Economie durabilă și incluzivă, capital uman și social robust, instituții oneste și eficiente și un mediu ambiant sănătos — aceștia sunt cei patru piloni ai Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”. Documentul a fost aprobat joi de Guvern.
Strategia „Moldova 2030” este un document de viziune strategică, care indică direcția de dezvoltare a țării ce trebuie urmată în următorul deceniu, are la bază 10 obiective ce se referă la creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice, creșterea accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și condiții de locuit, ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale.
De asemenea, obiectivele țin de asigurarea dreptului fundamental la cea mai bună sănătate fizică și mintală, sistem de protecție socială solid și incluziv, garantarea unui echilibru între muncă și familie; asigurarea unei guvernări eficiente și incluzive și a supremației legi, promovarea unei societăți pașnice, sigure și inclusive și asigurarea dreptului fundamental la un mediu sănătos și sigur.
În document se descriu și tendințele majore în dezvoltarea Republicii Moldova, făcându-se referire la principalii indicatori, cum ar fi migrația, demografia, starea de sănătate, educația, tehnologiile informației și comunicațiilor etc.
Indicatorul de bază care atestă evoluția economică este produsul intern brut (PIB). Evoluția acestui indicator a fost destul de complicată pe parcursul ultimelor două decenii. Din 1994 până în prezent, rata de creștere medie anuală a PIB-ului a fost de circa 2,7%, astfel încât, în anul 2017, nivelul PIB-ului a fost cu 89,6% mai mare decât cel din anul 1994. PIB per capita a crescut de la 400 $ în anul 1995 la circa 2291 $ în 2017, se spune în document.
De asemenea, se menționează faptul că Republica Moldova a avansat din grupul țărilor cu venituri mici în cel al țărilor cu venituri medii inferioare. Analiza structurii PIB-ului după resurse denotă că cea mai mare pondere o deține categoria „alte servicii”, care, împreună cu serviciile de comerț și construcții, în 2017 au constituit 57,3% din PIB.
Acestea sunt urmate de impozitele nete pe produse și servicii, a căror pondere s-a redus gradual, în perioada 2010-2016, de la 16,6% la 14,7% din PIB. Aceasta reflectă anumite modificări de politici; de exemplu, anularea graduală a tarifelor vamale la importurile din UE. În anul 2017 ponderea impozitelor nete pe produs în PIB a crescut până la 15,9% datorită înviorării cererii interne, precum și îmbunătățirii administrației fiscale.