Andrian Gavriliță
Ministru Ministerul finanțelor
str. Constantin Tănase 7
MD-2005, mun. Chişinău, Republica Moldova
Scrisoarea f/n din 12 decembrie 2025
Subiect: aspecte contabile și fiscale ce țin de programele de fidelizare „cashback”
Stimate domn,
Societatea cu Răspundere Limitată „Totul pentru contabil” SRL (cod fiscal 1007600050995 ) roagă să ne prezentați explicații privind evidența contabilă/ fiscală a operațiunilor economice care reiese din aderarea comercianților la programele de fidelizare „cashback”.
Majoritatea băncilor din Republica Moldova au implementate programe de fidelizare a clienților săi utilizând instrumentul „cashback”, care reprezintă achitarea/ rambursarea unei sume de bani unui deținător de card pentru plata efectuată de acesta pentru achiziția de bunuri/ servicii cu utilizarea acestui card.
Vă prezentăm incertitudinile apărute în baza unui exemplu convențional:
Exemplu. Entitatea ABC SRL a aderat la programul de fidelizare „cashback” implementat de banca X. Conform condițiilor programului banca plătește „cashback” (o sumă de bani) cumpărătorului, care a efectuat achiziții de la ABC și a plătit cu cardul bancar, în mărime de 5% de la valoarea achiziției. Banca X reține valoarea „cashback”-ului din sumele care se cuvin entității ABC și transferă în contul curent al acesteia diferența dintre suma încasată din vânzări și valoarea „cashback”-ului. Astfel, urmările implementării programului de fidelizare „cashback” sunt suportate de entitatea vânzător ABC.
În aceste condiții, incertitudinile sunt legate de conținutul economic al „cashback”-ului pentru contabilitatea entității ABC. Acesta („cashback”-ul), constituie o reducere de preț pentru clientul său și, corespunzător, ABC urmează să storneze venitul din vînzări, concomitent cu ajustarea valorii impozabile cu TVA a mărfii/ serviciului în cauză, or „cashback”-ul pentru entitatea ABC constituie o cheltuială de promovare a vânzărilor?
În edițiile periodice de specialitate, cu referință la această întrebare, au fost expuse abordări diametral opuse. În acest sens, vă recomandăm să faceți cunoștință cu următoarele publicații:
i) Natalia Zlatina, Monitorul fiscal FISC.md nr.6 (69) 2021, „Кэшбэк (cashback): правила бухгалтерского учета и налогообложения”;
ii) Ghenadie Negară, Revista „Contabilitate și Audit” nr. 06 2025, „Aderarea comerciantului la programele de fidelizare „cashback”: tratament contabil și fiscal.
În înțelegerea noastră, „cashback”-ul în situația analizată este rezultatul unei înțelegeri contractuale dintre entitatea vânzător și bancă în scopul realizării scopurilor urmărite de fiecare dintre parteneri. Ambii parteneri urmăresc promovarea intereselor comerciale proprii. În majoritatea cazurilor cunoscute din țara noastră costurile legate de plata „cashback”-ului sunt suportate de comerciant (100%), însă ar fi viabilă și situația în care costurile pentru „cashback” să fie repartizate între comerciant și bancă. Astfel, achitarea „cashback”-ului este rezultatul unei înțelegerii contractuale dintre comerciant și bancă. Corespunzător, și costurile înțelegerii urmează să fie suportate de părțile contractuale.
Cumpărătorul, care încasează „cashback”-ul, beneficiază de această situație. În multe cazuri acesta nici nu cunoaște cine suportă cheltuiala cu plata „cashback”-ului: vînzătorul sau banca. În așa fel, reieșind din conținutul economic al tranzacției, noi credem că „cashback”-ul nu poate fi prezentat ca un discount, reducere de preț acordată de vînzător cumpărătorului său.
În legătură cu cele menționate mai sus vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:
1.„Cashback”-ul achitat de bancă în contul cumpărătorului din contul contribuției vânzătorului constituie o reducere de preț acordată de vânzător pentru clientul său și, corespunzător, vânzătorul urmează să storneze veniturile sale din vînzări, concomitent cu ajustarea valorii impozabile cu TVA a mărfii/ serviciului în cauză, or „cashback”-ul pentru vânzător constituie o cheltuială de promovare a vânzărilor?
2.„Cashback”-ul încasat de cumpărător constituie venit impozabil pentru acesta? Banca are obligația să rețină impozit pe venit la sursa de plată dacă „cashback”-ul se achită unei persoane fizice cetățean?
MINISTERUL FINANȚELOR
23.01.2026 Nr. 15/3-06/11
Ministerul Finanțelor a examinat adresarea Dumneavoastră privind aspectele fiscale și contabile ce țin de programele de fidelizare „cashback” și comunică următoarele.
Referitor la întrebarea nr.1 privind ajustarea valorii impozabile a livrării impozabile cu TVA în cazul acordării „cashback-ului”, menționăm că, în conformitate cu prevederile Codului fiscal nr.1163/1997 (în continuare – „Cod”):
– valoarea impozabilă a livrării impozabile reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără TVA). Valoarea impozabilă a livrării impozabile se diminuează cu valoarea reducerii de preţ acordate clienţilor la momentul livrării sub formă de discount, rabat, bonus, puncte valorice (de loialitate) sau alte forme de reduceri de preţ (art.97 alin.(1));
– valoarea impozabilă a livrării impozabile a mărfurilor, serviciilor, după livrarea sau achitarea lor, urmează a fi ajustată, cu condiţia prezentării documentelor de confirmare, dacă: valoarea livrării impozabile, aprobată anticipat, s-a schimbat ca rezultat al schimbării preţurilor; livrarea impozabilă a fost, în totalitate sau parţial, restituită subiectului impozabil care a efectuat livrarea; valoarea impozabilă a livrării impozabile a fost redusă în urma acordării discontului (art.98 alin.(1) lit.a), b), c)); – la ajustarea valorii impozabile a livrării impozabile de mărfuri, de servicii după livrarea sau achitarea lor, furnizorul eliberează factura fiscală cu reflectarea în aceasta a denumirii mărfurilor, serviciilor la care a fost modificată valoarea impozabilă, a obligaţiei fiscale ajustate privind TVA şi a mărimii ajustării valorii impozabile a mărfurilor, serviciilor care se indică cu semnul „minus” la micşorare şi cu semnul „plus” la majorare (art.1171 alin.(12)).
