SNC ”VENITURI”

Versiunea în limba rusă

Introducere

1. Prezentul standard este elaborat în baza Directivei 2013/34/UE, Cadrului general conceptual pentru raportarea financiară şi IAS 18 „Venituri”.

Obiectiv
2. Obiectivul prezentului standard constă în stabilirea modului de contabilizare a veniturilor generate de anumite tipuri de fapte economice şi de prezentare a informaţiilor aferente în situaţiile financiare.

Domeniu de aplicare

3. Prezentul standard se aplică la contabilizarea veniturilor provenite din:

• vînzarea produselor şi mărfurilor;
• prestarea serviciilor;
• utilizarea de către terţi a activelor entităţii care generează dobînzi, redevenţe (royalty) şi dividende.
  4. Prezentul standard nu reglementează modul de contabilizare a veniturilor provenite din:
• contracte de construcţie (SNC „Contracte de construcţii”);
• contracte de leasing (SNC „Contracte de leasing”);
• modificări ale valorii stocurilor şi altor active curente (SNC „Stocuri”);
• ieşirea activelor imobilizate (SNC „Imobilizări necorporale şi corporale” şi SNC „Creanţe şi investiţii financiare”);
• subvenţii (SNC „Capital propriu şi datorii”);
• diferenţe favorabile de curs valutar şi de sumă (SNC „Diferenţe de curs valutar şi de sumă”).

Definiţii

5. În prezentul standard noţiunile utilizate semnifică:

Venituri – creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creşteri ale capitalului propriu, cu excepţia creşterilor legate de contribuţiile proprietarilor.

• Aport în valută a proprietarilor în capital: aspecte contabile și fiscale, în exemple, Veaceslav Ciobanu

Venituri din prestarea serviciilor – venituri din executarea de către entitate a unor lucrări pe parcursul unei anumite perioade de timp (de exemplu, venituri din serviciile de transport, reparaţie, intermediere, consultanţă, instruire, agrement-sport, instalare a utilajului, telefonie, internet, turism).

Venituri din vînzarea produselor şi mărfurilor – venituri din comercializarea bunurilor produse de entitate sau cumpărate pentru a fi revîndute, inclusiv terenurile şi alte imobilizări deţinute în scopuri revînzării.

Venituri sub formă de dobînzi – venituri din utilizarea numerarului sau a echivalentelor acestuia, precum şi din deţinerea obligaţiunilor şi a altor sume datorate entităţii.

Venituri sub formă de redevenţe – (royalty) venituri din utilizarea imobilizărilor necorporale ale entităţii cum ar fi brevetele, mărcile, drepturile de autor (copyright) şi software-ul pentru computere etc.

Venituri sub formă de dividende – venituri din cotele deţinute în capitalul social al altor entităţi.

• Majorarea capitalului social din contul profitului nerepartizat este o repartizare de dividende? Aspecte contabile Partea a II-a, Veaceslav Ciobanu

Reguli generale
6. Veniturile cuprind beneficiile economice primite sau de primit de către entitate în nume propriu. În componenţa veniturilor nu se includ:

• Împrumutul față de fondator îndreptat pentru acoperirea pierderilor întreprinderii: aspecte contabile și fiscale, Veaceslav Ciobanu
• taxa pe valoarea adăugată, accizele, alte impozite şi taxe recuperabile.

Exemplul 1. În noiembrie 201X o entitate a livrat produse finite cumpărătorilor la valoare de vînzare de 120 000 lei, inclusiv TVA – 20 000 lei şi accize – 10 000 lei.

În baza datelor din exemplu, suma veniturilor entităţii pe luna noiembrie 201X constituie 90 000 lei (120 000 lei – 20 000 lei – 10 000 lei) şi se determină ca diferenţa dintre mărimea totală a valorii de vînzare a produselor şi sumele TVA şi accizelor.

