Săptămâna trecută, scena bancară europeană a cunoscut tensiuni violente, cotaţiile au scăzut dramatic, au reapărut temerile faţă de o nouă criză financiară. Acum bancherii cerşesc ajutorul Băncii Centrale Europene.
Anul 2008 părea că va redeveni actual, chiar săptămâna trecută. 2008 a fost anul marii crize financiare, care a adus lumea în pragul colapsului. Atunci băncile au pornit spirala crizei iar acum tot ele sunt cele care se află sub o puternică presiune.
Cea mai afectată este Deutsche Bank, de altfel şi cea mai importantă de pe piaţa financiară din Germania. Numai de la începutul anului, Deutsche Bank a pierdut aproape o treime din valoarea acţiunilor de la bursă. Nici alte institute financiare nu se pot lăuda cu rezultate îmbucurătoare: se clatină tot mai mult Société Générale din Franţa şi Unicredit din Italia. Indexul băncilor demonstrează cât de gravă este situaţia: de la începutul lunii ianuarie, indexul european Stoxx a pierdut 22 de procente, reprezentând dublul pierderilor generale înregistrate la nivelul întregii pieţe.
Bancherii anonimi avertizează
"A venit momentul ca BCE să intervină", cu aceste cuvinte este citat de către publicaţia "Handelsblatt" unul din bancherii de top din Germania, care a preferat însă protecţia anonimatului. Un alt expert, anonim şi el, a declarat pentru aceeaşi publicaţie că: "Băncile nu pot depăşi singure actuala criză".
"Criza" este un amestec tulbure cu multe ingrediente. Printre ele se numără şi teama de o recesiune mondială, incluzând scăderea bruscă a preţului la barilul de petrol. Băncile resimt pericolul în nereturnarea creditelor. Şi reglementările mai dure precum şi prevederile referitoare la capitalul propriu afectează sectorul financiar.
"Mulţi investitori realizează de abia acum că unele bănci sunt goale", spunea, nu cu mult timp în urmă, Harold James, expert în istoria economiei, în cadrul Universităţii Princeton. Pentru multe bănci, mai ales din Europa, rezerva de capital este prea mică. Extrem de periclitate sunt băncile italieneşti, totalul creditelor de mare risc din peninsulă însumând circa 200 de miliarde de euro.
Fără exagerare?
Şi economista din Bonn, Isabel Schnabel, consideră că "rezultatele sunt foarte neliniştitoare". Nu este nici o exagerare. Există o serie de factori care afectează profitul băncilor, a declarat ea pentru cotidianul "Die Welt": "Pe termen scurt, conjunctura economică slabă şi creditele de risc din domeniul petrolier, iar pe termen lung nivelul scăzut al dobânzilor afectează modelul de afaceri al băncilor."
Reprezentanţii băncilor conchid că au nevoie de mai multă libertate: "BCE trebuie să reducă din viteza reglementărilor, pentru a linişti pieţele", citează din nou Handelsblatt un bancher de top. Responsabilii politici din Europa nu se gândesc însă nici pe departe la aşa ceva. Din contră, şeful Euro-Grupului, Jeroen Dijsselbloem, declara recent că reglementările stricte sporesc încrederea în branşă, după criza financiară.
Dijsselbloem are motive evidente pentru a respinge solicitările de relaxare a controlului sectorului financiar. Salvarea sistemului financiar, după marea criză din 2008, i-a costat pe contribuabilii europeni circa 1600 de miliarde de euro. O situaţie care nu trebuie să se mai repete.
BCE: bănci mai puternice
Şi şeful Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, atrage atenţia asupra eforturilor din perioada recentă destinate asigurării sistemului financiar. În fond, "băncile din zona euro şi-au întărit serios rezervele în ultimii ani", spunea el chiar săptămâna aceasta în faţa aleşilor din Parlamentul European. Cuvintele lui nu promit prea mult ajutor. Draghi consideră că băncile sunt acum în măsură să îşi reducă din creditele de criză.
Şi profesorul de la Facultatea de Finanţe-Bănci, din Bonn, Thomas Hartmann-Wendels, crede că soluţia se află acum la bănci. Într-o declaraţie acordată Deutsche Welle el a spus că în acest moment trebuie evitată "spălarea greşelilor băncilor, cu banii proveniţi de la contribuabili." Este evident important ca sistemul financiar să nu intre în colaps. "Pericolul există, dar acum nu cred că el este acut. Salvarea băncilor de către BCE trebuie să fie ultima soluţie."
Primele de risc
Şi totuşi riscul din sectorul bancar este gigant. În cele 19 state din zona euro, nu mai puţin de 1200 de miliarde de euro reprezintă credite de mare risc. Nu e de mirare, aşadar, că primele de risc pentru acţiuni au explodat, ajungând acum la 60 de procente. Investitorii se asigură astfel faţă de o eventuală cădere drastică a acţiunilor bancare.