Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) reprezintă un document ce inițiază procesul bugetar, a reamintit ministrul finanțelor Octavian Armașu, menționând că acest document stabilește obiectivele politicilor bugetar-fiscale și estimează cadrul de resurse și cheltuieli într-o perspectivă de trei ani. În baza CBTM sunt elaborate proiectele anuale de buget.
"În 2015 CBTM nu a fost elaborate. Noi nu am respectat matricele de politici, adică angajamentele convenite cu UE în această privință. Sperăm, ca în anul curent să venim cu acest document aprobat în termenele agreate cu partenerii europeni", a spus Armașu, înainte de a trece la prezentarea documentului.
CBTM pentru anii 2017-2019 prevede restabilirea creșteri economice a economiei naționale după temperarea ritmului de creștere a acesteia în 2015. Se preconizează o sporire a PIB în medie pe această perioadă cu 3,3 la sută anual. Această creștere va genera o majorare a producției industriale cu circa 4-5% și a producție agricole în medie cu 4% anual.
Rata medie anuală a inflației în următorii trei ani se va situa între 4,4-5%, ceea ce constituie o revenire la ținta inflației, stabilită de BNM. Se prevede o depreciere ușoară a monedei naționale față de dolarul american, de la 20 lei pentru un dolar în 2016 la 21,7 lei pentru un dolar în 2019.
În următorii trei ani vor fi înregistrate creșteri atât la exporturi, cât și la importuri, respectiv cu 9,3 la sută și 8,7 la sută anual, iar soldul negativ al balanței comerciale va spori de la $2,15 mlrd. 2017 până la $2,325 mlrd în 2019.
Se prevede o majorare a salariului mediu nominal cu circa 17,9 la sută, care va atinge 6250 lei în 2019. În ce privește piața muncii, modificări esențiale în următorii trei ani nu se așteaptă (pentru informare: în primul trimestru al anului curent rata șomajului a fost de 6, 2%). Creșterea numărului populației ocupate va constitui în 2017-2019 0,2% anual, iar productivitatea muncii va spori cu 3,7%.
Printre noutățile în politicile fiscale, ce se desprind din CBTM pentru 2017-2019, ministrul finanțelor a menționat revizuirea mecanismului de impozitare a venitului sub formă de creștere de capital, reexaminarea sistemul de reținere la sursă a impozitului pe venit pentru unele categorii de contribuabili (pe veniturile obținute de la dare în arendă a imobililor, veniturile de la jocurile de noroc și altele).
De asemenea urmează să fie revăzut sistemul de cheltuieli permise spre deducere în scopuri fiscale, permisă aplicarea unei perioade de gestiune diferită de cea calendaristică pentru experți și agenți economici, ce fac parte din grupuri internaționale.
Cotele de asigurări sociale vor fi menținute la nivel de 29 la sută, iar primele de asigurări obligatorii de asistență medicală la nivel de 9 la sută.
Urmează să fie revizuit mecanismului de impozitare a bunurilor imobiliare pentru a asigura o concordanță cu cele mai bune practici europene și internaționale, dar și pentru a spori acumulările la bugetele locale. Se propune şi un mecanism nou de impozitare pentru deținătorii de patentă, avantajos pentru ei.
CBTM pentru 2017-2019 prevede eficientizarea managementului fiscal prin promovarea reformei instituționale a Serviciului fiscal de stat și simplificarea legislație vamale.
Deficitul bugetului public național potrivit CBTM se preconizează a fi menținut în următorii doi la nivel de 3% și 2,9%.
Datoria de stat va înregistra o tendință ușoară de majorare de la 43,4% în 2017 la 44,9 la sută în raport cu PIB în 2019. Urmează a fi restabilite integral finanțările externe, inclusiv cele sub formă de suport bugetar. Aceasta după aprobarea de către Consiliul de directori al FMI a noului program de colaborare cu Moldova.
"Deși elaborarea CBTM a demarat cu întârziere deoarece am lucrat asupra aprobării politici fiscale și vamale și a bugetului de stat pentru 2016, ne-am străduit ca să avem până la finele lunii august acest document important. Unele momente din CBTM sunt detaliate în proiectul politicii fiscale și vamale pentru 2017 aflat în proces de dezbateri publice", a mai adăugat ministrul finanțelor.
Documentul a fost consultat cu membrii grupurilor de coordonare, din care fac parte și reprezentanți ai mediului de afaceri și experți ai centrelor analitice ale societății civile.