SNC ”CHELTUIELI”

Versiunea în limba rusă

Introducere

1. Prezentul standard este elaborat în baza Directivei 2013/34/UE şi Cadrului general conceptual pentru raportarea financiară.

Obiectiv
2. Obiectivul prezentului standard constă în stabilirea componenţei şi modului de contabilizare a cheltuielilor şi de prezentare a informaţiilor aferente în situaţiile financiare.

Domeniu de aplicare
3. Prezentul standard reglementează componenţa şi modul general de contabilizare a cheltuielilor entităţii.

4. Prezentul standard nu stabileşte regulile specifice de contabilizare a cheltuielilor aferente:

1) costului stocurilor vîndute, trecut la cheltuieli (SNC „Stocuri”);

2) contractelor de construcţii (SNC „Contracte de construcţii”);

3) amortizării, exploatării şi ieşirii activelor imobilizate (SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”

4) contractelor de leasing (SNC „Contracte de leasing”);

5) cheltuielilor compensate pe seama subvenţiilor (SNC „Capital propriu şi datorii”);

6) diferenţelor de curs valutar şi de sumă (SNC „Diferenţe de curs valutar şi de sumă”);

7) costurilor îndatorării (SNC„Costurile îndatorării”);

8) creanţelor şi investiţiilor financiare (SNC „Creanţe şi investiţii financiare”);

9) pierderilor din deprecierea activelor (SNC „Deprecierea activelor”);

10) constituirii provizioanelor (SNC „Capital propriu şi datorii”);

11) activelor biologice şi produselor agricole, precum şi modificării costului efectiv diminuat cu costurile generate de vînzarea activelor biologice (SNC „Particularităţile contabilităţii în agricultură”).

Definiţii

5. În prezentul standard noţiunile utilizate semnifică:

Activitate operaţională – totalitatea operaţiunilor economice aferente activității principale ale entităţii, precum şi activităţile conexe acesteia.

Alte activităţi – ansamblul faptelor economice care nu se atribuie la activitatea operaţională a entităţii.

Cheltuieli – diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune sub formă de ieşiri, reduceri ale valorii activelor sau de creşteri ale datoriilor care contribuie la diminuări ale capitalului propriu (rezultatului financiar), altele decît cele rezultate din distribuirea acestuia proprietarilor.

• Componența cheltuielilor entității - obiect al politicilor contabile, Adrian Ştirbu

Cheltuieli ale activităţii operaţionale – cheltuieli determinate de procesul desfăşurării activităţii operaţionale a entităţii.

Cheltuieli ale altor activităţi – cheltuieli condiţionate de desfăşurarea altor activităţi (de exemplu, de ieşirea şi deprecierea activelor imobilizate, de tranzacţiile financiare, de evenimentele excepţionale).

Cheltuieli privind impozitul pe venit – suma totală a cheltuielilor privind impozitul pe venit luate în calcul la determinarea profitului net (pierderii nete) al (a) perioadei de gestiune.

Recunoaşterea şi evaluarea cheltuielilor

6. Cheltuielile se recunosc dacă se respectă următoarele criterii:

1) există o certitudine întemeiată privind diminuarea beneficiilor economice ale entităţii;

2) mărimea cheltuielilor poate fi evaluată în mod credibil.

7. Cheltuielile se recunosc concomitent cu:

1) diminuarea activelor fără o reducere concomitentă a datoriilor sau o creştere a altor active (de exemplu, valoarea contabilă a stocurilor depistate lipsă la inventariere se înregistrează ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a activelor);

2) majorarea datoriilor fără o creştere concomitentă a activelor (de exemplu, salariile calculate personalului administrativ se contabilizează ca majorare concomitentă a cheltuielilor şi datoriilor curente);

3) calcularea amortizării şi înregistrarea pierderilor din deprecierea activelor imobilizate contabilizate conform SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”, SNC „Deprecierea activelor”.

8. Cheltuielile suportate în perioada de gestiune, dar care se referă la perioadele de gestiune ulterioare şi depăşesc pragul de semnificaţie stabilit în politicile contabile, se recunosc ca cheltuieli anticipate. Pe măsura survenirii perioadelor corespunzătoare, cheltuielile anticipate se decontează la cheltuielile curente prin metoda liniară sau prin altă metodă stabilită de entitate.

• Privind evidența cheltuielilor efectuate la începutul activității, Adrian Știrbu

Exemplul 1. La 10 noiembrie 201X, o entitate a asigurat un automobil, conform contractului de asigurare CASCO, pe o perioadă de 12 luni, în sumă de 15 600 lei. Conform politicilor contabile, aceste cheltuieli sînt semnificative şi se repartizează uniform pînă la expirarea termenului contractului de asigurare (10 noiembrie 201X+1).

În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează:

în noiembrie 201X:

• costul poliţei de asigurare în sumă de 15 600 lei – ca majorare concomitentă a cheltuielilor anticipate şi datoriilor curente;

în noiembrie – decembrie 201X:

• decontarea cheltuielilor anticipate aferente anului 201X în sumă de 2 600 lei 
  [(15 600 lei : 12 luni) x 2 luni] – ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a cheltuielilor anticipate.

 - Aplicarea pragului de semnificație conform standardelor naționale de contabilitate, Adrian Ştirbu
9. Cheltuielile se recunosc în baza următoarelor principii:

1) contabilitatea de angajamente;
2) prudenţa.