• sumele colectate în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul contractelor de intermediere încheiate conform legislaţiei în vigoare. Aceste sume nu pot fi incluse în componenţa veniturilor, deoarece nu reprezintă beneficii economice pentru entitate şi nu au drept rezultat creşteri ale capitalului propriu. În aceste situaţii veniturile entităţii includ doar comisioanele cuvenite.

Exemplul 2. Entitatea „A” a încheiat un contract de intermediere cu entitatea „B” privind vînzarea produselor vinicole. În anul 201X entitatea „A” a vîndut cumpărătorilor produse în valoare totală de 200 000 lei. Pentru serviciile de intermediere prestate entitatea „A” beneficiază de un comision în mărime de 15% din valoarea produselor vîndute.

Conform datelor din exemplu, venitul entităţii „A” pe anul 201X constituie 30 000 lei (200 000 lei x 15%), iar venitul entităţii „B” – 170 000 lei (200 000 lei – 30 000 lei).

7. Veniturile se evaluează la valoarea justă a contraprestaţiei (mijlocului de plată) primite sau de primit diminuată cu valoarea oricăror reduceri de preţ, bonusuri şi altor reduceri comerciale acordate de către vînzător. Valoarea justă reprezintă preţul estimat de vînzare al unui activ în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii normale între părţi interesate, independente şi bine informate.

Exemplul 3. În mai 201X o entitate a vîndut unui cumpărător 1 000 unităţi de marfă al cărei preţ unitar obişnuit de vînzare constituie 80 lei. Cumpărătorul a achitat integral mărfurile procurate, beneficiind pentru aceasta de o reducere comercială în mărime de 5% din valoarea totală de vînzare.

În baza datelor din exemplu, venitul entităţii-vînzător pe luna mai 201X constituie 76 000 lei [80 000 lei – (80 000 lei x 5%)] se determină ca diferenţa dintre preţul de vînzare şi reducerea comercială acordată.

8. În cazul tranzacţiilor pe bază de barter (schimburi de bunuri şi servicii) entitatea-vînzător înregistrează în contabilitate următoarele operaţiuni distincte:

• vînzarea bunurilor şi serviciilor cu recunoaşterea şi evaluarea veniturilor în modul stabilit pentru vînzările ordinare;
• procurarea bunurilor şi serviciilor cu determinarea valorii acestora în modul stabilit de standardele de contabilitate;
• decontarea reciprocă a creanţelor şi datoriilor aferente tranzacţiilor pe bază de barter.
  9. Veniturile se recunosc, de regulă, separat pentru fiecare tranzacţie. În anumite situaţii, veniturile pot fi recunoscute pe componentele distincte ale unei tranzacţii (de exemplu, dacă preţul de vînzare a bunurilor include o sumă identificabilă pentru servicii ulterioare, această sumă este iniţial înregistrată ca venituri anticipate şi recunoscută ca venituri curente pe măsura prestării serviciilor de deservire a bunurilor comercializate).

Exemplul 4. În decembrie 201X entitatea a vîndut unui cumpărător 10 calculatoare la preţ unitar de 12 000 lei cu condiţia deservirii calculatoarelor pe parcursul a 3 ani. Preţul unitar de vînzare a calculatorului (fără deservire) constituie 10 500 lei.

Conform datelor din exemplu, în decembrie 201X entitatea contabilizează:

• veniturile din vînzarea calculatoarelor în sumă de 120 000 lei (12 000 lei x 10 unit.) – ca majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor curente;
• valoarea serviciilor de deservire a calculatoarelor în sumă de 15 000 lei [(12 000 lei – 10 500 lei) x 10 unit.] – ca majorare simultană a creanţelor curente şi a veniturilor anticipate pe termen lung.
  10. Veniturile şi cheltuielile aferente unora şi aceloraşi fapte economice se recunosc în aceiaşi perioadă de gestiune (de exemplu, valoarea bunurilor vîndute şi costul acestora se contabilizează şi se reflectă în situaţia de profit şi pierdere într-o singură perioadă de gestiune).

