Povara îndatorării este de fapt
inexistentă
Din 2009 pâna în 2011, Moldova a beneficiat de aproape 900 milioane dolari,
însa datoria tarii descreste.
Datoria externă a Republicii Moldova a crescut spectaculos în ultimii doi
ani si jumatate. Generozitatea donatorilor poate fi concurată doar poate cu
îngrijorarea multora privind modul în care sunt cheltuiţi banii împrumutaţi sau
contractaţi ca granturi, dar şi putinţa de a-i întoarce creditorilor. Va fi
viitorul în care vor trebui întoarse datoriile unul nefericit pentru actualii
şi viitorii cetăţeni moldoveni? Raspunsul la aceste şi alte întrebări – într-un
interviu cu ministrul Finanţelor Veaceslav Negruţa, pentru Europa Liberă.
Europa Liberă: Guvernarea AIE a beneficiat de o suma
record de credite si granturi din partea finantatorilor si donatorilor externi…
De fapt de ce sume exact este vorba, daca vorbim de ultimii un an si
jumatate?
Veaceslav
Negruţa: De fapt, daca facem abstractie de cifre, în primul
rând este vorba despre un credit de încredere pe care ni-l ofera partenerii
nostri de dezvoltare, si aici ma refer atât la UE, cât si la alte structuri
internationale financiare. Important este ca suntem priviti ca parteneri în
care se poate avea încredere, ceea ce vorbim, de fapt si realizam. Avem, o
agenda plina de reforme, pentru care avem si acest suport financiar. Daca
vorbim de pachetul financiar propriu-zis, el se divizeaza în doua componente
importante: pe de o parte e vorba de împrumuturile acordate guvernului
Republicii Moldova, iar pe de alta e vorba de granturi externe acordate
guvernului cu titlu nerambursabil. Marea majoritate a acestor resurse
financiare sunt pentru proiecte de infrastructura rurala si sociala. Daca
vorbim de sume, începând cu octombrie 2009 si pâna în decembrie 2011 Republica
Moldova efectiv a beneficiat de 511 mln. USD sub forma de împrumut, iar daca
vorbim de granturi, am beneficiat de aproximativ 359 mln. USD sub forma de granturi.
Europa Liberă: În consecinta cu cât a
crescut si cât constituie acum datoria externa a statului Republica Moldova,
daca facem abstractie de granturi?
Veaceslav Negruţa:
Marea mirare este ca în pofida faptului ca am luat si împrumut, datoria de stat
externa ca si raport la PIB este în permanenta descrestere. Pentru ca în masura
în care ne îndatoram, de fapt ne permite cu mare lejeritate sa facem pasul si
sa rambursam aceste împrumuturi, pentru ca ritmul de crestere economica
asigurat pe parcursul anilor 2010-2011 face ca datoria sa descreasca, de la
26,3 procente cât a fost în 2010 la 23 de procente în 2011.
Europa Liberă: Si acest procent de 23
de procente poate fi considerat rezonabil sau suportabil în mod rezonabil
pentru cetatenii unui stat ca Republica Moldova?
Veaceslav Negruţa: Este
o povara care poate fi cu mare lejeritate depasita, dar important este ca
resursele respective merg pe dezvoltare si oferire de noi locuri de munca, noi
oportunitati pentru cetatenii Republicii Moldova. De fapt, gradul de îndatorare
de 23 la suta, daca vorbim de datoria de stat, este cel mai mic din regiune si
poate din întreaga Europa. De aceea, o politica foarte prudenta, foarte atenta
în sensul îndatorarii, pe de o parte, iar pe de alta parte – directionarea
resurselor spre proiecte de dezvoltare care vor avea si au de fapt efect în
dezvoltare si crestere economica, cred ca este justificata.
Europa Liberă: Noi la rândul nostru
v-am ruga sa ne spuneti totusi pe ce va bazati când spuneti ca aceste granturi,
împrumuturi, fara precedent de altfel,
s-au soldat si cu rezultate vizibile,
fie si de etapa – a unui program complex de relansare economica durabila?
