România, la un an după o mare eroare: TVA 24%
La 1 iulie 2010, Guvernul a mărit Taxa pe Valoarea Adăugată de la 19% la 24%, provocând scumpiri în lanţ care au amânat cu nouă luni ieşirea României din recesiune. Majorarea TVA este considerată cea mai mare gafă economică a Guvernului Boc. „Adevărul“ vă prezintă tabloul efectelor acestei măsuri, la un an de la aplicarea ei.
Răbdarea şi toleranţa românilor au suferit una dintre cele mai grele încercări în urmă cu un an, când Guvernul Boc a decis să crească Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) de la 19% la 24% şi, simultan, să taie salariile bugetarilor cu 25%. Cât de nocive au fost aceste măsuri? Majorarea tuturor preţurilor şi tarifelor la produsele şi serviciile din coşul de consum a declanşat o reacţie în lanţ care a condus la scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi, în consecinţă, reducerea cererii pentru companiile producătoare de alimente sau mărfuri nealimentare.
Iar reducerea consumului a inversat trendul ascendent pe care se angajase economia în prima jumătate a anului trecut, împingând din nou România spre recesiune pentru încă nouă luni. Practic, atât firmele, cât mai ales familiile românilor au avut numai de pierdut din cauza majorării TVA. De cealaltă parte, statul - care a decis această măsură doar pentru a-şi proteja propriile „afaceri", sacrificând întreaga economie - a câştigat prin creşteri destul de timide ale încasărilor din TVA, sume care oricum nu compensează suferinţele provocate fiecărei persoane fizice sau juridice în parte.
Recorduri de inflaţie şi criză alimentară
Dacă în vara trecută economiştii se aşteptau ca efectele creşterii TVA în inflaţie să se estompeze în câteva luni, realitatea ulterioară a arătat cu totul altceva. După creşterea bruscă a mediei scumpirilor (inflaţia anuală) de la 4,3% în iunie la peste 7% în iulie şi în următoarele luni, cotele inflaţiei au depăşit pragul de 8% în primăvara lui 2011, mai exact la 8-10 luni din momentul majorării TVA.
Mai mult, în luna mai 2011, alimentele au consemnat o scumpire medie de peste 11%, record care nu mai fusese atins din perioada aprilie-iunie 2008. Reamintim că scumpirea alimentelor peste pragul de suportabilitate a unor pături tot mai largi de populaţie - situaţie cu care ne confruntăm acum, drept consecinţă a majorării TVA - este scenariul care i-a determinat pe experţii japonezi ai băncii Nomura să plaseze România pe primul loc în Europa la vulnerabilitatea în faţa crizei alimentare.
Criză care nu vine din lipsa producţiei de alimente, ci din cauza accesului tot mai dificil la produsele de imediată necesitate, pe fondul scumpirii acestora. Un alt efect nociv pe care l-a avut majorarea TVA aplicată acum un an se vede şi în statisticile referitoare la evoluţia Produsului Intern Brut. Mai exact, în perioadele normale există un anumit echilibru între volumul activităţilor economice şi preţurile mărfurilor astfel produse.
Marfă mai puţină şi tot mai scumpă
În 2008, după intrarea în recesiune, decalajul dintre preţuri şi volum a crescut, pe fondul restrângerii cererii, însă a început să se reducă până la jumătatea anului 2010. După 1 iulie însă, aceste decalaje au crescut din nou, ajungându-se în triumestrul al treilea de anul trecut în situaţia în care consumul populaţiei a scăzut cu aproape 1% faţă de aceeaşi perioadă din 2009, însă preţurile au crescut cu aproape 8%. Mai pe româneşte, majorarea TVA i-a obligat pe români să consume cu 1% mai puţin, la preţuri cu 8% mai mari, pe fondul scăderii continue a veniturilor. Iată reţeta perfectă pentru ca România să se afunde din nou în criză, de data aceasta într-una care a lovit direct în bugetele de familie!
