Mai mult de jumătate din localurile cu funcții de alimentație publică din municipiile Chișinău și Bălți(130 din Chișinău și 18 din Bălți) nu respectă legislația privind obligativitatea eliberării bonurilor de casă, transmite IPN cu referire la rezultatele unei monitorizări efectuate de către voluntarii mai multor organizații neguvernamentale și activiști civici.
Monitorizarea a fost efectuată în perioada 23 septembrie și 6 noiembrie 2016.
Astfel, a fost atestat că în 55% din localurile de alimentație publică, bonurile de casă nu se oferă clienților după ce chelnerii sau barmanii încasează banii.
În 7 localuri din municipiul Chișinău, bonul de casă nu a fost oferit nici după solicitarea insistentă a clienților. Explicația a fost că nu funcționează temporar mașinile de casă și control cu memorie fiscală sau că acestea se află în reparație. Au fost și explicații de genul că „este suficientă și nota de plată".
De asemenea, în 7 cazuri nu a fost posibilă verificarea corespunderii sumei real achitate cu suma indicată în bonul de casă, deoarece bonurile fiscale nu au fost eliberate. În restul cazurilor (97% din localuri) suma real achitată a fost identică cu suma indicată în bonul de casă.
În fiecare al treilea local (38%, 73 din Chișinău și 17 din Bălți) nu există afișat la vedere anunțul prin care se atenționează consumatorul despre dreptul de a cere bonul de casă(în forma și conținutul stabilit) și obligația de a-l prezenta la examinarea eventualei reclamații.
„Ni s-a părut straniu că, deşi monitorizarea s-a petrecut mai mult în orele de seară, numărul bonului de casă care ne-a fost eliberat nouă , precum şi altor persoane cu care am stat de vorbă, era 1, 2, 3, în orice caz, până la 10”, a menționat Rodion Gavriloi, unul din participanții grupului care a efectuat monitorizarea.
„Scopul principal al monitorizării a fost să urmărim cum implementează unitățile de alimentație publice Legea antitutun. Dar iată că au fost constatate şi alte aspecte. Noi vom prezenta Inspectoratului Fiscal Principal de Stat 130 de bonuri de casă care au fost eliberate consumatorilor în localurile monitorizate. Sunt sigur că acestea vor oferi oferă prilej de meditație pentru autoritate fiscală, precum și de estimare a o impozitelor care nu ajung la buget”, a adăugat Ghenadie Țurcanu, coordonator programe al Centrului pentru politici și analize în societate.
La monitorizare au participat voluntari din Asociația Studenților și Rezidenților în Medicină, Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate, Platforma pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului și activiști civici din mun. Chișinău și mun. Bălți.
Monitorizarea a fost posibilă grație proiectului „Moldova fără fum de tutun” finanțat de „Campanian fos Tobacco-Free Kids” și „Bloomberg Philanthropies” și implementat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate.