Deși numărul controalelor fiscale a scăzut în anul 2021 față de anul 2020, sumele impuse sub formă de obligații suplimentare, sancțiuni, amenzi și penalități au crescut, motiv pentru care contribuabilii trebuie să fie mai atenți în pregătirea documentației și la criteriile de risc urmărite de autoritățile fiscale. Anul acesta, domeniile vizate pentru controale sunt societățile care activează în agricultură, industria prelucrătoare, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, sănătatea și asistența socială și activitățile de servicii administrative.
În scopul identificării și gestionării riscurilor de neconformare fiscală, autoritățile fiscale au implementat încă din anul 2011 programul de conformare a contribuabililor, al cărui obiectiv este de a obține un nivel înalt de respectare voluntară a legislației fiscale, prin aplicarea tratamentelor stabilite de program, informarea societății și contribuabililor referitor la prevederile legislației în vigoare, modul de exercitare a obligațiilor stabilite prin lege și consecințele constatării încălcărilor de ordin fiscal.
Analiza riscurilor de neconformare fiscală
Gestionarea riscurilor este un proces sistemic, prin care administrația fiscală face alegeri deliberate asupra tratamentelor de conformare, bazate pe cunoașterea comportamentului fiecărui contribuabil, care ar putea fi utilizate pentru stimularea în mod efectiv a conformării voluntare și prevenirea eschivării de la achitarea și calcularea impozitelor, taxelor și altor plăți obligatorii.
În cadrul controlului fiscal, autoritățile fiscale își organizează activitatea prin evaluarea riscurilor și selectarea cazurilor pentru control reieșind din comportamentul fiscal al contribuabilului, și identificarea contribuabililor cu risc de neconformare.
Serviciul Fiscal de Stat („SFS”) operează următoarele grupe de riscuri de neconformare fiscală care au fost înregistrate în Registrul riscurilor de neconformare fiscală, și anume:
- Riscuri generale – care vizează aspectele generale de organizare a activității de întreprinzător, genurile de activitate desfășurate, locurile de desfășurare a activităților economice, periodicitatea activității de control a SFS față de contribuabil.
- Riscuri specifice – care țin de activitatea de întreprinzător a contribuabilului și implică identificarea probabilității evitării achitării tuturor impozitelor, taxelor și altor plăți obligatorii la buget.
- Riscuri aferente TVA – se consideră cele care vizează activitatea desfășurată de către subiecții impunerii cu TVA și/sau de către contribuabilii care întrunesc criteriile necesare de înregistrare în calitate de subiect al impunerii cu TVA, precum și contribuabilii care înregistrează tranzacții economice cu subiecții impunerii cu TVA.
- Riscuri de conformare fiscală aferente agenților economici contribuabili mari care întrunesc criteriile necesare pentru obținerea statutului de contribuabil mare și sunt administrați de Direcția generală administrare contribuabili mari;
- Riscuri aferente agenților economici beneficiari ai restituirii TVA;
- Riscuri aferente persoanelor fizice cu venituri mari și celor care sunt contribuabili mari.
În cazul identificării anumitor riscuri, urmează etapa de evaluare a acestora prin intermediul căreia autoritățile fiscale stabilesc ierarhia acestora, după cum urmează: risc scăzut – nu influențează semnificativ nivelul de executare a bugetului de stat, risc mediu – se poate materializa în calculări suplimentare de impozite, sancțiuni, penalități la bugetul de stat, însă cu un impact mediu asupra acestuia; și risc ridicat – denotă un nivel înalt de neconformare fiscală care poate genera un impact semnificativ asupra bugetului de stat din cauza obligațiilor fiscale diminuate/tăinuite.
Cum este stabilit gradul de risc?
În cazul riscurilor cu prioritate scăzută și medie se are în vedere durata desfășurării activității de întreprinzător, divergențe în raportarea genurilor de activitate în diverse dări de seamă și divergențe în informațiile privind TVA aferentă bugetului/TVA destinată trecerii în cont inclusă în dările de seamă corectate etc.
Riscurile cu prioritate ridicată sunt acordate pentru prezentarea neregulată a dărilor de seamă fiscale, prezentarea frecventă a dărilor de seamă fiscale corectate pe parcursul anului de gestiune, comercializarea mărfurilor cu ridicata fără a dispune de depozite, înregistrarea timp de doi ani a pierderilor din rezultatul activității de întreprinzător și declararea unui număr mic de salariați în comparație cu volumul de livrări efectuate, documentarea tranzacțiilor cu întreprinderi ce întrunesc indici de pseudoactivitate, neachitarea impozitelor și taxelor (înregistrarea restanțelor) și neprezentarea dărilor de seamă etc.
Principalele surse de informații pentru evaluarea comportamentului de conformare sunt informațiile deținute de Serviciul Fiscal de Stat și / sau prezentate de către contribuabil, cele deținute de Serviciul Vamal, Biroul Național de Statistică, instituții financiare, notari, birourile istoriilor de credit.
Sectoarele economice cu grad de risc mediu în 2022
Din categoria agenților economici analizați, cel mai înalt scor de risc apare în sectorul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, în întreținerea și repararea autovehiculelor, în agricultură, industria prelucrătoare și în construcții.
Criteriile care au stat la baza selectării contribuabililor pentru a fi supuși verificărilor au vizat riscurile majore de neconformare identificate, și anume:
- riscul nedeclarării veniturilor efective obținute;
- nedeclararea sau declararea incompletă a tranzacțiilor economice;
- nivelul salariului calculat și numărul de salariați în raport cu cifra de afaceri și specificul activității;
- înregistrarea pierderilor fiscale pentru una – două perioade fiscale, prioritar două perioade;
- salariu mediu conform datelor declarate de contribuabil este inferior salariului mediu pe ramura respectivă;
- venitul declarat de către companie mare raportat la un angajat;
- profitabilitate scăzută.
Concluzii
Stabilirea unui dialog constructiv între SFS și contribuabili constituie cheia pentru mărirea gradului de conformare al celor din urmă. Totodată, este stringentă menținerea măsurilor de stimulare morală (non-financiară) a contribuabililor care își achită integral și în termen obligațiile fiscale prin acordarea certificatelor de credibilitate.
În același timp, contribuabilii ar trebui să fie cât mai pregătiți în raport cu modificările legislative, criteriile de risc urmărite de autoritățile fiscale și recomandările oferite de acestea, astfel încât să evite pe cât de posibil anumite consecințe fiscale ale neconformării. De asemenea, companiile ar trebui să revizuiască periodic informațiile utilizate de SFS în cuantificarea nivelului de risc, și eventual să ia măsuri de atenuare a riscurilor.