De asemenea, potrivit prevederilor art.2114 din Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior (în continuare – „Legea nr.231/2010”), reduceri comerciale reprezintă reduceri de la costul produsului (discount, rabat, bonus, retrobonus).
Astfel, prin prisma prevederilor art.97 alin.(1) din Cod, menționăm că valoarea impozabilă a livrării impozabile cu TVA se va diminua cu valoarea reducerii de preţ doar în cazul în care forma de promovare a vânzărilor este acordată cumpărătorilor de către agentul economic la momentul livrării de mărfuri, servicii.
Concomitent, precizăm că situațiile în care valoarea impozabilă a livrării impozabile cu TVA a mărfurilor, serviciilor, după livrarea sau achitarea lor urmează a fi ajustată sunt specificate la art.98 alin.(1) lit.a), b), c) din Cod.
În acest sens, prin prisma prevederilor art.2114 din Legea nr.231/2010, art.97 alin.(1) și art.98 alin.(1) lit.c) din Cod, în cazul utilizării „cashback-ului” ca formă de promovare a vânzărilor, valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată furnizorului de către cumpărător nu este afectată și, respectiv, valoarea impozabilă a livrării impozabile de mărfuri, servicii nu se ajustează.
Referitor la întrebarea nr.2 privind impozitarea „cashback-ului” cu impozitul pe venit, menționăm că, în conformitate cu prevederile din Cod:
– campanie promoţională reprezintă modalitate de promovare a vânzărilor, cu sau fără organizarea de concursuri, anunţate public, cu acordarea de cadouri, premii, returnări (cashback), bonusuri sau alte câştiguri/stimulente ca urmare a practicilor comerciale implementate de contribuabil (art.5 pct.38));
– câştiguri reprezintă veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atât în formă monetară, cât şi nemonetară. Câştigul obţinut prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice reprezintă valoarea totală a sumei retrase din contul de joc. În scopul aplicării prezentei noţiuni, câştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri, la automatele de joc, la pariuri pentru competiţiile/evenimentele sportive reprezintă valoarea diferenţei pozitive dintre suma câştigată şi suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, câştigul reprezintă suma totală câştigată (art.12 pct.14)); – în venitul brut se includ alte venituri care nu au fost specificate la literele menţionate şi care nu sunt neimpozabile conform legislaţiei fiscale (art.18 lit.o));
– în venitul brut nu se includ câştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) (art.20 lit.p2));
– fiecare plătitor de câştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din câştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui câştig depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) (art.901 alin.(33) liniuța a doua).
Astfel, regimul fiscal aplicabil „cashback-ului” acordat persoanelor fizice este identic regimului fiscal aplicabil câștigurilor de la campaniile promoționale, în cazul în care acordarea acestuia se realizează în scopul promovării vânzărilor și este anunțat public.
În cazul în care acordarea „cashback-ului” pentru persoane fizice nu se realizează în scopul promovării vânzărilor și nu este anunțat public, în temeiul art.18 lit.o) din Cod, suma respectivă este considerată sursă de venit impozabilă. Astfel, plătitorul, în conformitate cu prevederile art.90 alin.(2) și alin.(3) din Cod, urmează să rețină în prealabil și să achite la buget impozit pe venit în mărime de 12% din suma totală a „cashback-ului” acordat persoanelor fizice.
De asemenea, menționăm că Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (în continuare – „Legea nr.287/2017”) stabileşte cadrul normativ de bază, principiile şi cerinţele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova.
Entitatea are obligaţia de a ţine contabilitatea şi de a întocmi situaţiile financiare în modul prevăzut de Legea nr.287/2017, de standardele de contabilitate şi de alte acte normative aprobate în conformitate cu art.8 alin.(1) lit.b) (art.18 alin.(1) al legii).
Astfel, conform pct.4, 5, 7 și 8 ale Standardului Național de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”, politici contabile sunt principii, baze, convenţii, reguli şi practici specifice aplicate de o entitate la ţinerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare.
Politicile contabile se selectează de către fiecare entitate de sine stătător şi se aprobă pentru fiecare perioadă de gestiune de către persoana responsabilă pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară.
Politicile contabile se selectează de către entitate în baza sistemului de reglementare normativă a contabilităţii care prevede diferite variante de recunoaştere, evaluare şi contabilizare a elementelor (obiectelor) contabile.
Dacă sistemul de reglementare normativă a contabilităţii nu stabileşte metodele de ţinere a contabilităţii referitor la un aspect (problemă) concret(ă), entitatea este în drept să elaboreze metoda respectivă în baza prevederilor Legii nr.287/2017, SNC şi altor acte normative în care sunt reglementate aspecte similare.
Prin urmare, entitatea stabilește de sine stătător modul de contabilizare a „cashback-ului”, reieșind din conținutul operațiunii economice efectuate, contractele încheiate și politicile contabile aplicate de entitate.
Secretară de stat Corina ALEXA