 Contabilitatea veniturilor
11. Contabilitatea veniturilor este condiţionată de sursa de obţinere a acestora – vînzarea produselor şi mărfurilor; prestarea serviciilor; utilizarea de către terţi a activelor entităţii care generează dobînzi, redevenţe şi dividende.

 Venituri din vînzarea produselor şi mărfurilor
12. Veniturile din vînzarea produselor şi mărfurilor se recunosc în momentul în care sînt îndeplinite simultan următoarele condiţii:

• entitatea a transferat cumpărătorului riscurile şi beneficiile semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor. Transferul riscurilor şi beneficiilor semnificative aferente drepturilor de proprietate asupra bunurilor, de regulă, coincide cu momentul predării bunurilor către cumpărător sau, la respectarea altor condiţii contractuale, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective către cumpărători;
• entitatea nu mai gestionează bunurile vîndute ca în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nu deţine controlul efectiv asupra bunurilor;
• mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
• este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacţiei vor fi generate către entitate; şi
• costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil.

- Contracte privind construcția caselor (apartamentelor): aspecte contabile și fiscale privind T.V.A., Veaceslav Ciobanu

Exemplul 5. În decembrie 201X entitatea a livrat cumpărătorilor mărfuri cu transferarea drepturilor de proprietate asupra acestora. Valoarea de vînzare a mărfurilor constituie 320 000 lei, iar valoare contabilă – 283 000 lei.

Conform datelor din exemplu, în decembrie 201X entitatea contabilizează:

• valoarea de vînzare a mărfurilor comercializate în sumă de 320 000 lei – ca majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor curente;
• valoarea contabilă a mărfurilor comercializate în sumă de 283 000 lei – ca majorare a cheltuielilor curente (costului vînzărilor) şi diminuare a stocurilor.
  13. Dacă entitatea păstrează riscurile semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor, tranzacţia nu reprezintă o vînzare şi veniturile nu sînt recunoscute. De exemplu, aceste riscuri se păstrează atunci cînd:
• entitatea are obligaţii legate de rezultate nesatisfăcătoare, neacoperite de prevederile garanţiilor normale;
• obţinerea veniturilor dintr-o anumită vînzare este condiţionată de obţinerea de către cumpărător a veniturilor din comercializarea bunurilor;
• bunurile sînt livrate, dar trebuie instalate, iar instalarea reprezintă o parte semnificativă a contractului şi nu a fost încă realizată de către entitate; şi
• cumpărătorul are dreptul de a anula vînzarea pe parcursul unui anumit termen şi dintr-un motiv specificat în contractul de vînzare-cumpărare şi entitatea-vînzător nu este sigură de probabilitatea returnării bunurilor.

Exemplul 6. În noiembrie 201X entitatea a livrat în baza unui contract de consignaţie 10 televizoare la preţ unitar de vînzare 7 400 lei. Televizoarele au fost vîndute de către comisionar cumpărătorilor în decembrie 201X – 6 unităţi şi ianuarie 201X+1 – 4 unităţi.

În baza datelor din exemplu, veniturile entităţii constituie în decembrie 201X 44 400 lei (7 400 lei x 6 unit.), iar în ianuarie 201X+1 – 29 600 lei (7 400 lei x 4 unit.) şi se înregistrează ca majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor curente.

14. În cazul vînzărilor cu livrări amînate veniturile se recunosc la respectarea simultană a următoarelor condiţii:

• este probabil că se va efectua livrarea bunurilor;
• la data recunoaşterii vînzării, bunurile sînt disponibile, identificate şi pregătite pentru livrare cumpărătorului;
• cumpărătorul confirmă în scris solicitarea de amînare a livrării;
• se respectă condiţiile de plată prevăzute în contract.
  15. Veniturile din vînzări cu livrări amînate nu pot fi recunoscute în cazul în care nu există decît intenţia de a achiziţiona sau de a produce bunurile pentru a fi livrate.

Vînzările cu livrări amînate apar în cazul tranzacţiilor de comercializare a bunurilor care necesită condiţii speciale de transportare şi de păstrare (de exemplu, vînzarea produselor vinicole în loturi mari, a substanţelor chimice).

