Criza pandemică și seceta au afectat puternic economia Republicii Moldova, Produsul intern brut diminuându-se cu 8,2% în 9 luni 2020. Majoritatea sectoarelor economice au contribuit negativ la evoluția Produsului intern brut, dar influențe majore se remarcă din contul comerțului intern de bunuri cu ridicata și cu amănuntul (contribuție de -2,4 p.p.), agricultura (-2,1 p.p.), industria (-0,9 p.p.), administrație publică, asigurări sociale, învățământ, sănătate (-0,6 p.p.), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,5 p.p.) etc. Totodată, măsurile restrictive impuse în contextul răspândirii pandemiei au condus la diminuarea accentuată a consumului final, în special a consumului privat, influențând creșterea economică cu -7,7 p.p. Cea mai mare parte a companiilor șiau diminuat activitatea investițională, fiind constrânse de insuficiența mijloacelor financiare și, astfel, formarea brută de capital a avut o contribuție de -1,9 p.p. la evoluția PIB.
Sectorul industrial a scăzut cu 5,5%. Diminuarea cererii externe din partea țărilor partenere afectate de COVID-19, concomitent cu seceta din anul 2020, au determinat scăderea producției în special în ramurile exportatoare și cele ale industriei alimentare: industria constructoare de mașini, industria ușoară, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse alimentare.
Condițiile climaterice nefavorabile au determinat scăderea esențială a volumului producției agricole. În 2020 acesta s-a diminuat cu 27,1%. Producţia vegetală a scăzut cu 35,9%, iar producția animalieră - cu 3,8%. Au înregistrat descreșteri semnificative majoritatea culturilor agricole: porumbul, floarea soarelui, grâul, strugurii, legumele, fructele, rapița, soia, orzul, sfeclă de zahăr.
Transportul de mărfuri și pasageri a fost unul din cele mai afectate sectoare de pandemie. În 2020 transportul de pasageri a scăzut aproape în jumătate (-46,1%), iar transportul de mărfuri – cu 12,5%. Închiderea hotarelor și restricțiile de călătorie, precum și restrângerea volumului schimburilor comerciale în timpul crizei pandemice au constituit factorii de bază ce au determinat aceste involuții.
Comerțul intern de bunuri cu amănuntul a fost în creștere, însă comerțul cu servicii s-a diminuat esențial din cauza efectelor pandemiei. În 2020, comerțul de bunuri cu amănuntul a înregistrat o creștere de 4,6% (în prețuri comparabile), celelalte domenii ale comerțului interior fiind în scădere: volumul serviciilor de piață prestate populației – -15,7% (în prețuri comparabile), volumul serviciilor prestate întreprinderilor – -15,5% (în prețuri curente), comerțul cu ridicata – -5,6% (în prețuri curente), comerțul cu autovehicule – -18,1% (în prețuri curente).
Pandemia COVID-19 a produs efecte dramatice industriei de turism. În anul 2020 agențiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii la circa 90,3 mii de turiști și excursioniști, ce constituie doar 24,1% față de anul 2019. Din numărul total de turiști, 68,2% au constituit turiștii rezidenți (locali) și 31,8% - turiștii nerezidenți (străini).
Deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza pandemică au determinat scăderea investițiilor în active imobilizate. În 2020, volumul investițiilor în active imobilizate a scăzut cu 2,6%, însumând circa 27,1 mild. lei. Cele mai afectate de criză au fost investițiile din sursele proprii ale agenților economici (-6,6%), generând cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale. Au scăzut esențial investițiile în mașini și utilaje (-11,4%), clădiri nerezidențiale (-13,5%) și rezidențiale (-5,1%). De asemenea, criza pandemică a influențat puternic fluxul investițiilor străine (-15,8%). Investițiile publice au fost limitate de constrângerile bugetare (-1,5%). Totuși, surse de susținere a activității investiționale în 2020 au fost investițiile în infrastructură finanțate din Fondul rutier (de 2 ori mai mult) și din împrumuturile externe (+32,3%).
Prețurile de consum au crescut ușor în luna ianuarie 2021. Totodată, rata inflației anuală (ianuarie 2021 față de ianuarie 2020) rămâne sub limita intervalului de variație al țintei inflației stabilite de Banca Națională a Moldovei (5% +/- 1,5%), constituind 0,2%. În scopul atenuării presiunii dezinflaționiste, la data de 06.11.2020, BNM a luat decizia de a micșora rata de bază de la 2,75% până la 2,65%.
