Noua lege privind activitatea băncilor va spori responsabilitatea acţionarilor şi va crea un sistem clar de prevenire a riscurilor în sistemul bancar, susţine viceguvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Cristina Harea.
Marţi, în cadrul unei mese rotunde, la care a fost analizată reforma sistemului bancar în lunile mai-iulie 2017, Harea a spus că această lege presupune, în primul rînd, trecerea Moldovei la sistemul bancar BASEL-III.
"Principiile BASEL-I sînt învechite, căci au fost elaborate acum 30 de ani şi nu corespund provocărilor moderne în sectorul bancar. Desfăşurarea reformei se bazează pe trei principii: creşterea transparenţei în acţiunile băncilor comerciale, sporirea responsabilităţii acţionarilor şi în managementul băncilor, precum şi introducerea unor principii comune de cooperare cu partenerii internaţionali şi de simplificare a sistemului de schimb de informaţii cu instituţiile financiare străine", a spus viceguvernatorul.
Potrivit ei, BNM a aprobat noul Regulament privind cadrul de administrare a activităţii băncilor, care a intrat în vigoare la 1 iulie şi se bazează pe introducerea unor reguli clare în organizarea, gestionarea şi raportarea băncilor comerciale.
"Mulţi reprezentanţi ai băncilor comerciale sînt îngrijoraţi de graba cu carte se desfăşoară schimbările, însă aprobarea acestui regulament va permite sectorului bancar să se pregătească de standardele BASEL-III şi să perceapă mai profund introducerea noii legi, care va deveni o prioritate în sesiunea de toamnă a Parlamentului", a spus Cristina Harea.
Reprezentantul organizaţiei nonguvernamentale "Expert-Grup", Eugen Ghileţchi, a menţionat că "introducerea legii ţine, în primul rînd, de prognozarea şi prevenirea riscurilor în sistemul bancar al Moldovei".
"BNM elaborează criterii pentru "băncile de sistem" care deţin cea mai mare cotă de active, iar o criză în aceste instituţii va avea un impact negativ asupra întregului sector bancar al republicii. De prognozarea şi prevenirea riscurilor se va ocupa un organ naţional, care va fi înfiinţat după ce se va încheia reforma Comitetului Naţional de Stabilitate Financiare, lansată încă în anul 2016", a spus el.
Discuţiile între reprezentanţii BNM şi experţii independenţi s-au axat pe două probleme. În primul rînd, proiectul de lege presupune menţinerea şi extinderea drepturilor BNM în procesul de evaluare şi supraveghere a băncilor comerciale. Experţii recomandă ca acest punct să fie exclus din viitoarea lege, căci "acesta nu corespunde standardelor europene privind independenţa băncilor".
În al doilea rînd, experţii consideră că pragul de garantare obligatorie trebuie să fie majorat pînă la 100 mii lei, fapt ce va atrage noi deponenţi şi va creşte numărul depozitelor. Cristina Harea a menţionat că "majorarea pragului va avea loc, însă nu în asemenea proporţii, căci, odată cu majorarea acestuia, vor creşte şi preţurile la serviciile băncilor".
Precizare: Proiectul de lege privind activitatea băncilor a fost adoptat de Parlament în prima lectură pe 13 iulie.