16. În cazul vînzărilor cu livrări amînate entitatea-vînzător contabilizează două operaţiuni distincte:

• comercializarea bunurilor care se contabilizează în acelaşi mod ca şi vînzările obişnuite;
• primirea bunurilor în custodie cu reflectarea acestora în conturile extrabilanţiere.

Exemplu 7. În decembrie 201X entitatea a comercializat unui cumpărător un lot de produse vinicole a căror valoare de vînzare constituie 82 500 lei, iar cost efectiv – 51 600 lei. Conform condiţiilor contractuale produsele vinicole se vor păstra la depozitul entităţii şi vor fi livrate cumpărătorului în loturi mici pe parcursul unui an.

În baza datelor din exemplu, în decembrie 201X entitatea-vînzător contabilizează:

• veniturile din vînzarea produselor vinicole în sumă de 82 500 lei – ca majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor curente;
• costul efectiv al produselor vinicole vîndute în sumă de 51 600 lei – ca majorare a cheltuielilor curente (costului vînzărilor) şi diminuare a stocurilor;
• valoarea produselor vinicole vîndute şi primite în custodie în sumă de 82 500 lei – ca majorare a stocurilor primite în custodie în contabilitatea extrabilanţieră.
  17. Veniturile din vînzarea bunurilor se ajustează prin stornarea valorii bunurilor returnate şi/sau cu suma reducerii preţurilor acestora în cazul în care livrarea şi returnarea (reducerea preţurilor) bunurilor au avut loc în aceiaşi perioadă de gestiune. În cazul în care vînzarea şi returnarea (reducerea preţurilor) bunurilor au avut loc în perioade de gestiune diferite veniturile nu se ajustează, iar pierderile din returnarea bunurilor vîndute sau din reducerea preţurilor acestora se înregistrează ca cheltuieli curente sau se recuperează din contul provizioanelor constituite anterior în aceste scopuri.

Exemplu 8. În iunie 201X o entitate – fabrică de mobilă a comercializat 10 seturi de mobilă pentru oficiu. Valoarea de vînzare a unui set de mobilă constituie 3 600 lei, iar costul efectiv – 2 500 lei. În luna iulie a aceluiaşi an cumpărătorul a depistat 3 seturi de mobilă necalitativă care au fost returnate vînzătorului.

În baza datelor din exemplu, entitatea-vînzător contabilizează:

în iunie 201X:

• veniturile din vînzarea mobilei în sumă de 36 000 lei (3 600 lei x 10 set.) – ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente;
• costul efectiv al mobilei vîndute în sumă de 25 000 lei (2 500 lei x 10 set.) – ca majorare a cheltuielilor curente (costului vînzărilor) şi diminuare a stocurilor.

în iulie 201X:

• valoarea mobilei returnate de cumpărător în sumă de 10 800 lei (3 600 x 3 set.) – ca stornare a creanţelor şi a veniturilor curente;
• costul mobilei returnate de cumpărător – ca stornare a cheltuielilor curente (costului vînzărilor) şi a stocurilor.
• Înlocuirea mărfii neconforme în baza garanției acordate. Aspecte fiscale și contabile, Adrian Știrbu
• Efecte contabile și fiscale legate de operațiunea de returnare a mărfurilor, Mihai Popovici
  18. Veniturile din vînzarea bunurilor nu se ajustează în cazul apariţiei unor incertitudini legate de recuperabilitatea anumitor sume recunoscute anterior ca venituri. Aceste sume se recunosc ca cheltuieli curente sau se recuperează din contul provizioanelor constituite anterior în aceste scopuri.

Exemplul 9. În noiembrie 201X entitatea a vîndut produse a căror valoare de vînzare totală constituie 140 000 lei, iar costul efectiv – 110 000 lei. În anul 201X+3 un cumpărător a fost recunoscut de instanţa judecătorească drept insolvabil, nefiind în stare să achite valoarea produselor cumpărate în sumă de 3 000 lei. Conform politicilor contabile, pierderile aferente creanţelor compromise se decontează direct la cheltuielile perioadei în care acestea au fost depistate.