10. Conform principiului contabilităţii de angajamente, cheltuielile se recunosc în perioada în care au fost suportate, indiferent de momentul plăţii numerarului sau compensării sub altă formă.

Exemplul 2. În luna decembrie 201X, o entitate a beneficiat de servicii de consultanţă în valoare de 5 430 lei, care au fost achitate în luna ianuarie 201X+1.

În baza datelor din exemplu, în luna decembrie 201X, entitatea recunoaşte costul serviciilor de consultanţă în sumă de 5 430 lei ca cheltuieli şi le înregistrează ca majorare concomitentă a cheltuielilor şi datoriilor curente.

Exemplul 3. În luna noiembrie 201X, o entitate a achitat ratele de leasing, în baza unui contract de leasing operaţional, aferente automobilului cu destinaţie administrativă pentru 3 luni (decembrie 201X – februarie 201X+1) în sumă totală de 24 000 lei. Locatorul a prezentat documentele primare pentru ratele de leasing în sumă de 8 000 lei pentru fiecare lună.

În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează:

în noiembrie 201X:

• achitarea ratelor de leasing în avans în sumă de 24 000 lei – ca majorare a creanţelor şi diminuare a numerarului;

în lunile decembrie 201X – februarie 201X+1:

• recunoaşterea ratelor de leasing drept cheltuieli în sumă de 24 000 lei (8 000 lei x 3 luni) – ca majorare concomitentă a cheltuielilor şi datoriilor curente;
• trecerea în cont a avansului acordat în sumă de 24 000 lei – ca diminuare concomitentă a datoriilor şi creanţelor curente.
  11. Conform principiului prudenţei, cheltuielile se recunosc astfel încît mărimea acestora să nu fie subevaluată. În contabilitate se înregistrează toate cheltuielile, inclusiv pierderile aferente perioadei de gestiune, indiferent de faptul dacă există sau nu posibilitatea recuperării acestora.

Exemplul 4. În urma inventarierii activelor entităţii, efectuată în luna decembrie 201X, au fost depistate lipsuri de mărfuri cu valoarea contabilă de 12 500 lei şi creanţe compromise în sumă de 46 500 lei, care au fost decontate în baza deciziei conducerii entităţii. Conform politicilor contabile, creanţele compromise se decontează la cheltuielile curente fără constituirea prealabilă a corecţiilor (provizioanelor).

În baza datelor din exemplu, în luna decembrie 201X, entitatea contabilizează:

• valoarea contabilă a mărfurilor constatate lipsă în sumă de 12 500 lei – ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a stocurilor;
• creanţele compromise decontate în sumă de 46 500 lei – ca majorare a cheltuielilor şi diminuare a creanţelor curente.

Exemplul 5. În luna mai 201X, în secţia de producţie a entităţii au avut loc staţionări neprevăzute de procesul tehnologic. Suma cheltuielilor cu personalul activităţii de bază pentru perioada staţionării a constituit 16 200 lei.

Conform datelor din exemplu, în luna mai 201X, entitatea recunoaşte pierderile din staţionări drept cheltuieli (pentru a nu subevalua cheltuielile şi, în acelaşi timp, pentru a nu supraevalua costul produselor fabricate) şi le înregistrează ca majorare concomitentă a cheltuielilor şi datoriilor curente în sumă de 16 200 lei.

12. Entitatea recunoaşte cheltuielile concomitent cu veniturile care provin din aceleaşi operaţiuni economice (de exemplu, costul bunurilor vîndute se recunoaşte ca cheltuieli concomitent cu veniturile obţinute din comercializarea acestora).

Exemplul 6. În luna octombrie 201X, o entitate a vîndut cu achitare ulterioară 80 unităţi de produse al căror preţ unitar de vînzare constituie 300 lei, iar costul efectiv – 210 lei.

Conform datelor din exemplu, în luna octombrie 201X, entitatea contabilizează:

• valoarea de vînzare a produselor vîndute în sumă de 24 000 lei (80 unităţi x 300 lei) – ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente;
• costul efectiv al produselor vîndute în sumă de 16 800 lei (80 unităţi x 210 lei) – ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a stocurilor.
  13. Recunoaşterea cheltuielilor are loc şi în cazul în care acestea nu sînt corelate cu veniturile curente.

Exemplul 7. În luna decembrie 201X, o entitate a staţionat şi nu a înregistrat venituri. Totodată, în perioada nominalizată entitatea a suportat următoarele cheltuieli:

- amortizarea mijloacelor fixe – 9 200 lei;

- cheltuieli cu personalul – 25 300 lei;

- taxa pentru amenajarea teritoriului – 120 lei;

- comisioane bancare – 500 lei.

Faptul că în luna decembrie 201X entitatea nu a obţinut venituri nu justifică amînarea recunoaşterii cheltuielilor suportate în anul 201X pe perioadele de gestiune ulterioare (în care vor fi obţinute venituri).

Conform datelor din exemplu, în luna decembrie 201X, entitatea contabilizează cheltuielile suportate ca majorare a cheltuielilor curente în sumă de 35 120 lei concomitent cu majorarea amortizării calculate în sumă de 9 200 lei, datoriilor curente în sumă de 25 420 lei şi diminuarea numerarului în sumă de 500 lei.

