică neexecutarea obligației”.
Astfel, conform art. 904 alin. (1) din Codul civil nr. 1107/2002, neexecutarea obligaţiei debitorului este justificată dacă ea se datorează unui impediment în afara controlului debitorului şi dacă debitorului nu i se putea cere în mod rezonabil să evite sau să depăşească impedimentul ori consecinţele acestuia.
În același timp, în conformitate cu prevederile alin. (5) al art. 904 din Codul civil, debitorul are obligaţia de a asigura ca creditorul să primească o notificare despre impediment şi efectele lui asupra capacităţii de a executa, într-un termen rezonabil după ce debitorul a cunoscut sau trebuia să cunoască aceste circumstanţe. Creditorul are dreptul la despăgubiri pentru orice prejudiciu rezultat din neprimirea respectivei notificări.
Totodată, prin Legea nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale a fost reglementat modul de introducere, aplicare şi ridicare de către Republica Moldova a măsurilor restrictive internaţionale care sunt stabilite prin actele Uniunii Europene la care Republica Moldova s-a aliniat.
Categoria măsurilor restrictive internaţionale care pot fi aplicate de către Republica Moldova sunt prevăzute la art. 4 din Legea nr. 25/2016.
Potrivit prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 25/2016, decizia privind alinierea Republicii Moldova la măsurile restrictive internaţionale din categoria celor prevăzute la art. 4 lit. c), e), g), h), i), j) şi k), instituite prin acte ale Uniunii Europene sau ale altor organizaţii internaţionale, se adoptă de către Ministerul Afacerilor Externe după consultarea Prim-ministrului şi a autorităţilor şi instituţiilor publice competente sau, în caz de necesitate, după examinarea subiectului în cadrul şedinţei Consiliului interinstituţional de supervizare.
Alăturat, menționăm că prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 31 din 02 martie 2023 a fost aprobată Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova cu privire la agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.
De menționat că măsurile restrictive internaționale ale Uniunii Europene la care Republica Moldova s-a aliniat pot fi accesate aici.
Prin urmare, în cazul în care agentul economic rezident al Republicii Moldova se află în imposibilitate de a asigura repatrierea mijloacelor bănești și materiale rezultate din tranzacțiile economice externe cu agenții economici din Federația Rusă, ca urmare a aplicării măsurilor restrictive internaționale ale Uniunii Europene la care Republica Moldova s-a aliniat, nu se vor aplica sancțiuni pecuniare pentru nerepatrierea mijloacelor bănești și materiale în corespundere cu prevederile art. 5 alin. (7) lit. g) din Legea nr. 1466/1998.
Ordinul SFS nr. 176 din 17-03-2025
Ordinul SFS nr. 177 din 17-03-2025
Notă: Vă atragem atenția asupra faptului că, pot fi efectuate actualizări ale răspunsurilor oferite de către Serviciul Fiscal de Stat, de aceea vă rugăm să consultați suplimentar răspunsurile actualizate ale bazei de date.