Veaceslav Negruţa: Ma
bazez pe faptul ca toate resursele financiare respective sunt monitorizate atât
pe intern, cât si pe extern, destinatia este importanta, ca banul sa ajunga în
proiecte care au finalitate, ceea ce este de mirare pentru Republica Moldova. Avem
nu doar cheltuire de bani, dar avem si rezultatul cheltuirii acestui ban. Apare
drum, apare sistem de aprovizionare cu apa sau canalizare în satele
moldovenesti, unde nu s-a întâmplat cu zecile de ani, unde banul doar se
cheltuia si nu aparea nimic în loc. Eu vreau sa va zic ca toate proiectele,
înainte de a fi semnate ca si acord de împrumut sau ca si acord de finantare
sub forma de grant, sunt supuse unui studiu în detaliu, cu toate aspectele,
inclusiv legale, organizatorice si financiare care sa dea siguranta ca
proiectul are finalitate. Oamenii vor beneficia de aceste proiecte noi
implementate prin faptul ca apar noi oportunitati, noi posibilitati de
dezvoltare.
Europa Liberă: Ceea ce spuneti dvs.
este în total dezacord cu abordarea opozitiei, sau a neprietenilor, sa spunem
asa, a actualei guvernari. Criticii actualei guvernari sustin ca în privinta
resurselor externe n-ar exista o monitorizare adecvata, informatii credibile si
în general transparenta necesara ca utilizarea banilor sa poata fi analizata… Sunteti
categoric în contradictie, din câte vedem, cu cei care critica modul de
gestionare a fondurilor externe?
Veaceslav Negruţa: Cei
care fac astfel de constatari sunt în contradictie deplina cu bunul simt si cu
elementara analiza si monitorizare a ceea ce se întâmpla în domeniul atragerii,
pe de o parte, si pe de alta a cheltuirii banilor oferiti Republicii Moldova.
Europa Liberă: Cât de mari vor fi
dificultatile financiare odata cu expirarea termenelor de gratie acceptate de
finantatori la acordarea împrumuturilor, când Republica Moldova va fi nevoita
sa înceapa returnarea banilor cu comisioanele de rigoare?
Veaceslav Negruţa: Nu
este o problema nici în sensul respectiv, pentru ca noi când mergem la
negocieri luam în calcul întreaga perioada de viata a acestor împrumuturi. Respectiv,
majoritatea împrumuturilor care sunt luate pe 20, 30 sau 40 de ani, noi vedem
în timp mai departe, în anii 2040-2050, care este gradul de împovarare. Si
vreau sa va zic ca este atât de mic ca noi înca avem spatiu pentru, în cazul în
care sunt resurse financiare ieftine, dar care sa ne permita sa ne dezvoltam
cu ritmuri si mai mari, putem chiar accepta si astfel de resurse. Noi nu vedem
o povara si nu risc vizavi de capacitatea noastra de a rambursa aceste
împrumuturi, cetatenii nostri nu trebuie sa-si faca griji în sensul respectiv,
chiar daca si se opereaza cu anumite cifre, care deseori se împacheteaza
tendentios, credeti-ne ca cetateanul nu are de suferit, ba din contra, are de
câstigat, pentru ca apar noi oportunitati si noi sanse pentru noi, cei care
suntem aici în tara.
Europa Liberă: Potrivit unor estimari,
si aici am sa va rog sa confirmati sau sa infirmati, fondurile externe sunt
doar în proportie de 8-10% la suta sunt destinate sectorului real. Cât de
aproape de realitate este aceasta cifra?
