Frica firmelor de a-şi cere drepturile de la Fisc
De ani buni ANAF percepe automat de la companiile din România penalităţi şi dobânzi atunci când întârzie plata unei sume. Regula nu se aplică, însă, şi în sens invers: contribuabilii pot obţine cu greu dobânzi de întârziere de la stat şi doar dacă îndrăznesc să ceară expres acest lucru. Care este soluţia?
«Carta contribuabilului», documentul care defineşte relaţia Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) cu firmele, prevede un tratament egal - Fiscul spune că atunci „când vă rambursăm cu întârziere impozitul plătit în plus, vă datorăm dobândă“.
Este adevărat, dobânda prevăzută de Codul de procedură fiscală în aceste cazuri este de 0,04% pe zi, „ceea ce înseamnă 14,6% pe an, mai mare decât dobânda plătită în general de bănci“, remarcă Vlad Boeriu, manager la Deloitte România. Este, însă, un drept care nu se aplică automat, aşa cum se calculează penalităţile şi dobânzile de întârziere ale firmelor pentru taxele şi impozitele plătite la buget după expirarea termenului. Potrivit Codului de procedură fiscală, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului legal, de 45 de zile în cazul cererilor depuse de contribuabili, până la data stingerii, iar acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.
„Există un tratament diferenţiat şi inegal, atât la nivel formal, privind etapele procedurale incidente, cât şi pe fond, privind categoriile de accesorii ce pot fi solicitate celeilalte părţi“, comentează Dragoş Pătroi, managing partner DRP Tax Wizards. Potrivit acestuia, o firmă nu poate solicita ca autoritatea publică să achite toate obligaţiile fiscale accesorii pe care, în sens invers, ea le-ar datora. Spre deosebire de o companie, statul plăteşte doar dobânzi de întârziere, nu şi penalităţi.
În condiţiile în care sumele accesorii ale plăţilor întârziate „nu sunt acordate în mod automat, ci doar la cererea contribuabililor“, companiile sunt rezervate în privinţa beneficiilor imediate, „invocând formalităţile greoaie şi birocraţia, precum şi consecinţele ce pot deriva în urma unei astfel de solicitări“, spune şi Emilia Moise, senior manager la Grant Thornton Tax România.
Depăşiţi teama de Fisc!
În ce măsură frica de stat este îndreptăţită? Lucian Tănase, manager la Reff & Asociaţii, firmă afiliată Deloitte, spune că nu se justifică: „În practică, controlul este extrem de strict, iar inspectorii fiscali sunt în general inflexibili în a «trece cu vederea» anumite greşeli făcute de contribuabil, indiferent dacă au fost cerute sau nu dobânzi de întârziere“. Inspecţiile fiscale apar oricum atunci când o firmă solicită rambursarea TVA, iar „teama de controale nu este un motiv pentru a nu solicita dobânzi de întârziere, pentru că, mai devreme sau mai târziu, inspecţia tot va avea loc“, adaugă acesta.
Vlad Boeriu aduce un alt argument care ar putea convinge contribuabilii să prindă curaj: „Sfatul nostru este să analizeze sumele pe care le-au avut de recuperat în ultimii cinci ani şi să calculeze dobânzi începând cu a 46-a zi de la data depunerii decontului de TVA cu opţiune de rambursare şi până la momentul în care au primit banii. Mulţi dintre ei vor avea o surpriză plăcută când vor vedea suma ce poate fi solicitată ca dobânzi“.
Și, drept dovadă că se poate, există companii din România care au reuşit să obţină penalităţi de întârziere de la stat, e adevărat, după luni de zile de tărăgănare şi eforturi. Un exemplu este o firmă din imobiliare care a cerut de la stat dobânzi pentru întârzierea cu aproape un an a rambursării TVA pentru achiziţia unui imobil care a avut loc acum trei ani. Pentru o sumă întârziată de peste 2 milioane de lei, după contestaţii administrative şi după mai multe controale, Fiscul a fost obligat să calculeze dobânzile datorate şi a emis un proces-verbal prin care a stabilit că va achita dobânzi de circa jumătate de milion de lei. Când a venit, însă, vorba de plata efectivă, administraţia financiară a refuzat să aplice propriul act. Firma a acţionat în justiţie Fiscul, iar instanţa a admis acţiunea, obligând Fiscul să plătească dobânzile.
Cum e în alte ţări
Reprezentanţii Grant Thornton spun că, de exemplu, în Rusia, Fiscul a fost obligat să plătească, anul trecut, penalităţi de întârziere enorme pentru TVA nerambursat, după ce, din ianuarie 2010, a fost reglementată perceperea penalităţilor de întârziere la sumele datorate de stat companiilor. „În SUA, acest mecanism funcţionează în mod automat pe un sistem de compensare“: dacă statul datorează penalităţi de întârziere pentru sume nerambursate contribuabilului, mai ales pentru impozite personale sau declaraţii de avere, acestea se deduc automat din datoriile contribuabilului faţă de stat, conchide Emilia Moise, responsabilul Departamentului de Taxe de la Grant Thornton Tax România.