Planul de acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi „muncii la negru” a fost aprobat de către Guvern
Pentru sporirea cotei înregistrate a salariului şi diminuarea plăţii acestuia „în plic”, a contabilităţii duble şi „muncii la negru”, Guvernul a aprobat în şedinţa sa din 22 iunie curent, Planul de acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi „muncii la negru”.
Dna Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a menţionat la prezentarea documentului că încălcarea legislaţiei muncii prin ocuparea informală presupune angajarea la muncă fără contract de muncă oficial.
Astfel, salariaţii nu primesc un salariu adecvat, în conformitate cu prevederile legale, muncesc mai mult decît timpul de muncă stabilit în Codul muncii, nu beneficiază de concediu anual plătit, nu sunt asiguraţi de riscurilor care pot apărea la locul de muncă (indemnizaţii pentru incapacitate de muncă, indemnizaţii pentru accidente de muncă, indemnizaţii de concediere, etc.), activează în condiţii de muncă dăunătoare fără respectarea normelor de securitate a muncii şi nu pot beneficia de prestaţiile sociale acordate de către stat în cazul lipsei unui loc de muncă, iar ulterior de o pensie decentă, etc.
Totodată, prin achitarea unei plăţi a salariului „în plic” nu sunt calculate contribuţiile de asigurări sociale, medicale şi impozitul pe venit.
Potrivit dnei ministru, Planul de acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi „muncii la negru” conţine mai multe acţiuni, între care sporirea amenzilor persoanelor cu funcţii de răspundere, precum şi legiferarea sancţionării cu amendă a salariatului, care acceptă plata salariului „în plic”.
De asemenea, este prevăzută înregistrarea şi evidenţa contractelor individuale de muncă încheiate la întreprinderile micro şi întreprinderile mici din sectorul privat cu un efectiv de pînă la 20 persoane, de către agenţiile teritoriale de ocupare a forţei de muncă, preturi sau primării şi înregistrarea statelor de personal la inspectoratele teritoriale de muncă, de către întreprinderile mici şi mijlocii din sectorul privat cu un efectiv de pînă la 50 salariaţi.
Alte prevederi ale documentului includ aplicarea unor forme eficiente de salarizare în cadrul sistemelor tarifare şi netarifare de salarizare, legiferarea noţiunii de salariu mediu ramural pe unitate de timp, obligatoriu pentru toate unităţile din ramură, majorarea anuală a cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, precum şi practicarea controalelor operative la întreprinderile care achită salarii suspect de mici de către echipe compuse din colaboratori ai Inspecţiei Muncii, Serviciului Fiscal Principal de Stat, CCCEC, Procuraturii Generale, poliţiei.
În cadrul Comisiei naţionale de negocieri colective vor fi examinate periodic cazurilor concrete de practicare a contabilităţii duble şi plata salariului „în plic”, iar Inspecţia Muncii urmează a fi consolidată în scopul majorării capacităţilor de control şi amplificării muncii de consultare a salariaţilor.
Pentru informarea populaţiei vor fi organizate campanii media, vor fi realizate emisiuni TV şi radio, precum şi spoturi publicitare despre consecinţele negative ale acestor fenomene.
Circa 127 mii de salariaţi (1/3 din totalul celor angajaţi în sectorul informal) activează la locurile de muncă informale din întreprinderile sectorului formal al economiei. În întreprinderile agricole oficial înregistrate fiecare al patrulea loc de muncă este ilegal sau semiilegal, respectiv, în construcţii, comerţ, hoteluri şi restaurante – fiecare al cincilea loc de muncă.