Veaceslav Negruţa:
Vedeti ca resursele care sunt directionate catre sectorul real al economiei în
mare parte vin pe alta filiera decât este cea de stat, pentru ca mai este
sectorul bancar, mai sunt întreprinderile-mama care îsi finanteaza filialele,
reprezentantele, aici, în Republica Moldova, si beneficiaza de alte fluxuri
financiare sub forma de credite, împrumuturi sau asistenta. Pe de alta parte,
ce tine de banii care intra pe filiera publica, merg în mare parte în
infrastructura – sociala, drumuri, cum am zis – ceea ce creeaza temelie pentru
dezvoltarea mai departe a afacerilor, inclusiv în baza altor scheme de
împrumut. Pe de alta parte, noi avem finantari special orientate spre eficienta
energetica, spre dezvoltarea mediului de afaceri în spatiul rural si aici,
într-adevar, e vorba de aproximativ 12-15 la suta din resursele financiare
directionata catre aceste proiecte.
Europa Liberă: Criticii, ca sa revenim
la ei, pentru ca trebuie vazut de au sau nu au dreptate sau în ce masura au
dreptate, acesti critici ai guvernarii se întreaba, cu destula rezonanta în
mintea omului simplu, de ce, cu atâta banet împrumutat, este necesara cresterea
continua a taxelor, impozitelor si a preturilor la serviciile prestate de
întreprinderile de stat, si unde ajung acesti bani?
Veaceslav Negruţa:
Haideti sa le luam pe rând. Cât priveste finantarea externa, am zis ca sunt
proiecte foarte bine închegate, cu obiectiv final foarte clar. Cât priveste
finantarea de la bugetul de stat a mai multor activitati care tin de buna
functionare a institutiilor de stat, este adevarat ca avem în crestere
solicitarile la partea de cheltuieli si, respectiv, e nevoie de bani suficienti
la partea de venituri pentru a sigura aceasta functionalitate. Am avut majorari
de tarife la resursele energetice, respectiv, a trebuit sa acumulam suficiente
venituri ca sa acoperim aceasta crestere. Pe de alta parte, chiar în pofida
crizei si a situatiei care exista în alte tari, noi am mers pe majorari de
salarii în sectorul bugetar, în anul 2010 si 2011. Respectiv, majorarea
salariilor în sectorul public, ca sa onorezi aceste plati, e nevoie de venituri
suplimentare la buget, si atunci în unele situatii e nevoie de majorarea
acestor taxe. Pe de alta parte, am avut o discrepanta totala si o deformare
totala în tot ce se cheama accizarea produselor din tutunarit, sau a tigarilor.
Am avut mai multe discutii cu partenerii nostri din UE care ne-au spus ca
trebuie sa ne conformam si acelor tendinte si nivel al accizelor care exista în
UE. Si aici am mers din nou pe anumite majorari, nu în masura în care sa acoperim
totalmente acest decalaj fata de UE, dar aceste venituri sunt venituri
suplimentare la buget si ne permit sa facem fata altor solicitari, care ne
asigura o educatie mai buna în scolile noastre, un tratament mai bun si mai
calitativ, acces la aceste servicii.
Europa Liberă: Foarte scurt va rog sa
ne spuneti noua si poate tuturor celor care sunt îngrijorati de aprecierile ca
banii împrumutati ar fi foarte împovaratori – ce fac cetatenii actuali si
viitori ai Republicii Moldova? Se îngrijoreaza în legatura cu ceea ce dvs.
spuneti ca este o „istorie de succes” legata de bani împrumutati, sau sa stea
linistiti si sa creada ca istoria de succes va avea si roade la un moment dat?
Veaceslav Negruţa: Eu
cred ca noi toti împreuna trebuie sa fim linistiti si calmi în sensul ca
politica promovata de guvern în sensul îndatorarii este una atenta si prudenta
si nicidecum nu va fi transpusa aceasta povara pe umerii cetatenilor pentru ca
ea este de fapt inexistenta. Pe de alta parte, sa nu fie prea linistiti, si sa
se adapteze la noile posibilitati de a dezvolta o afacere, de a munci în
interesul familiilor lor în primul rând, iar în al doilea rând prin asta se va
contribui la o crestere economica mult mai pronuntata în Republica Moldova.