• Privind evidența cheltuielilor efectuate la începutul activității, Adrian Știrbu
  14. Cheltuielile se evaluează la:

1) valoarea contabilă a activelor ieşite;

2) costul efectiv al serviciilor prestate/lucrărilor executate;

3) suma retribuţiilor calculate efectiv personalului, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală aferente;

4) suma amortizării calculate şi deprecierii activelor imobilizate;

5) suma provizioanelor constituite;

6) costul serviciilor primite etc.
15. Nu se recunosc ca cheltuieli:

2) cotele retrase din capitalul social şi alte plăţi efectuate pe seama capitalului propriu;

4) avansurile acordate în vederea procurărilor ulterioare de bunuri şi servicii;

5) sumele rambursate ale creditelor şi împrumuturilor primite, inclusiv în formă nemonetară, precum şi alte diminuări de datorii care nu micşorează capitalul propriu (de exemplu, achitarea datoriilor faţă de salariaţi, buget, furnizori şi alţi creditori);

6) alte elemente contabile care nu corespund criteriilor de recunoaştere a cheltuielilor.

Contabilitatea cheltuielilor
16. Contabilitatea cheltuielilor se ţine după destinaţii (funcţii) pe următoarele grupe:

1) cheltuieli ale activităţii operaţionale;

2) cheltuieli ale altor activităţi;

3) cheltuieli privind impozitul pe venit.

• Transmiterea mijlocului fix în capitalul social al altei entități: aspecte contabile și fiscale, Veaceslav Ciobanu
  17. În scopul prezentării informaţiilor, în notele la situaţiile financiare, cheltuielile se grupează potrivit naturii lor astfel:

1) cheltuieli materiale;

2) cheltuieli cu personalul;

3) cheltuieli privind amortizarea şi deprecierea;

4) alte cheltuieli.

Componenţa cheltuielilor grupate după natură este prezentată în anexa 1.

• Componența cheltuielilor entității - obiect al politicilor contabile, Adrian Ştirbu

Cheltuieli ale activităţii operaţionale
18. Cheltuielile activităţii operaţionale sînt generate de fabricarea şi comercializarea produselor, prestarea serviciilor, executarea lucrărilor, achiziţionarea şi comercializarea mărfurilor, executarea contractelor de construcţie, transmiterea în folosinţă temporară a activelor proprii în baza contractelor de leasing etc.

19. Cheltuielile activităţii operaţionale includ:

1) costul vînzărilor;

2) cheltuielile de distribuire;

3) cheltuielile administrative;

4) alte cheltuieli din activitatea operaţională.

20. Costul vînzărilor cuprinde:

1) valoarea contabilă (costul efectiv) a (al) mărfurilor şi produselor vîndute şi/sau transmise în schimbul altor active, care se determină în funcţie de metoda de evaluare curentă a stocurilor (costului mediu ponderat, FIFO, identificării) aplicată de către entitate în conformitate cu SNC „Stocuri”;

2) costul serviciilor (lucrărilor) prestate (executate) terţilor în cadrul activităţii operaţionale;

3) alte cheltuieli corelate cu veniturile din vînzări (de exemplu, costurile activităţii operaţionale a entităţilor de microfinanţare, de investiţii).

21. Costul vînzărilor se înregistrează pe măsura vînzării mărfurilor, produselor sau prestării serviciilor şi se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a stocurilor, costurilor activităţilor de bază sau auxiliare şi/sau a cheltuielilor anticipate.

Exemplul 8. În luna octombrie 201X, o entitate a prestat servicii de consultanţă în sumă de 120 000 lei, costul efectiv al cărora constituie 98 000 lei.

Conform datelor din exemplu, în luna octombrie 201X, entitatea contabilizează:

• venitul din prestarea serviciilor în sumă de 120 000 lei – ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente;
• costul efectiv al serviciilor prestate în sumă de 98 000 lei – ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a costurilor activităţilor de bază.
  22. Costul vînzărilor se ajustează cu valoarea contabilă a mărfurilor şi/sau produselor returnate de la cumpărători în perioada de gestiune în care acestea au fost vîndute. Ajustarea costului vînzărilor se înregistrează ca stornare prin diminuarea cheltuielilor curente şi majorarea stocurilor.

Exemplul 9. În luna noiembrie 201X, o entitate a vîndut 1 000 m² de teracotă, preţul de vînzare al căreia constituie 150 lei/m², iar costul – 120 lei/m². În luna decembrie 201X, cumpărătorul a returnat 80 m² de teracotă care nu corespunde clauzelor contractuale.

Conform datelor din exemplu, entitatea contabilizează:

în noiembrie 201X:

• valoarea de vînzare a teracotei în sumă de 150 000 lei (1 000 m² x 150 lei/m²) – ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente;
• valoarea contabilă a teracotei vîndute în sumă de 120 000 lei (1 000 m² x 120 lei/m²) – ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a stocurilor;

în decembrie 201X:

• stornarea valorii de vînzare a teracotei returnate în sumă de 12 000 lei (80 m² x 150 lei/m²) – ca diminuare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente;
• stornarea valorii contabile a teracotei returnate în sumă de 9 600 lei (80 m² x 120 lei/m²) – ca diminuare a cheltuielilor curente şi majorare a stocurilor.
• Înlocuirea mărfii neconforme în baza garanției acordate. Aspecte fiscale și contabile, Adrian Știrbu
• Efecte contabile și fiscale legate de operațiunea de returnare a mărfurilor, Mihai Popovici
  23. În cazul în care vînzarea şi returnarea bunurilor au loc în perioade de gestiune diferite, costul vînzărilor nu se ajustează, iar pierderile din returnarea mărfurilor şi/sau produselor se înregistrează ca cheltuieli curente sau se compensează pe seama provizionului constituit anterior.