Leul moldovenesc s-a depreciat față de dolar american. În luna ianuarie 2021 moneda națională a marcat o depreciere de 0,5% față de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,21 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2021 până la 17,30 lei la 31.01.2021), dar față de Euro leul moldovenesc s-a apreciat cu 0,9%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 29.01.2021 a constituit 3763,8 mil. dolari, micșorându-se cu 0,5% comparativ cu nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2020 şi majorându-se cu 23,4% faţă de situația la 31.01.2020.
Masa monetară M3 la sfârșitul lunii ianuarie 2021 a constituit circa 107 mild. lei, majorându-se cu 18,5% comparativ cu sfârșitul lunii ianuarie a anului 2020. Evoluția masei monetare M3 a fost determinată de majorarea banilor în circulație cu 10,5%, depozitelor la vedere – cu 12,5%, depozitelor la termen – cu 8% și depozitelor în valută străină – cu 8,6%. Cererea pentru credite este în diminuare: volumul creditelor noi acordate în ianuarie 2021 a înregistrat o micșorare cu circa 5,5% față de perioada respectivă a anului 2020.
Veniturile bugetare au înregistrat creștere în prima lună a anului 2021. La Bugetul public național au fost încasate venituri în valoare de circa 5,1 mild. lei în luna ianuarie a anului curent, în creștere cu 7,6% față de luna ianuarie 2020. Rezultatul pozitiv se datorează în mare parte relansării consumului intern, care a favorizat majorarea încasărilor din impozite și taxe pe mărfuri și servicii. Totodată, au fost realizate cu 9,7% mai multe cheltuieli, acestea însumând circa 5,2 mild. lei. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătății, care s-au majorat de circa 2 ori, au avut cea mai mare contribuție la majorarea cheltuielilor bugetare totale. Astfel, deficitul bugetar a atins nivelul de -138,7 mil.lei.
Datoria de stat se menține pe o traiectorie ascendentă. Conform datelor de la sfârșitul lunii ianuarie curent, datoria de stat internă însumează 29,7 mild. lei și a înregistrat creștere cu 27,1% față de aceeași situație din anul precedent. Totodată, datoria de stat externă este la nivel de circa 2,2 mild. dolari SUA (38,6 mild. lei) și a crescut cu 31% (cu 31,6% - în moneda națională). Criza pandemică continuă să accentueze necesitatea de finanțare a bugetului și, astfel, în luna ianuarie 2021 au fost înregistrate intrări de surse externe de finanțare în sumă de 1 788,1 mil.lei.
Impactul negativ al pandemiei COVID-19 și a măsurilor restrictive asociate s-au răsfrânt și asupra balanței de plăți. Diminuarea cererii interne în ianuarie-septembrie 2020 a determinat micșorarea deficitului contului curent de 1,7 ori. De asemenea, sistarea activității economice și perspectivele incerte cu privire la viitor au influențat negativ activitatea investițională și, astfel, în perioada de referință intrările capitalului sub formă de investiții străine directe s-au micșorat de 20,5 ori.
Comerțul internațional cu bunuri a fost afectat de criza pandemică. Reducerea cererii externe din partea principalilor parteneri ai Republicii Moldova a rezultat în scăderea exporturilor, iar diminuarea consumului a condus la scăderea importurilor. În anul 2020 s-au diminuat exporturile cu 10,6%, iar importurile - cu 7,3%. Soldul negativ al balanței comerciale a constituit circa 2,9 mild. dolari SUA, cu 4,3% mai mic decât cel înregistrat în anul 2019. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi a constituit circa 46%, inferior celui înregistrat în anul 2019 cu 1,7 p.p.
Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în anul 2020 a constituit 8107,5 lei și s-a majorat în termeni nominali cu 10,2% față de anul 2019. În termeni reali salariul s-a majorat cu 6,2%. Exprimat în valută străină acesta a constituit circa 410 Euro sau 468 dolari SUA. În sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit 7313,8 lei, fiind în creștere cu 10,2%, iar în sectorul real – 8402,7 lei și s-a majorat cu 10,2%, respectiv (în termeni nominali).
Mărimea medie a pensiei lunare la 01.01.2021 a constituit 2104,5 lei și s-a majorat cu 10,7% față de aceeași dată a anului 2020 în termeni nominali.
Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de țară în trimestrul III 2020 a înregistrat valoarea de 3,4%. Numărul șomerilor înregistrați la oficiile forței de muncă în anul 2020 a constituit 50,2 mii persoane și s-a majorat de circa 1,6 ori față de anul 2019.
Mărimea minimului de existenţă în semestrul I 2020, a constituit în medie pe lună pentru o persoană 2082,7 lei, în creştere faţă de semestrul I 2019 cu 2,7% (în termeni nominali).
Raportul poate fi vizualizat aici.