Stimaţi cititori, vă informăm că SFS a plasat actualizări a Bazei generalizate a practicii fiscale prin care a fost dat răspuns la următoarele întrebări:
Este obligat funcționarul fiscal să informeze contribuabilul despre înaintarea ordinului incaso?
Începînd cu ziua următoare celei în care a apărut restanţa sau în care s-a aflat despre apariţia ei, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să înainteze ordine incaso, care au valoare de documente executorii, la conturile bancare și/sau de plăți (cu excepţia contului de împrumut, a conturilor bancare și/sau de plăți deschise conform prevederilor acordurilor de împrumut încheiate între Republica Moldova şi donatorii externi, a contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a conturilor persoanelor fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător, conturile de acumulare deschise conform legislaţiei insolvabilităţii) ale contribuabilului dacă acesta dispune de ele şi dacă Serviciul Fiscal de Stat le cunoaşte.
Astfel, în cazul admiterii restanței față de bugetul public național, funcționarul fiscal nu este obligat să informeze contribuabilul privind înaintarea ordinului de incaso.
Totodată, conform reglementărilor interne, anterior înaintării ordinului incaso, funcționarul fiscal urmează să notifice contribuabilul restanțier telefonic sau, în cazul imposibilității sesizării telefonice, prin intermediul poștei electronice, despre necesitatea stingerii benevole a restanței admise la bugetul public național în termen de 24 de ore de la data sesizării.
[Modificări operate în temeiul Legii pentru modificarea unor acte normative nr. 257/2020, în vigoare din 01.01.2021]
Ce reprezintă majorarea de întîrziere (penalitatea)?
Conform prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul fiscal, majorarea de întîrziere (penalitate) reprezintă suma calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întîrziere este obligatorie, independent de forma de constrîngere.
Majorarea de întîrziere reprezintă o parte din obligaţia fiscală şi se percepe în modul stabilit pentru impunerea fiscală. La rîndul său, art. 228 alin. (2) din Codul fiscal stabilește că pentru neplata impozitului, taxei în termenul şi în bugetul stabilite conform legislaţiei fiscale se plăteşte o majorare de întîrziere, determinată în conformitate cu alin. (3) pentru fiecare zi de întîrziere a plăţii lor, pentru perioada care începe după scadenţa impozitului, taxei şi care se încheie în ziua plăţii lor efective inclusiv.
Potrivit art. 228 alin. (3) din Codul fiscal, cuantumul majorării de întîrziere se determină anual în funcţie de rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte, împărţită la numărul de zile ale anului şi aproximată conform regulilor matematice pînă la 4 semne după virgulă.
Astfel, majorarea de întîrziere (penalitate) pentru anul 2022 (2021) constituie 0,0301% (0,0210 %) pentru fiecare zi de întîrziere a plăţii lor.
Care sunt sancțiunile aplicate de către Serviciului Fiscal de Stat pentru nerespectarea regulilor de executare silită a obligației fiscale?
În corespundere cu prevederile art. 263 din Codul fiscal, pentru împiedicarea funcţionarului fiscal de a efectua executarea silită a obligaţiei fiscale prin alte metode decît cele prevăzute la alin. (2)-(4), persoanele fizice se sancţionează cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 de lei, iar agenţii economici – în mărime de la 8000 la 12000 de lei.
Neacceptarea spre păstrare de către contribuabil (reprezentantul acestuia) sau persoana lui cu funcţie de răspundere a bunurilor sechestrate se sancţionează cu amendă, aplicată persoanei fizice, de la 4000 la 6000 de lei, iar persoanei juridice – de la 8000 la 12000 de lei.
Delapidarea, înstrăinarea, substituirea sau tăinuirea bunurilor sechestrate de către persoana căreia i-au fost încredinţate spre păstrare sau de către persoana obligată să le asigure integritatea, conform legii, se sancţionează cu amendă în mărime de la 80% la 100% din valoarea bunurilor sechestrate, care au fost delapidate, înstrăinate, substituite sau tăinuite.
Efectuarea de operaţiuni cu valori mobiliare sechestrate, după sistarea operaţiunilor, se sancţionează cu amendă, aplicată contribuabilului şi registratorului, în mărime de la 15% la 25% din suma operaţiunii.
[Modificări operate în temeiul Legii nr. 178/2018 cu privirea la modificarea unor acte legislative, în vigoare din 01.10.2018]
Ordinul SFS nr. 358 din 21-09-2022
Notă: Vă atragem atenția asupra faptului că, pot fi efectuate actualizări ale răspunsurilor oferite de către Serviciul Fiscal de Stat, de aceea vă rugăm să consultați suplimentar răspunsurile actualizate ale bazei de date.