Conform datelor din exemplu, entitatea contabilizează:

în noiembrie 201X:

• veniturile din vînzarea produselor în sumă de 140 000 lei – ca majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor curente;
• costul efectiv al produselor vîndute în sumă de 110 000 lei – ca majorare a cheltuielilor curente (costului vînzărilor) şi diminuare a stocurilor.

în anul 201X+3:

• creanţele compromise decontate în sumă de 3 000 lei – ca majorare a cheltuielilor şi diminuare a creanţelor curente.

 Venituri din prestarea serviciilor
19. Veniturile din prestarea serviciilor se recunosc în cazul îndeplinirii simultane a următoarelor condiţii:

• mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
• este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacţiei să fie obţinute de către entitate;
• stadiul de execuţie a tranzacţiei la data raportării poate fi evaluat în mod credibil; şi
• costurile apărute pe parcursul tranzacţiei şi costurile de finalizare a tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil.
  20. Evaluarea veniturilor din prestarea serviciilor se efectuează, de regulă, în mărimea valorii acestora, stabilită de părţile contractante şi confirmată documentar. Evaluarea acestor venituri este credibilă doar în cazul în care entitatea a convenit cu celelalte părţi participante la tranzacţie următoarele condiţii:
• drepturile fiecărei părţi care au putere juridică şi se referă la prestarea şi primirea serviciilor;
• compensaţia presupusă;
• metodele şi condiţiile de plată.
  21. Recunoaşterea veniturilor din prestarea serviciilor se efectuează conform uneia din următoarele metode:
• metoda prestării integrale;
• metoda procentului de finalizare.
  22. Metoda prestării integrale se recomandă în cazurile în care termenul de prestare a serviciilor nu depăşeşte o perioadă de gestiune. La utilizarea acestei metode veniturile din prestarea serviciilor se recunosc şi se contabilizează după încheierea tranzacţiei.

Exemplul 10. O entitate prestează servicii de instalare a utilajului electric, recepţionate de clienţi după finalizarea integrală a acestora. În anul 201X, entitatea a prestat şi a predat clienţilor, servicii în valoare de 147 000 lei.

În baza datelor din exemplu, în anul 201X entitatea va recunoaşte venitul după instalarea efectivă a utilajului şi recepţionarea acestuia de către clienţi în sumă de 147 000 lei şi îl va înregistra ca majorare simultană a creanţelor şi veniturilor curente.

23. Metoda procentului de finalizare este aplicabilă în cazurile în care serviciile, potrivit unuia şi aceluiaşi contract, sînt prestate pe parcursul mai multor perioade de gestiune. Prin această metodă, veniturile se recunosc pe stadii distincte ale tranzacţiei, în funcţie de procentul de finalizare a acesteia, adică în perioadele de gestiune în care are loc prestarea efectivă a serviciilor. Recunoaşterea veniturilor în baza metodei procentului de finalizare se admite la respectarea simultană a următoarelor condiţii:

• momentul încheierii tranzacţiei sau a unui stadiu distinct al acesteia poate fi determinat cu un grad înalt de certitudine la data raportării;
• cheltuielile suportate în procesul tranzacţiei şi cele necesare pentru finalizarea acesteia pot fi determinate în mod credibil.
  24. În cazul aplicării metodei procentului de finalizare, suma veniturilor poate fi determinată în baza unuia din următoarele procedee:
• volumului efectiv al serviciilor prestate;

Exemplul 11. În ianuarie 201X entitatea a încheiat un contract de prestare a serviciilor de consultanţă şi evaluare a imobilizărilor în valoare totală de 840 000 lei pe un termen de trei ani. În anul 201X au fost prestate servicii de consultanţă în valoare totală de 126 000 lei.

Conform datelor din exemplu, venitul entităţii pe anul 201X constituie 126 000 lei şi se înregistrează ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente.