Trebuie să mai precizăm, în acest context, că o scădere a puterii de cumpărare la nivelul gospodăriilor se răsfrânge imediat asupra afacerilor, pentru că producătorii pierd clienţi din cauza scumpirilor. Şi acesta ar fi încă un efect nociv al majorării TVA, resimţit la nivelul firmelor. Doar industria şi companiile profilate pe export, ferite oarecum de acest cerc vicios al scăderii cererii şi a puterii de cumpărare, au ieşit pe plus în aceste ultime 12 luni. De aceea, ieşirea din recesiune consemnată la finele primului trimestru din acest an a fost una pur statistică, românilor de rând revenindu-le sarcina de a suporta încă multă vreme costurile celei mai mari gafe a Guvernului Boc - majorarea TVA de la 1 iulie 2010.
Vânzările au scăzut, evaziunea a înflorit
Comentând efectele pe care le-a avut creşterea TVA, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA), Dragoş Frumosu, a declarat pentru „Adevărul" că pe de-o parte vânzările de alimente au scăzut, iar de cealaltă parte statul n-a câştigat mare lucru.
„În ultimii doi ani, vânzările de alimente au scăzut cu 30%, din care 12%-14% înseamnă scăderile din ultimele 12 luni. Nici măcar statul n-a câştigat din asta, pentru că un consum mai mic aduce încasări mai mici, iar evaziunea creşte proporţional cu taxele.
O cotă TVA de 19% la alimente a însemnat că doi oameni concurau pentru a eluda plata taxelor; ridicarea cotei la 24% n-a făcut decât să dea apă la moară evazioniştilor. De aceea, credem că o cotă redusă de TVA până la 5% ar face ca evaziunea să nu-şi mai aibă rostul, cel puţin în cazul alimentelor de bază", a spus liderul sindical. Şi Sorin Minea, preşedintele patronatului Romalimenta, a observat că majorarea TVA a condus la o scădere a vânzărilor, dublată de o creştere a evaziunii fiscale.
„Numai în industria cărnii, consumul fiscalizat a scăzut cu 15%, ceea ce înseamnă că aceeaşi proporţie din vânzări s-a transferat în piaţa neagră. Soluţia pentru ameliorarea acestei situaţii ar fi aplicarea de cote diferenţiate de TVA şi protejarea industriei alimentare cu mai multe instrumente simultan, aşa cum procedează toate ţările civilizate", a conchis liderul patronal.
Majorarea TVA, o soluţie de moment
Creşterea TVA a mărit consistent încasările la buget, începând cu 1 iulie, într-o perioadă în care statul colecta din ce în ce mai puţin. „Aparent s-a remediat situaţia veniturilor, pe moment, dar în realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Dacă ne uităm la singurul motor care a ajutat economia să-şi revină, şi anume exportul, de fapt ne-a creat o serie de vulnerabilităţi", a declarat pentru „Adevărul" avocatul Gabriel Biriş, partener al firmei de avocatură şi consultanţă fiscală Biriş Goran.
Cu alte cuvinte, autorităţile nu se pot baza doar pe export pentru relansarea economiei, în condiţiile în care situaţia depinde de pieţele străine, precum şi de cursul de schimb leu/euro şi leu/dolar. De aceea este nevoie şi de activarea încă unui motor care să ajute la creşterea produsului intern brut (PIB), respectiv consumul intern, adaugă Biriş. Or, tocmai consumul - şi aşa în scădere pe timp de criză - a fost puternic afectat de creşterea TVA.
Cât a adus TVA la buget
Plusul la buget generat de majorarea cotei de TVA se vede atât prin comparaţie cu perioada de dinaintea crizei, cât şi cu cea de scădere economică. Astfel, cele mai recente date publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) arată că în intervalul 1 iulie 2011-31 mai 2011, statul a încasat 40,71 miliarde de lei din TVA de 24%. Asta înseamnă cu aproximativ 1,3 miliarde de euro (5,3 miliarde de lei) mai mult decât în perioada 1 iulie 2007-31 mai 2008, când în vistieria statului au intrat 35,34 miliarde de lei din TVA de 19%.
Biriş spune însă că, de fapt, avansul încasărilor din TVA nu se datorează exclusiv majorării cotei de la 19% la 24%, ci şi unor măsuri de reducere a contrabandei, luate de autorităţi la presiunea FMI. Ce înseamnă o asemenea sumă pentru România în anul 2011, când economia a început timid să-şi revină? De exemplu, cu cele 5,3 miliarde de lei colectate în plus, statul a acoperit mai puţin de jumătate din cheltuielile cu bunurile şi serviciile, în primele cinci luni din 2011.