PRINCIPALELE BARIERE ÎN LANSAREA AFACERILOR DE CĂTRE MIGRANȚI SUNT RESURSELE LIMITATE ȘI RETICENȚA FAȚĂ DE ÎMPRUMUTURI – STUDIU

PRINCIPALELE BARIERE ÎN LANSAREA AFACERILOR DE CĂTRE MIGRANȚI SUNT RESURSELE LIMITATE ȘI RETICENȚA FAȚĂ DE ÎMPRUMUTURI – STUDIU

Principalele bariere în inițierea și dezvoltarea afacerilor în Republica Moldova de către migranți sunt resursele financiare limitate, reticența față de împrumuturile bancare, precum și instruirea insuficientă în momentul lansării afacerii. 

Concluziile se regăsesc în studiul „Contribuţia remitenţelor la dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii”, lansat de reprezentanța Asociației Obștești Hilfswerk Austria International în Moldova, în parteneriat cu Centrul de Investigaţii Sociologice şi Studii de Marketing „CBS-AXA”.

Miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la ”INFOTAG”, autoarea studiului Natalia Vladicescu a menționat că alte motive ce-i împiedică pe moldovenii care muncesc peste hotare să investească în Moldova sunt alegerea greșită a domeniului de activitate, necunoașterea subtilităților domeniului în care au inițiat afacerea, experiența insuficientă în contorizarea investițiilor și a veniturilor, politica fiscală ambiguă cu prevederi care pot fi interpretate.

”De asemenea, cei care investesc doresc o recuperare rapidă a investițiilor și obținerea imediată a unor venituri mari, ceea ce este destul de dificil. Totodată, migranții manifestă neîncredere față de instituțiile statului că acestea ar putea să-i ajute. Toate aceste motive, dar și altele, îi determină pe migranți să investească nu în afaceri, dar în bunuri personale, imobile, autoturisme”, a spus sursa citată.

Potrivit Nataliei Vladicescu, numărul persoanelor care au investit remitenţele în deschiderea unor afaceri în Republica Moldova este mic în raport cu  numărul de persoane implicate în procesul de migraţiune. 

”Studiile arată că din cele 600 mii de persoane care muncesc peste hotare, doar 7% investesc în afaceri în Republica Moldova. Dintre acestea doar 2% se ocupă direct de lansarea afacerii. Ceilalți migranți continuă să muncească peste hotare, în schimb trimit rudelor bani în țară pentru ca acestea să dezvolte afacerea”, a spus autoarea studiului.

Ea a menționat că migranții lansează cele mai multe afaceri în agricultură și zootehnie, comerț, servicii, producere.

”De regulă, afacerile nu sunt de mari proporții, iar investițiile diferă de la caz la caz, în dependență de tipul afacerii și posibilitățile financiare ale migranților”, a spus Natalia Vladicescu.

În principal, studiu s-a axat pe prezentarea unor istorii ale persoanelor care au muncit peste hotare și care au decis să investească în afaceri.

”Scopul studiului a fost de a prezenta unele modele cum migranții pot utiliza eficient remitențele astfel încât acestea să contribuie atât la bunăstarea migrantului și a familiei lui, cât și la bunăstarea comunității în care acesta dezvoltă afacerea. Pentru a putea dezvolta țara în continuare avem nevoie de anumite modele, adică persoane care au avut curaj și în pofida dificultăților și barierelor au lansat afaceri care au devenit de succes și pot constitui exemple de reușită pentru alți migranți, potențiali investitori. Înainte de a schimba societatea trebuie să încercăm să ne schimbăm pe noi înșine”, a spus managerul proiectului Hilfswerk Austria în Moldova, Victor Koroli.

Potrivit lui, studiul este destinat nu doar migranților, dar și factorilor de decizie și altor reprezentanți interesați care pot contribui la îmbunătățirea climatului investițional și la stimularea activităților antreprenoriale din Republica Moldova. 

Autorii studiului au recomandat autorităților să acorde un mai mare suport informațional și de consultanță migranților, să le ofere mai multe privilegii, în special în perioada de lansare a afacerii, să modifice legislația astfel încât aceasta să nu lase loc de interpretări. De asemenea, funcționarii publici trebuie să-și schimbe atitudinea față de antreprenori și să nu-i trateze ca pe niște potențiali escroci.

Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului “Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova”, implementat cu suportul financiar al Uniunii Europene, în raioanele Telenești, Șoldănești, Orhei și Rezina. În cadrul studiului au fost intervievați 25 de antreprenori care și-au lansat afacerile din banii munciți peste hotare.