• ponderii volumului efectiv al serviciilor prestate în volumul total al serviciilor prevăzute de contract;

Exemplul 12. În ianuarie 201X entitatea a încheiat un contract de instalare a utilajului şi de deservire a acestuia în decurs de 3 ani cu valoarea totală de 324 000 lei. În anul 201X entitatea a îndeplinit 18% din volumul total de lucrări prevăzute de contract.

Conform datelor din exemplu, venitul entităţii pe anul 201X constituie 58 320 lei (324 000 lei x 18%) şi se înregistrează ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente.

• ponderii cheltuielilor suportate la o dată prestabilită în totalul cheltuielilor prevăzute de contract.

Exemplul 13. În ianuarie 201X, entitatea a încheiat un contract privind deservirea mărfurilor vîndute pe un termen de 4 ani în valoare de 192 000 lei. Suma totală a cheltuielilor constituie, conform contractului 164 000 lei. În anul 201X entitatea a suportat cheltuieli în sumă de 38 000 lei.

Conform datelor din exemplu, mărimea venitului entităţii pe anul 201X se calculează ca produsul ponderii cheltuielilor efectiv suportate în mărime de 23,17% [(38 000 lei : 164 000 lei) x 100%] şi suma totală a venitului prevăzut de contract, constituie 44 506 lei (23,18% x 192 000 lei) şi se înregistrează ca majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor curente.

25. Dacă serviciile sînt prestate printr-un număr nedeterminat de operaţiuni în cursul unei perioade de timp prestabilite, care nu pot fi repartizate pe stadii, veniturile se recunosc conform metodei liniare sau în altă bază stabilită în politicile contabile ale entităţii.

Exemplul 14. În mai 201X entitatea a încheiat un contract privind deservirea şi reparaţia calculatoarelor în curs de doi ani. Valoarea totală a serviciilor prevăzute de contract constituie 240 600 lei. Serviciile se prestează uniform pe parcursul perioadei stabilite în contract. Conform politicilor contabile ale entităţii veniturile se repartizează după metoda liniară.

În baza datelor din exemplu, mărimea veniturilor entităţii pe luna mai 201X constituie 10 025 lei (240 600 lei : 24 luni) şi se înregistrează ca majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor curente.

26. Dacă rezultatul unei tranzacţii de prestare a serviciilor nu poate fi determinat cu un grad înalt de certitudine, veniturile se recunosc doar în mărimea cheltuielilor suportate care au fost sau, posibil, vor fi recuperate de către beneficiari.

Exemplul 15. În luna noiembrie 201X, biroul de avocaţi a încheiat cu entitatea „A” un contract privind apărarea intereselor acesteia în procesul de judecată. Conform condiţiilor contractuale, în cazul în care procesul va fi cîştigat, valoarea serviciilor va constitui 48 300 lei, iar în caz contrar, entitatea va recupera biroului de avocaţi doar cheltuielile suportate efectiv în limita prevăzută de contract — 35 200 lei. În mai 201X+1 entitatea „A” a pierdut procesul de judecată.

Conform datelor din exemplu, biroul de avocaţi recunoaşte veniturile în luna mai 201X+1 în mărimea cheltuielilor suportate efectiv de 35 200 lei şi le înregistrează ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente.

27. În cazul în care rezultatul tranzacţiei nu poate fi estimat în mod credibil şi recuperarea costurilor suportate nu este probabilă, veniturile nu sînt recunoscute, iar costurile aferente tranzacţiei se înregistrează ca cheltuieli curente.

27¹. Veniturile din prestarea serviciilor se ajustează prin stornarea valorii serviciilor cu valoarea serviciilor neacceptate și/sau suma reducerii preţurilor acestora în cazul în care prestarea şi neacceptarea/reducerea preţurilor serviciilor au avut loc în aceeaşi perioadă de gestiune. În cazul în care prestarea şi neacceptarea/reducerea preţurilor serviciilor au avut loc în perioade de gestiune diferite, veniturile nu se ajustează, iar pierderile rezultate se înregistrează ca cheltuieli curente sau se recuperează din contul provizioanelor constituite anterior în aceste scopuri.