Exemplul 10. Utilizînd datele din exemplul 9, să presupunem că cumpărătorul a returnat teracota în luna ianuarie 201X+1. În conformitate cu politicile contabile, pierderile din returnare pot fi:

• înregistrate ca cheltuieli curente (varianta I);
• compensate pe seama provizionului (varianta II).

Conform datelor din exemplu, entitatea contabilizează:

în noiembrie 201X:

• valoarea de vînzare a teracotei în sumă de 150 000 lei – ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente;
• valoarea contabilă a teracotei vîndute în sumă de 120 000 lei – ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a stocurilor;

în ianuarie 201X+1:

• valoarea contabilă a teracotei returnate în sumă de 9 600 lei (80 m² x 120 lei) – ca majorare a stocurilor şi diminuare a creanţelor curente;
• pierderile din returnarea teracotei:

varianta I: ca majorare a cheltuielilor şi diminuare a creanţelor curente (dacă creanţele nu au fost achitate pînă la data returnării bunurilor) sau ca majorare a datoriilor curente (dacă creanţele au fost achitate pînă la data returnării bunurilor) în sumă de 2 400 lei (12 000 lei – 9 600 lei);

varianta II: ca diminuare a provizionului constituit anterior şi creanţelor curente (dacă creanţele nu au fost achitate pînă la data returnării bunurilor) sau ca majorare a datoriilor curente (dacă creanţele au fost achitate pînă la data returnării bunurilor) în sumă de 2 400 lei (12 000 lei – 9 600 lei).

24. Cheltuielile de distribuire reprezintă cheltuieli aferente promovării şi comercializării produselor/mărfurilor şi serviciilor. Aceste cheltuieli pot fi suportate pînă la comercializarea produselor/mărfurilor (de exemplu, cheltuielile de publicitate), în procesul comercializării acestora (de exemplu, salariile personalului antrenat în procesul de comercializare) sau după comercializarea lor (de exemplu, cheltuielile pentru reparaţia mărfurilor în perioada de garanţie). În funcţie de pragul de semnificaţie, cheltuielile suportate pînă la comercializarea produselor/mărfurilor pot fi contabilizate ca cheltuieli anticipate cu decontarea ulterioară a acestora la cheltuielile curente în perioadele de comercializare a produselor/mărfurilor.

Componenţa cheltuielilor de distribuire este prezentată în anexa 2.

• Aplicarea pragului de semnificație conform standardelor naționale de contabilitate, Adrian Ştirbu
• Contabilizarea livrărilor de mаrfuri efectuate cu titlu gratuit în scopuri de publicitate, Mihai Popovici
  25. Cheltuielile de distribuire recunoscute se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente concomitent cu majorarea datoriilor, amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale, diminuarea stocurilor, creanţelor şi altor active, decontarea costurilor activităţilor de bază şi/sau auxiliare, decontarea pierderilor din returnarea şi reducerea preţurilor la produsele/mărfurile vîndute în perioadele de gestiune precedente etc. În cazul cînd reducerile de preţ se acordă în perioada de gestiune în care au fost livrate produsele/mărfurile sau prestate serviciile, acestea se contabilizează conform prevederilor SNC „Venituri”.

Exemplul 11. În luna noiembrie 201X, o entitate a suportat următoarele cheltuieli de distribuire:

- servicii de publicitate – 10 000 lei;

- salarii ale personalului încadrat în procesul de comercializare a mărfurilor – 34 000 lei;

- contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii şi prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – 9 010 lei;

- valoarea materialelor utilizate pentru ambalarea mărfurilor – 5 000 lei;

- amortizarea clădirii magazinului – 8 000 lei.

Conform datelor din exemplu, în luna noiembrie 201X, entitatea contabilizează cheltuielile de distribuire recunoscute în sumă totală de 66 010 lei concomitent cu:

- majorarea datoriilor comerciale în sumă de 10 000 lei;

- majorarea datoriilor faţă de personal în sumă de 34 000 lei;

- majorarea datoriilor privind asigurările obligatorii în sumă de 9 010 lei;

- diminuarea stocurilor în sumă de 5 000 lei;

- majorarea amortizării imobilizărilor corporale în sumă de 8 000 lei.

Exemplul 12. În luna decembrie 201X, o entitate a vîndut cumpărătorului 3 seturi de mobilă la preţul unitar de 40 000 lei. Venitul din vînzări constituie 120 000 lei (3 seturi x 40 000 lei), iar costul mobilei vîndute – 90 000 lei. În contractul încheiat între entitatea-vînzător şi entitatea-cumpărător sînt prevăzute reduceri de preţ în mărime de 10%, dacă achitarea va avea loc în termen de 10 zile de la data livrării. La 4 ianuarie 201X+1, cumpărătorul a achitat suma de 108 000 lei, beneficiind de reducerea prevăzută de contract în mărime de 12 000 lei (120 000 lei x 10%).

