Businessul și statul se gândesc la măsuri ce ar ajuta afacerile să activeze. Experții de la Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii au inițiat un Studiu de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Acesta este realizat cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare. Scopul Studiului e să arate în ce măsură este afectat un sector sau altul al economiei.
Cercetătorii colectează informația din prima sursă. Așa, experții deja au purtat discuții cu reprezentanți din diferite sectoare ale economiei – textile, turism, vinificatori, producători de lactate și carne, din domeniul IT și cel financiar-bancar.
Discuțiile preliminare cu reprezentanții businessului relevă faptul că unele sectoare au nevoie de suport financiar, altele de intervenția statului în asigurarea pieței de desfacere pentru produse și servicii, dar și în înlăturarea unor constrângeri mari.
Reprezentanții producătorilor de carne și mezeluri cer statului să reducă taxa pe valoarea adăugată. Asta ar ajuta în lupta cu producătorii neautorizați de carne și mezeluri, spun reprezentanții sectorului.
Iar producătorii de lactate susțin că este nevoie de ajutor imediat în aprovizionarea sectorului cu furaje, care au devenit mai puțin accesibile și mai scumpe din cauza secetei. În lipsa unui mecanism de susținere a producătorilor de lapte, care în proporție de 80% sunt persoane fizice, poate afecta grav sectorul, oamenii fiind impuși să-și sacrifice animalele.
Bancherii, în cadrul discuțiilor cu experții, au menționat că în această perioadă instituțiile creditare autohtone ezită să elibereze credite noi Întreprinderilor Mici și Mijlocii – principalii clienți ai băncilor. Asta pentru că profilul de risc al ÎMM s-a schimbat pe fundalul pandemiei. Reprezentanții sectorului bancar spun că, pentru a debloca creditarea, e nevoie de un fond de garantare a creditelor acordate companiilor micro, mici și mijlocii, în valoare de până la 2 miliarde de lei.
Deși într-o măsură mai mică, și producătorii de vin suferă din cauza pandemiei. În condițiile unui acces limitat la piețele de desfacere, cresc stocurile de vin în vrac, ceea ce distorsionează piața de vinuri și poate afecta valorificarea roadei din acest an. Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului Gheorghe Arpentin spune că o soluție pentru vinificatori ar fi construcția în Moldova a unei platforme industriale de distilerii. Prin intermediul acesteia pot fi prelucrate stocurile de vinuri care nu pot fi comercializate, dar și deșeurile care rămân în urma producerii vinului. Din acestea pot fi produse coloranți naturali, ulei din semințe din struguri și îngrășăminte pentru agricultori, pe care astăzi le importăm din Polonia. Prin intermediul acestei platforme, costul căreia se ridică la cel mult 8 milioane de euro, se va putea produce și alcool medicinal.
Reprezentanții sectorului IT cer adoptarea unor măsuri de digitizare a economiei și comerțului, astfel ca antreprenorii să poată interacționa cu statul, partenerii săi și consumatorii la distanță, online. La fel se solicită optimizări în reglementarea muncii.
Sectorul turismului solicită aplicarea unor măsuri de siguranță care ar scoate Republica Moldova din „lista roșie” a țărilor cu un înalt risc de infectare cu COVID-19.
Iar sectorul de textile solicită credite preferențiale cu element de grant de cel puțin 20% orientate inclusiv la investiții în automatizarea producției și digitalizarea comerțului.
Toate aceste solicitări ale businessului experții de la Consiliul Economic le înserează în Matricea Anticovid-19 care este elaborată în cadrul Studiului de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei.
Matricea va conține, atât date despre gradul în care este afectat sectorul și capacitatea lui de rezistență, cât și măsuri ce trebuie întreprinse imediat pentru a ajuta sectorul.
Discuțiile cu businessul vor continua, iar recomandări din Matricea Anticovid-19 vor fi făcute deja în luna septembrie 2020.