Deşi mult mai mare ca populaţie, Republica Moldova are o economie egală cu cea din Kosovo şi cel mai mic produs intern brut pe cap de locuitor, care reprezintă doar 13% din media pe UE. Nu are nicio companie printre primele 100 din sud-estul Europei şi nicio societate de asigurare, însă are trei bănci.
Ion Chişlea
Săptămâna trecută, agenţia bulgară de presă SeeNews a publicat tradiţionalul deja clasament TOP SeeNews 100 SEE, aflat la a noua ediţie. Este vorba despre un clasament anual care analizează entităţile din Europa de Sud-Est şi, în baza cifrei de afaceri din anul precedent, întocmeşte trei clasamente - al celor mai mari 100 de companii, al celor mai mari 100 de bănci şi al celor mai mari 100 de societăţi de asigurări. Sunt analizate entităţile din România, Republica Moldova, Bulgaria, Albania şi toate ţările ce au făcut parte cândva din Republica Socialistă Iugoslavia adică Serbia, Croaţia, Slovenia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Muntenegru şi Kosovo.
Creşterea PIB-ului în Sud-Estul Europei va fi mai mare decât în Europa de Vest
Studiul analiştilor bulgari conchide că mediul general pentru întreprinderile din Sud-Estul Europei a fost îmbunătățit începând cu 2015. Această tendință este de așteptat să continue, creşterea Produsului Intern Brut al regiunii urmând să accelereze de la 2,5% în 2015 la 2,8% în 2016 și să ajungă la 3,4% în 2021, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional. Prin urmare, creșterea din regiune va fi mai mare faţă de cea din Europa de Vest şi Zona Euro, estimate la 1,8% și 1,5%, respectiv, în aceeași perioadă.
PIB-ul pe cap de locuitor, cu mult în urmă. R. Moldova - codaşă clară
Cu toate acestea, Europa de Sud-Est are încă mult pentru a prinde din urmă PIB-ul mediu pe cap de locuitor, bazat pe paritatea puterii de cumpărare (PPP). Acesta a fost egal cu doar 43% din media UE în 2015 şi se aşteaptă o creștere treptată, până la 47% în 2021. Dacă analizăm pe ţări, doar singura ţară din regiune, membră şi a Zonei Euro - Slovenia, se apropie de media europeană cu un PIB pe cap de locuitor egal cu 82% din media UE. Urmează membrele UE - Croația, România și Bulgaria, respectiv, cu 57%, 55% și 51%. După cum e şi firesc, Republica Moldova se plasează cel mai jos în acest tabel cu un PIB pe cap de locuitor ce reprezintă doar 13% din PIB-ul mediu al UE pe cap de locuitor. În cea de-a doua clasată de la coadă în acest tabel, Bosnia, PIB-ul pe cap de locuitor raportat la media europeană este de 28%, iar în Albania - de 30%.
România - 43% din economia regiunii. R. Moldova - 1,6%
În ce priveşte PIB-ul propriu-zis, economia României deţine cea mai mare pondere în PIB-ul de 408,5 miliarde de euro al regiunii - circa 43%. Urmează Bulgaria și Croația, cu câte 12% din total, urmate de Slovenia - cu o cotă de 10,5%, Serbia - cu 8,9%, Bosnia și Herțegovina - cu 3,9%, Albania - cu 2,8%, Macedonia - cu 2,4%, Kosovo şi Moldova - cu câte 1,6% şi Muntenegru - cu 1%.
Pentru a înţelege cât de slab dezvoltată economic este Republica Moldova, trebuie să ţinem cont de faptul că aceasta, după numărul populaţiei, estimate de Biroul Naţional de Statistică pentru acest an la 3,55 milioane de persoane (potrivit datelor preliminare ale recensământului din 2014, numărul ar fi de fapt de 2,9 milioane), este mai mare decât Slovenia şi Macedonia, ambele cu peste două milioane de locuitori, decât Albania (2,83 milioane), Kosovo (1,86 milioane) şi Muntenegru (650 de mii).
Trei bănci moldoveneşti prezente printre cele mai mari 100 de bănci din Sud-Estul Europei
Republica Moldova este prezentă într-un singur clasament din cele trei şi anume cel referitor la bănci. Entităţile moldoveneşti prezente în top sunt Moldova Agroindbank, care s-a situat pe locul 71 printre cele mai mari 100 de bănci din Europa de Sud-Est, Moldinconbank (pe 78) şi Victorabank (pe 94). Topul relevă o urcare cu 11 poziţii a MAIB, comparativ cu anul precedent, când a ocupat locul 82 şi cu 12 poziţii a Moldinconbank, care anul trecut era pe 90. La rândul său, Victoriabank a coborât trei poziţii faţă de locul 91 în 2015.
Anul trecut, cifra de afaceri a Moldova Agroindbank a fost de 848,8 milioane, în creştere cu 18,6% față de anul 2014. În schimb, profitul băncii a coborât de la 18,9 la 17,6 milioane de euro. Cifra de afaceri a Moldindconbank a fost de 720,7 milioane euro, în creştere cu 16.98% faţă de 2014, iar profitul convertit în euro s-a redus de peste trei ori, de la 20,9 milioane la 6,7 milioane de euro.
Cât priveşte Victoriabank, cifra de afaceri a acesteia a coborât cu 0,78%, până la 562,7 milioane de euro în 2015, iar profitul s-a redus de două ori şi ceva, de la 10,5 la 5,2 milioane de euro.
Cele mai multe bănci în topul respectiv le are România (22) şi Bulgaria (18).
Nicio firmă în top 100 de companii
R. Moldova nu are însă nicio companie în topul celor mai mari firme. Acest clasament este dominat clar de firmele româneşti, care deţin 56 de locuri din 100, pe primul loc plasându-se Automobile Dacia SA cu o cifră de afaceri de 4,29 miliarde de euro. Cinci din primele zece companii din top 100 sunt româneşti, câte două din Bulgaria şi Croaţia şi una din Slovenia.
Compania clasată pe locul 100 în top, Telekom Romania Mobile Communications SA, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 440,1 milioane de euro.
Spre comparaţie, cea mai mare companie moldovenească, MoldovaGaz SA, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 5,16 miliarde lei moldoveneşti, ceea ce reprezenta, potrivit cursului leu-dolar de la finele anului trecut - 240,34 milioane de euro.
Tomasz Telma, director regional al Corporaţiei Financiare Internaţionale (IFC) pentru Europa și Asia Centrală:
„Din perspectiva noastră, ceea ce este cu adevărat important și ceea ce lipsește în ţările din regiune este rezolvarea problemelor de ordin structural. Anume provocările structurale în multe dintre aceste țări încetinesc creșterea economiilor lor. Văd cele mai multe dintre constrângeri în climatul investițional neprielnic și eficiența redusă a sectorului public, în măsura în care țările nu sunt în stare să găsească modalități de a aduce capital uman eficient în sectorul public. Vorbim adesea despre infrastructură pentru că, fără o infrastructura puternică și eficientă, este foarte greu să construieşti o bază pentru alte sectoare ale economiei. De asemenea, putem vorbi despre nevoia de o mai bună conectivitate fizică și despre legăturile instituționale dintre țările din regiune între ele însele, dar şi cu Uniunea Europeană și cu restul lumii. Unele dintre țări ar putea face, de asemenea, un pic mai mult efort pentru a se concentra pe avantajele lor competitive, să se facă mai atractive investitorilor.
Cu toate acestea, aș spune că nu este totul atât de rău în regiune. Există creștere și există oportunități. Unele țări au exemple interesante de a fi deosebit de capabile să atragă investitori străini. România este un astfel de caz.
Odată ce se angajează pe calea reformelor structurale, ţările încep să vadă beneficiile acestora peste un oarecare timp. Însă acele decizii sunt dificile, de obicei, pentru politicieni. Guvernele trebuie uneori să ia decizii dificile: privatizarea companiilor, eforturi de consolidare fiscală, reducerea costurilor și, pe termen scurt, publicul priveşte aceste reforme structurale cu multă anxietate și ostilitate chiar. Este nevoie de insistenţă și un angajament din partea guvernelor și multă capacitate de a convinge electoratul că ceea ce se face este în beneficiul pe termen mediu sau lung al ţării. Evident, acestea sunt adesea decizii foarte dificile și nu putem subestima fragilitatea unora dintre instituțiile politice în diferite țări. Este unul dintre riscuri.
Cred că un alt risc constă în faptul că, fiind relativ mici, aceste economii sunt destul de vulnerabile la ceea ce se întâmplă în zona euro, în Rusia, în Turcia sau în Europa Centrală. Până şi cele mai bune politici interne privind proiectarea competitivă a mediului de afaceri sau de investiții cadru nu vor fi suficiente pentru a reporni sau stimula creșterea economică în cazul în care situaţia regională este dificilă. Factorii externi sunt destul de relevanţi, iar capacitatea acestor țări de a exporta sau de a atrage finanțare depinde foarte mult de contextul regional și nu doar de efortul individual al guvernului."