Venituri din utilizarea de către terţi a activelor entităţii care generează dobînzi, redevenţe şi dividende

28. Veniturile din utilizarea de către terţi a activelor entităţii se recunosc la respectarea simultană a următoarelor condiţii:

• este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacţiei să fie obţinute de către entitate; şi
• mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil.
  29. Veniturile sub formă de dobînzi se recunosc în baza condiţiilor contractuale pe măsura survenirii termenelor de plată a dobînzilor stabilite în contractul încheiat între entitate şi utilizatorul activului. În componenţa veniturilor din dobînzi se evidenţiază veniturile aferente dobînzilor obţinute de la părţile afiliate.

Exemplul 16. În octombrie 201X entitatea a acordat un împrumut în sumă de 165 000 lei pe un termen de 3 ani. Dobînda anuală constituie 15% şi conform condiţiilor contractuale se achită la finele fiecărui trimestru.

Conform datelor din exemplu, venitul sub formă de dobînzi a entităţii se recunoaşte în decembrie 201X în sumă de 6 188 lei [(165 000 lei x 15%) : 4 trimestre] şi se înregistrează ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente.

30. 

31. Dobînzile aferente obligaţiunilor şi altor titluri de creanțe, procurate la un preţ care include dobînzile calculate, se recunosc ca venituri doar în suma referitoare la perioada post-achiziţie. Suma dobînzilor aferentă perioadei pre-achiziţie a obligaţiunilor nu se consideră venituri, ci se raportează la diminuarea costului de intrare a obligaţiunilor.

Exemplul 17. La 1 aprilie 201X, entitatea a procurat 2 500 de obligaţiuni cu termenul de stingere de 3 ani la preţul unitar de 17 lei, care cuprinde cota dobînzilor calculate pe trei luni (ianuarie, februarie, martie). Valoarea nominală a unei obligaţiuni constituie 15 lei, rata anuală a dobînzii – 12%.

În baza datelor din exemplu, suma totală a dobînzilor calculate pe anul 201X constituie 4 500 lei (2 500 unit. x 15 lei x 12%), din care se recunoaşte ca venituri suma de 3 375 lei [(2 500 unit. x 15 lei x 12% x 9 luni) : 12 luni], iar suma rămasă de 1 125 lei (4 500 lei – 3 375 lei) se raportează la diminuarea valorii contabile a obligaţiunilor cumpărate.

Conform datelor din exemplu şi a calculelor efectuate entitatea contabilizează:

• costul de intrare a obligaţiunilor procurate în mărime de 42 500 lei (2 500 unit. x 17 lei) – ca majorare concomitentă a investiţiilor pe termen lung şi a datoriilor curente;
• suma totală a dobînzilor calculate pe anul 201X în mărime de 4 500 lei – ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor anticipate;
• dobînzile aferente perioadei post-achiziţie a obligaţiunilor în sumă de 3 375 lei – ca diminuare a veniturilor anticipate şi majorare a veniturilor curente;
• dobînzile aferente perioadei pre-achiziţie a obligaţiunilor în sumă de 1 125 lei – ca diminuare concomitentă a veniturilor anticipate şi a valorii contabile a investiţiilor pe termen lung.

31¹. Veniturile aferente ajustărilor de valoare favorabile privind investiţiile financiare pe termen lung şi curente apar în cazul:

1) decontării diferenţei favorabile dintre costul de intrare (sau valoarea contabilă la începutul perioadei de gestiune) şi valoarea justă a valorilor mobiliare admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată;

2) decontării diferenţei dintre costul de intrare şi valoarea nominală a obligaţiunilor şi altor titluri de creanțe cu scont (procurate la un preţ mai mic decît valoarea nominală);

3) reluării și decontării pierderilor din deprecierea valorilor mobiliare.

