Încasarea prejudiciului cauzat de reţinerea plăţilor salariale

Conform art.330 alin.(2) din Codul muncii (CM), în caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului (art.142), a indemnizaţiei de concediu (art.117), a plăţilor în caz de eliberare (art.143) sau a altor plăţi (art.123, 124, 127, 139, 186, art. 225 alin. (8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc, suplimentar pentru fiecare zi de întârziere, 0,3% din suma neplătită în termen.

Modul de examinare a litigiilor privind repararea prejudiciului material şi celui moral cauzate salariatului este stabilită de art. 332 din CM, conform căruia cererea scrisă a salariatului privind repararea prejudiciului material şi celui moral se prezintă angajatorului, care este obligat să înregistreze cererea respectivă, să o examineze şi să emită ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) în termen de 10 zile calendaristice din ziua înregistrării acesteia, aducându-l la cunoştinţă salariatului sub semnătură.

Dacă salariatul nu este de acord cu prevederile actului intern al angajatorului sau dacă documentul nu a fost emis în termenul stabilit, salariatul este în drept să se adreseze cu o cerere în instanţa de judecată pentru soluţionarea litigiului individual de muncă apărut (titlul XII din CM).

În conformitate cu art.243 din Codul de procedură civilă (CPC), instanţa judecătorească, după ce va examina cererea salariatului, va pronunţa hotărârea de încasare a sumei de bani, consemnând în dispozitiv, cu cifre şi litere, suma şi moneda în care se percepe aceasta şi dobânda de întârziere pe care urmează să o achite angajatorul, chiar şi în lipsa vinovăţiei, dacă nu execută hotărârea în termen de 90 de zile de la data când aceasta a devenit definitivă.

În situaţia în care, după ce hotărârea de executare va deveni definitivă, angajatorul oricum nu va achita salariatului suma stabilită la art. 330 alin. (2) din CM, acesta din urmă va trebui să pună în executare hotărârea instanţei prin intermediul executorului judecătoresc.

În cadrul procedurii de executare angajatul trebuie să solicite executorului judecătoresc ca acesta să calculeze sumele pentru neachitarea în termen a mijloacelor bănești dispuse spre încasare de către instanţa de judecată (de la angajator în interesul salariatului) pentru neexecutarea în termen a faptelor dispuse prin hotărârea instanţei de judecată în interesul salariatului.

Menționăm că, conform art.24 din Codul de executare, la cererea creditorului, executorul judecătoresc calculează dobânzile, penalităţile şi alte sume rezultate din întârzierea executării, în funcţie de rata inflaţiei şi în conformitate cu art.619 din Codul civil.Sumele menţionate se calculează de la data la care hotărârea judecătorească a devenit definitivă sau, în cazul celorlalte documente executorii, de la data la care creanţa a devenit exigibilă (scadentă) şi până la data plăţii efective a obligaţiei cuprinse în orice document dintre acestea, în perioada de calcul fiind inclusă şi durata suspendării procedurii de executare, în condiţiile prevăzute Codul civil.

Conform alin. (2) al aceluiaşi articol din Codul de executare, încheierea executorului judecătoresc se emite doar la momentul încasării/executării sumei obligaţiei principale. Încheierea respectivă este document executoriu şi poate fi contestată în termen de 10 zile de la data emiterii. Încheierea respectivă este executorie după devenirea sa definitivă numai dacă debitorul nu consimte expres asupra executării ei imediate. Competent pentru emiterea şi executarea acestei încheieri este executorul judecătoresc, care stabileşte obligaţia principală.