Conform datelor din exemplu, entitatea contabilizează:

în decembrie 201X:

- valoarea de vînzare a mobilei în sumă de 120 000 lei – ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente;

- costul mobilei vîndute în sumă de 90 000 lei – ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a stocurilor;

în ianuarie 201X+1:

• încasarea creanţei în sumă de 108 000 lei – ca majorare a numerarului şi diminuare a creanţelor curente;
• reducerea de preţ acordată pentru mobila vîndută în sumă de 12 000 lei – ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a creanţelor comerciale.
  26. Cheltuielile administrative reprezintă cheltuielile aferente organizării, deservirii şi gestionării entităţii în ansamblu.

Componenţa cheltuielilor administrative este prezentată în anexa 3.

27. Cheltuielile administrative se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente concomitent cu majorarea datoriilor, diminuarea activelor circulante, majorarea amortizării activelor imobilizate, decontarea costului produselor/serviciilor activităţilor de bază şi/sau auxiliare.

Exemplul 13. În luna noiembrie 201X, o entitate a suportat următoarele cheltuieli administrative:

- valoarea pieselor de schimb consumate pentru reparaţia autoturismului cu destinaţie administrativă – 1 800 lei;

- salariile personalului administrativ – 35 200 lei;

- contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – 9 328 lei;

- taxa pentru amenajarea teritoriului – 600 lei;

- amortizarea imobilizărilor corporale cu destinaţie administrativă – 4 900 lei;

- energia electrică consumată în scopuri administrative – 3 750 lei.

Conform datelor din exemplu, în luna noiembrie 201X, entitatea contabilizează majorarea cheltuielilor administrative în sumă totală de 55 578 lei concomitent cu:

- diminuarea stocurilor în sumă de 1 800 lei;

- majorarea datoriilor faţă de personal în sumă de 35 200 lei;

- majorarea datoriilor privind asigurările obligatorii în sumă de 9 328 lei;

- majorarea datoriilor faţă de buget în sumă de 600 lei;

- majorarea amortizării imobilizărilor corporale în sumă de 4 900 lei;

- majorarea datoriilor curente în sumă de 3 750 lei.

28. Alte cheltuieli ale activităţii operaţionale includ cheltuielile legate de desfăşurarea activităţii operaţionale a entităţii, dar care nu pot fi atribuite la costul vînzărilor, cheltuielile de distribuire sau cheltuielile administrative.

Componenţa altor cheltuieli ale activităţii operaţionale este prezentată în anexa 4.

• Înlocuirea mărfii neconforme în baza garanției acordate. Aspecte fiscale și contabile, Adrian Știrbu
  29. Alte cheltuieli ale activităţii operaţionale recunoscute se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente concomitent cu majorarea datoriilor, amortizării activelor imobilizate, diminuarea creanţelor, stocurilor şi altor active circulante, diminuarea costurilor activităţilor de bază şi/sau auxiliare etc.

Exemplul 14. În luna martie 201X, o entitate a suportat alte cheltuieli ale activităţii operaţionale, cum ar fi:

- penalităţi calculate pentru încălcarea clauzelor contractuale – 3 200 lei;

- dobînzi necapitalizate aferente creditelor bancare – 4 800 lei;

- lipsuri de mărfuri depistate la inventariere – 550 lei;

- costuri indirecte de producţie nerepartizate – 8 250 lei.

Conform datelor din exemplu, în luna martie 201X, entitatea contabilizează majorarea altor cheltuieli ale activităţii operaţionale în sumă totală de 16 800 lei concomitent cu:

- majorarea altor datorii curente în sumă de 3 200 lei;

- majorarea datoriilor financiare în sumă de 4 800 lei;

- diminuarea stocurilor în sumă de 550 lei;

- diminuarea costurilor indirecte de producţie în sumă de 8 250 lei.

30. Cheltuielile activităţii operaţionale (de distribuire, administrative, alte cheltuieli ale activităţii operaţionale) suportate în perioada de gestiune se ajustează în cazul în care au fost înregistrate eronat. În cazul în care aceste cheltuieli au fost înregistrate în mărime majorată, ajustarea lor se contabilizează ca diminuare (stornare) a cheltuielilor curente concomitent cu majorarea (stornarea) creanţelor curente, stocurilor sau diminuarea (stornarea) datoriilor curente, amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale. Dacă aceste cheltuieli au fost înregistrate în mărime diminuată, ajustarea lor se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente concomitent cu diminuarea stocurilor şi creanţelor sau majorarea datoriilor curente şi amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale.

Cheltuieli ale altor activităţi
31. Cheltuielile altor activităţi includ:

• cheltuielile cu activele imobilizate, care reprezintă cheltuielile aferente ieşirii, cu excepţia lipsurilor şi deteriorărilor constatate la inventariere;
• cheltuielile financiare, care includ cheltuielile (pierderile) rezultate din operaţiunile financiare ale entităţii;
• cheltuielile excepţionale, condiţionate de evenimente atipice, care nu se manifestă permanent sau cu regularitate (calamităţi naturale, perturbări politice, modificări ale legislaţiei etc.).

Componenţa cheltuielilor altor activităţi este prezentată în anexa 5.

31¹.   În componenţa cheltuielilor financiare se evidenţiază separat cheltuielile aferente ajustărilor de valoare nefavorabile privind investiţiile financiare pe termen lung şi curente care apar în cazul:

1) decontării diferenţei nefavorabile dintre costul de intrare (sau valoarea contabilă la începutul perioadei de gestiune) şi valoarea justă a valorilor mobiliare admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată;

2) decontării diferenţei dintre costul de intrare şi valoarea nominală a obligaţiunilor şi altor titluri de creanțe cu primă (procurate la un preţ mai mare decît valoarea nominală);

3) recunoaşterii pierderilor din deprecierea valorilor mobiliare.