Aceste venituri se contabilizează ca majorare a investiţiilor financiare, diminuare a pierderilor din depreciere şi majorare a veniturilor curente.

32. Redevenţele se recunosc ca venituri în baza contabilităţii de angajamente, în conformitate cu condiţiile acordului încheiat între proprietarul şi beneficiarul de imobilizări necorporale. Astfel, în cazul transferului drepturilor de utilizare a imobilizărilor necorporale pe o perioadă prestabilită, recunoaşterea venitului sub formă de redevenţe se efectuează conform metodei liniare sau a în altă bază stabilită în politicile contabile.

Exemplul 18. În ianuarie 201X entitatea „A” a transmis entităţi „B” dreptul de utilizare a unui brevet de invenţie pe o perioadă de 5 ani. Suma totală a plăţilor, potrivit contractului încheiat, constituie 35 000 lei şi se va achita la finele fiecărui an în părţi egale.

Conform datelor din exemplu, venitul anual din redevenţe a entităţii „A”, inclusiv pentru anul 201X, constituie 7 000 lei (35 000 lei : 5 ani) şi se înregistrează ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente.

33. Transferul drepturilor de utilizare a imobilizărilor necorporale pentru o plată fixă şi pe un termen nelimitat se consideră ca vînzare a imobilizărilor necorporale, iar redevenţele se recunosc ca venituri în momentul transferării acestor drepturi.

Exemplul 19. Utilizînd datele din exemplul 18, să admitem că dreptul de utilizare a brevetului de invenţie a fost transmis unei entităţi pe un termen nelimitat de timp.

În baza datelor din exemplu, veniturile sub formă de redevenţe se recunosc în sumă de 35 000 lei, în ianuarie 201X, adică în momentul transmiterii dreptului de utilizare a brevetului beneficiarului şi se înregistrează ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente.

34. În cazul în care obţinerea redevenţelor depinde de evenimentele viitoare, veniturile se recunosc numai atunci cînd există probabilitatea primirii plăţii, de regulă, după producerea evenimentului (de exemplu, la transmiterea drepturilor de utilizare a unui brevet de invenţie, cu condiţia primirii plăţii în funcţie de vînzarea efectivă a produselor fabricate, redevenţele se recunosc ca venituri pe măsura comercializării produselor).

35. Dividendele se recunosc ca venituri în perioada de gestiune în care acestea au fost anunţate, adică atunci cînd a fost stabilit dreptul proprietarilor de a le încasa și se contablizează ca majorare a creanţelor şi veniturilor curente.

• Dividendele primite de parsoana juridică. Aspecte fiscale și contabile, Veaceslav Ciobanu

În componenţa veniturilor din dividende se evidenţiază veniturile din interese de participare care cuprind veniturile sub formă de dividende obţinute de la entităţile în care entitatea deţine un interes de participare.

• Impozitarea operațiunii de majorare a capitalului social din contul profitului nerepartizat (rezervelor), Contabilsef.md
• Venitul obținut sub forma de dividente. Cum reflectăm în Declarația VEN 12?, Adrian Știrbu
• Majorarea capitalului social din contul profitului nerepartizat - repartizare de dividende? Aspecte contabile și fiscale, Veaceslav Ciobanu

Prezentarea informaţiilor
36. Nota explicativă a entităţilor care întocmesc situaţii financiare complete conţine, pe lîngă informaţiile prevăzute în Legea contabilităţii și raportării financiare cel puţin următoarele informaţii:

1) suma fiecărei categorii semnificative de venituri recunoscute în perioada de gestiune, inclusiv veniturile provenite din vînzarea produselor şi mărfurilor, prestarea serviciilor, redevenţe, dividende;

2) suma veniturilor rezultate din tranzacţiile pe bază de barter incluse în fiecare categorie semnificativă de venit.

Prevederi tranzitorii
37. Prezentul standard se aplică începînd cu data intrării în vigoare.

 Data intrării în vigoare
38. Prezentul standard intră în vigoare la 1 ianuarie 2014.