Pregatirea situatiilor financiare si chiar intreaga contabilitate presupune utilizarea judecatii profesionale in aplicarea principiilor contabile.

 Reglementarile contabile conforme cu directivele europene prevad ca la întocmirea situaţiilor financiare anuale, evaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă ,acesta insemnand cu precadere urmatoarele:

 a) în contul de profit şi pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului;

b) trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia;

c) trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia. În acest scop sunt avute în vedere şi eventualele provizioane, precum şi datoriile rezultate din clauze contractuale;

d) trebuie să se ţină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este pierdere sau profit. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectuează pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit şi pierdere.

Ca urmare:

- activele şi veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar

-datoriile şi cheltuielile nu trebuie subevaluate.

Riscul cel mai mare apare  in situatiile de mai sus  datorita datorita beneficiilor generate de raportarea unei profitabilitati mai ridicate sau a unui grad de indatorare mai mic.

 Totuşi, exercitarea prudenţei nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.