Aceste cheltuieli se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a investiţiilor financiare, majorare a pierderilor din depreciere.

32. Cheltuielile altor activităţi se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente concomitent cu majorarea datoriilor curente, amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale, diminuarea stocurilor, creanţelor, costurilor activităţilor de bază şi/sau auxiliare etc.

Exemplul 15. În luna octombrie 201X, o entitate a suportat următoarele cheltuieli:

• valoarea contabilă a calculatorului casat la expirarea duratei de utilizare – 1 400 lei;
• diferenţe nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor faţă de furnizorii străini – 2 554 lei;
• valoarea materialelor deteriorate în urma inundaţiilor – 16 000 lei.

Conform datelor din exemplu, în luna octombrie 201X, entitatea contabilizează cheltuielile altor activităţi în sumă totală de 19 954 lei concomitent cu:

- diminuarea imobilizărilor corporale în sumă de 1 400 lei;

- majorarea datoriilor curente în sumă de 2 554 lei;

- diminuarea stocurilor în sumă de 16 000 lei.

33. Cheltuielile altor activităţi suportate în perioada de gestiune se ajustează în cazul în care au fost înregistrate eronat. În cazul în care aceste cheltuieli au fost înregistrate în mărime majorată, ajustarea lor se contabilizează ca diminuare (stornare) a cheltuielilor curente, datoriilor curente şi amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale concomitent cu majorarea (stornarea) creanţelor curente, stocurilor. Dacă aceste cheltuieli au fost înregistrate în mărime diminuată, ajustarea lor se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente, datoriilor curente şi amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale concomitent cu diminuarea stocurilor şi creanţelor curente etc.

Cheltuieli privind impozitul pe venit
34. Cheltuielile privind impozitul pe venit se contabilizează în baza metodei impozitului pe venit curent.

35. Metoda impozitului pe venit curent prevede determinarea cheltuielilor privind impozitul pe venit prin aplicarea la suma venitului impozabil a cotei impozitului stabilită în Codul fiscal pentru perioada fiscală respectivă. Venitul impozabil se determină în conformitate cu regulile stabilite de legislaţia fiscală. Cheltuielile privind impozitul pe venit se contabilizează ca majorare concomitentă a cheltuielilor şi datoriilor curente.

Exemplul 16. În anul 201X, o entitate a obţinut venit impozabil în sumă de 850 000 lei. Cota impozitului pe venit stabilită în Codul fiscal pentru anul 201X constituie 12% din venitul impozabil.

Conform datelor din exemplu, în luna decembrie 201X, entitatea contabilizează impozitul pe venit calculat în sumă de 102 000 lei (850 000 lei x 12%) ca majorare concomitentă a cheltuielilor şi datoriilor curente.

36.

Prezentarea informaţiilor
37. Nota explicativă a entităţilor care întocmesc situaţii financiare complete conţine, pe lîngă informaţiile prevăzute în Legea contabilităţii și raportării financiare, cel puţin următoarele informaţii:

1) suma cheltuielilor activităţii de bază grupate după natură (elemente);

2) natura şi suma fiecărei categorii semnificative de cheltuieli, recunoscute în perioada de gestiune.

Prevederi tranzitorii
38. Prezentul standard se aplică începînd cu data intrării în vigoare.

Informaţiile aferente perioadei de gestiune precedente se transpun în formularele situaţiilor financiare prevăzute de SNC „Prezentarea situaţiilor financiare” în conformitate cu Recomandările metodice privind tranziţia la noile Standarde Naţionale de Contabilitate.

39. La data intrării în vigoare a prezentului standard şi/sau în cazul trecerii de la metoda impozitului amînat la metoda impozitului curent, activele şi datoriile amînate privind impozitul pe venit se trec la profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi.

Data intrării în vigoare
40. Prezentul standard intră în vigoare la 1 ianuarie 2014.

Anexa 1

Componenţa cheltuielilor grupate după natură (elemente)

