Privind obligaţiunile angajatorului de a calcula şi a achita indemnizaţia de maternitate
Sunt în a 29 săptămînă de sarcină, în curînd trebuie să ies în concediu de maternitate. Firma în care lucrez în cazuri similare nu a plătit nimănui indemnizaţia de maternitate, soţul a întrebat la firma unde activează şi tot nu vor să achite. Spuneţi-mi vă rog mai pot fi şi alte metode prin care să pot beneficia de indemnizaţia de maternitate cuvenită ?
Potrivit art. 124 din Codul Muncii femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor, li se acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice şi concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în cazul naşterilor complicate sau naşterii a doi sau mai mulţi copii – 70 de zile calendaristice), plătindu-li-se pentru această perioadă indemnizaţii de maternitate în modul prevăzut de legislaţia în vigoare.
Reieşind din conţinutul art. 16 al Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale nr. 289-XV din 22.07.2004 indemnizaţia de maternitate se acordă, începînd cu săptămîna a 30-a de sarcină.
Cuantumul indemnizaţiei de maternitate este de 100% din baza de calcul a indemnizaţiilor şi constituie venitul mediu lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale.
Venitul mediu lunar asigurat, luat în calcul la determinarea mărimii indemnizaţiilor, nu poate depăşi 5 salarii medii lunare pe ţară prognozate (5 x 3300=16500 lei).
Indemnizaţia de maternitate se plăteşte o singură dată pentru întreaga perioadă de concediu de maternitate si se achită în contul cotelor de asigurări sociale datorate de angajator.
În cazul cînd femeia însărcinată lucrează şi din salariu sunt achitate contribuţiile sociale ea nu se consideră aflată la întreţinerea soţului, deci soţul nu are dreptul să primească indemnizaţia de maternitate a soţiei.
Conform Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 03.02.2005 , soţia se consideră aflată la întreţinerea soţului asigurat dacă, la data apariţiei dreptului la indemnizaţie de maternitate, nu este angajată în muncă şi nu este persoană asigurată de riscul respectiv (maternitate), fapt care se confirmă prin carnetul de muncă, iar după implementarea evidenţei personificate în sistemul public de asigurări sociale - prin certificat eliberat de organele de asigurări sociale.
Astfel, femeia aflată în concediu de maternitate are dreptul de a primi indemnizaţia de maternitate la locul de muncă de bază. Angajatorul este obligat să achite îndemnizaţia de maternitate la prezentarea certificatului medical. Potrivit Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, art. 13 alin. (2) indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizaţiile de maternitate persoanelor angajate prin contract individual de muncă se calculează şi se plătesc la locul principal de muncă, din contul contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, datorate de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat.
Decizia angajatorului de a nu achita îndemnizaţia de maternitate poate fi atacată în instanţa de judecată, conform legislaţiei în vigoare.
În cazul de faţă vă puteţi adresa la Inspecţia Muncii care se afla pe adresa Chişinău, str. Miron Costin 17/2 sau să telefonaţi la Linia fierbinte a Inspecţiei Muncii (telefon de încredere) 0-22-49-94-00
În conformitate cu art. 57 a Codului Contravenţional, încălcarea intenţionată cu mai mult de 2 luni a termenului stabilit pentru plata indemnizaţiei de maternitate se sancţionează cu amendă de la 75 la 20 de unităţi convenţionale (1 unitate convenţională - 20 lei) aplicate persoanei fizice , cu amendă de la 110 la 200 de unităţi convenţionale aplicate persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 220 la 300 de unităţi convenţionale aplicate persoanei juridice.
