Inițiativa legislativă lansată de un grup de deputați prevede modificarea a opt acte normative cu scopul revizuirii cadrului legislativ național, privind hărțuirea sexuală la locul de muncă.
Potrivit autorilor datele statistice arată că, actualmente, fiecare a cincea femeie angajată din Republica Moldova este supusă unor forme de hărțuire la locul de muncă (priviri nepotrivite, îmbrățișări fără permisiune, glume/limbaj cu conotație sexuală), iar 4 din 100 se confruntă cu forme grave de hărțuire.
Potrivit documentului citat cercetările realizate în domeniu arată că hărțuirea sexuală afectează sănătatea fizică, psiho-emoțională, dar și mediul profesional. Acest fenomen afectează calitatea muncii prestate, influențând negative și performanțele în domeniul educațional.
Astfel, proiectul nominalizat prevede:
- completarea cu prevederi în domeniul prevenirii și examinării/soluționării hărțuirii sexuale la locul de muncă a următoarelor acte normative: Legea Sindicatelor, Legea privind Inspectoratul de Stat al Muncii, Codul Muncii.
- completarea Codului Contravențional cu informații ce prevăd atragerea la răspundere contravențională pentru nerespectarea de către angajator a obligației de a întreprinde măsuri de prevenire, examinare și intervenție în cazul când se constată acte de hărțuire sexuală.
- completarea Legii cu privire la avocatură, Legii cu privire la organizarea activității notarilor, Legii privind executorii judecătorești, cu prevederi referitoare la hărțuirea sexuală la locul de muncă. Actele legislative menționate nu cad sub incidența Codului Muncii, prin urmare acestea vor fi completate cu atribuții privind elaborarea și diseminarea regulamentelor de prevenire a hărțuirii sexuale și discriminării.
Necesitatea modificărilor solicitate rezultă din reglementarea fragmentată a hărțuirii sexuale în diferite acte normative ceea ce creează confuzii atât pentru instituțiile investite cu atribuții de prevenire și investigare a actelor de hărțuire sexuală, cât și pentru victime în procesul de raportare a cazurilor.
Finalitatea elaborării actului normative urmărește racordarea la standardele internaționale în domeniu, în special la Convenția de la Instanbul, de asemenea, actualitatea amendamentelor propuse, vine în concordanță cu adoptarea de către Organizația Internațională a Muncii a Convenției privind eliminarea violenței și a hărțuirii la locul de muncă.