Anexa 2

Componenţa cheltuielilor de distribuire

1. Cheltuieli cu personalul implicat în procesul de ambalare, marcare, etichetare, certificare, păstrare şi comercializare a produselor/mărfurilor şi prestare a serviciilor, precum şi cu personalul serviciului vînzări şi marketing.
2. Costul materialelor utilizate în procesul de comercializare a produselor/mărfurilor (ambalare, etichetare, păstrare, deservire etc.).
3. Cheltuieli de depozitare şi pregătire a produselor/mărfurilor pentru comercializare.
4. Cheltuieli de transportare şi expediere a produselor/mărfurilor de la depozitul entităţii pînă la locul de predare cumpărătorului sau pînă la staţia de expediere (aeroport, debarcader) cu condiţia că aceste cheltuieli le suportă vînzătorul.
5. Cheltuieli legate de exportul produselor/mărfurilor (drepturile de export, serviciile brokerului vamal, serviciile terminalului vamal etc.).
6. Cheltuieli aferente serviciilor de marketing primite.
7. Comisioane mandatarului sau comisionarului pentru serviciile de intermediere prestate la comercializarea bunurilor.
8. Cheltuieli de publicitate, participare la expoziţii şi tîrguri: valoarea mostrelor transmise cumpărătorilor/mandatarilor şi care nu vor fi returnate, valoarea produselor/mărfurilor alimentare utilizate pentru degustare, cheltuieli ale altor activităţi similare.
9. Cheltuieli aferente serviciilor de reparaţie şi deservire prevăzute în perioada de garanţie pentru produsele/mărfurile comercializate.
10. Provizioane constituite pentru compensarea costului serviciilor de reparaţie şi deservire prevăzute în perioada de garanţie pentru produsele/mărfurile vîndute, precum şi pentru compensarea pierderilor din returnarea produselor/mărfurilor vîndute.
11. Plăţi pentru leasingul operaţional, locaţiunea şi arenda operaţională a imobilizărilor corporale utilizate în scopuri comerciale.
12. Cheltuieli aferente returnării produselor/mărfurilor vîndute, precum şi reducerile de preţ acordate.
13. Taxe şi impozite nerecuperabile aferente comercializării produselor/mărfurilor.
14. Amortizarea, întreţinerea şi reparaţia imobilizărilor necorporale şi corporale, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată utilizate în procesul de comercializare a produselor/mărfurilor.
15. Cheltuieli privind creanţele comerciale compromise inclusiv provizioane constituite.
16. Alte cheltuieli de distribuire

Anexa 3

Componenţa cheltuielilor administrative

1. Cheltuieli cu personalul administrativ.
2. Diferenţe de salarii plătite angajaţilor transferaţi de la alte entităţi cu păstrarea, în decursul unei anumite perioade, a cuantumurilor salariilor de funcţie de la locul de muncă precedent, precum şi în cazul interimatului provizoriu, dacă achitarea unor astfel de diferenţe este prevăzută de legislaţia în vigoare.
3. Recompense unice pentru vechime în muncă şi adaosuri pentru vechime în muncă pe specialitate la entitatea respectivă, plătite personalului administrativ în conformitate cu legislaţia în vigoare.
4. Plata indemnizaţiilor de concediu personalului administrativ, inclusiv compensările pentru concediile anuale nefolosite.
5. Plăţi suplimentare, ajutoare materiale, indemnizaţii, sporuri şi compensaţii acordate salariaţilor entităţii (cu excepţia celor legate de procesele de producţie şi prestare a serviciilor).
6. Plăţi legate de concedierea personalului entităţii prevăzute de legislaţie în cazul lichidării şi reorganizării entităţii, reducerii numărului sau statelor de personal.
7. Amortizarea, întreţinerea şi reparaţia (cu excepţia costurilor capitalizate aferente reparaţiei) imobilizărilor necorporale şi corporale, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cu destinaţie administrativă.
8. Plăţi pentru leasingul operaţional al imobilizărilor corporale utilizate în scopuri administrative.
9. Cheltuieli de conservare şi de întreţinere a imobilizărilor corporale conservate în conformitate cu actele normative în vigoare.
10. Cheltuieli privind rechizitele de birou, formularele documentelor primare şi rapoartelor.
11. Cheltuieli pentru paza obiectelor administrative şi asigurarea securităţii antiincendiare a acestora.
12. Cheltuieli privind delegarea personalului administrativ.
13. Cheltuieli de protocol (reprezentanţă).
14. Cheltuieli pentru activităţile de protecţie civilă, inclusiv uzura inventarului şi amortizarea imobilizărilor corporale utilizate în aceste scopuri.
15. Compensaţii personalului administrativ al entităţii pentru utilizarea în scopuri de serviciu a autoturismelor personale.
16. Defalcări pentru întreţinerea curentă a aparatului de conducere al organizaţiilor ierarhic superioare, asociaţiilor, concernelor, altor structuri şi organe de conducere.
17. Cheltuieli suportate în scopuri filantropice şi de sponsorizare.
18. Cheltuieli ce ţin de asigurarea personalului administrativ şi a bunurilor cu destinaţie administrativă.
19. Cheltuieli aferente angajării forţei de muncă.
20. Costul serviciilor prestate entităţii de către:
    • bănci, burse de mărfuri, organizaţii de intermediere şi de altă natură;
    • entităţi de consulting şi asistenţă juridică, societăţi de audit, birouri de traduceri;
    • mass-media (în vederea publicării situaţiilor financiare);
    • oficii poştale, entităţi de telecomunicaţii, internet-provideri etc.
21. Cheltuieli ce ţin de pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului administrativ.
22. Cheltuieli pentru cercetări ştiinţifice şi dezvoltare care nu se capitalizează.
23. Impozite şi taxe cu destinaţie generală.
24. Cheltuieli pentru procurarea literaturii de specialitate, materialelor normative şi instructive, precum şi abonarea la ediţii speciale (ziare, reviste etc.), cu excepţia celor recunoscute ca imobilizări corporale.
25. Cheltuieli pentru acţiunile de ocrotire a sănătăţii, organizarea timpului liber şi a odihnei salariaţilor entităţii.
26. Cheltuieli aferente desfăşurării adunărilor generale a acţionarilor şi perfectării documentelor necesare.
27. Indemnizaţii curente calculate membrilor consiliului şi comisiei de cenzori ale entităţii, cu excepţia celor achitate din profitul net.
28. Cheltuieli privind protecţia muncii personalului administrativ.
29. Cheltuieli de judecată şi taxele de stat aferente.
30. Alte cheltuieli administrative.

Anexa 4

Componenţa altor cheltuieli ale activității operaţionale

1. Valoarea contabilă a activelor circulante vîndute şi transmise în schimbul altor active, cu excepţia costului produselor/mărfurilor vîndute.
2. Costurile îndatorării, inclusiv:

• comisioanele legate de contractarea creditelor bancare şi împrumuturilor;
• cheltuielile cu amortizarea primelor aferente obligaţiunilor emise;
• cheltuielile altor activităţi legate de atragerea surselor împrumutate.

1. Valoarea contabilă a lipsurilor şi pierderile din deteriorarea activelor constatate la inventarierea şi recepţia acestora, cu excepţia deteriorărilor recunoscute de vînzător.
2. Costul produselor constatate ca rebut definitiv şi cheltuielile legate de remedierea produselor rebutate parţial.
3. Pierderi cauzate de întreruperile în activităţile de bază.
4. Costuri indirecte de producţie neincluse în costul produselor fabricate sau serviciilor prestate în conformitate cu SNC „Stocuri”.
5. Amenzi, penalităţi, despăgubiri pentru nerespectarea prevederilor legislaţiei şi clauzelor contractuale.
6. Cheltuieli aferente constituirii provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, inclusiv pentru creanţe compromise.
7. Creanţe compromise decontate cu excepţia creanţelor comerciale în cazul în care nu sînt constituite provizioane.

9¹. Diferenţele nefavorabile dintre cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei şi cursul de cumpărare/vînzare a valutei străine.

9². Taxa pe valoarea adăugată şi accizele nerecuperabile.

1. Alte cheltuieli operaţionale.

Anexa 5

Componenţa cheltuielilor altor activităţi

1. Cheltuieli cu active imobilizate:

1) valoarea contabilă a activelor imobilizate ieşite (vîndute, transmise în schimbul altor active), cu excepţia lipsurilor constatate la inventariere, şi transmise terţilor ca depunere în capitalul social, predate în leasing financiar;

2) partea neamortizată a valorii amortizabile a imobilizărilor necorporale şi corporale casate înainte de expirarea duratei de viaţă utilă;

3) pierderi rezultate din casarea imobilizărilor corporale în cazul cînd valoarea bunurilor obţinute în urma casării este mai mică decît valoarea reziduală a acestora;

4) costuri efective legate de ieşirea activelor imobilizate (valoarea materialelor şi OMVSD utilizate, costul serviciilor prestate de către alte entităţi sau de subdiviziunile auxiliare ale entităţii, cheltuielile cu personalul implicat etc.);

5) suma provizionului constituit periodic pentru costurile semnificative privind dezafectarea activelor imobilizate;

6) pierderi din deprecierea activelor imobilizate, cu excepția valorilor mobiliare;

6¹) decontarea fondului comercial pozitiv;

7) alte cheltuieli cu active imobilizate.

2. Cheltuieli financiare:

1) cheltuieli privind redevențele;

2) cheltuieli aferente emisiunii acțiunilor proprii și efectuării operațiunilor cu acestea;

3) valoarea contabilă a activelor imobilizate și circulante transmise cu titlu gratuit;

4) cheltuieli privind dobînzile;

5) cheltuieli aferente ajustărilor de valoare privind investiţiile financiare pe termen lung şi curente;

6) cheltuieli aferente ieșirii investițiilor financiare;

7) cheltuieli aferente diferențelor de curs valutar și de sumă;

8) alte cheltuieli financiare. 

3. Cheltuieli excepţionale:

• valoarea contabilă a activelor imobilizate şi circulante ieşite (distruse, casate, expropriate etc.) ca rezultat al accidentelor, incendiilor, calamităţilor naturale şi altor evenimente excepţionale;
• valoarea prejudiciilor (defectelor) din deteriorările bunurilor în urma accidentelor, incendiilor, calamităţilor naturale şi altor evenimente excepţionale;
• cheltuieli legate de prevenirea şi/sau lichidarea consecinţelor evenimentelor excepţionale:

1. salariile angajaţilor,
2. contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală,
3. valoarea (costul) materialelor, energiei electrice consumate, serviciilor activităţilor auxiliare proprii şi ale altor entităţi etc.;

• pierderi din stoparea activităţilor de bază ale entităţii în urma evenimentelor excepţionale:

1. salariile angajaţilor în perioada staţionărilor, contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală,
2. valoarea bunurilor materiale, energiei electrice, apei consumate etc.

• alte cheltuieli extraordinare.

Dacă suma cheltuielilor legate de resursele energetice este semnificativă (depăşeşte pragul de semnificaţie stabilit în politicile contabile), astfel de cheltuieli pot fi reflectate ca un element separat.

Nomenclatorul cheltuielilor de distribuire se stabileşte de către entitate, în funcţie de particularităţile activităţii acesteia şi se include în politicile contabile ale entităţii.

Nomenclatorul cheltuielilor administrative se stabileşte de către entitate, în funcţie de particularităţile activităţii acesteia şi se include în politicile contabile ale entităţii.

Nomenclatorul cheltuielilor administrative se stabileşte de către entitate, în funcţie de particularităţile activităţii acesteia şi se include în politicile contabile ale entităţii.

• Componența cheltuielilor entității - obiect al politicilor contabile, Adrian Ştirbu