În Monitorul Oficial nr. 475-476 din 23 septembrie 2026 (art. 159) a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 134 din 6 august 2026 de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 219g/2025 și nr. 31g/2026 privind excepțiile de neconstituționalitate a articolului 63 alineatul (2) teza a doua din Codul muncii.
Norma contestată prevede că, la constatarea rezultatului nesatisfăcător al perioadei de probă, angajatorul nu are obligația să motiveze decizia privind acest rezultat, salariatul putând ataca concedierea în instanța de judecată. Excepțiile au fost ridicate în cauze civile care aveau ca obiect controlul legalității ordinelor de concediere emise în temeiul art. 86 alin. (1) lit. a) din Codul muncii (rezultatul nesatisfăcător al perioadei de probă). Autorii au invocat, printre altele, încălcarea dreptului la muncă și a principiului egalității, susținând că lipsa obligației de motivare ar permite concedieri pentru motive arbitrare.
Curtea a reținut că obligația de motivare privește conținutul formal al ordinului și că absența acesteia nu îi permite angajatorului să utilizeze perioada de probă în mod arbitrar sau contrar scopului ei. Instituirea unei obligații generale de motivare ar suprima, în esență, rațiunea perioadei de probă, care permite angajatorului să evalueze aptitudinile salariatului într-un raport de muncă ce nu este consolidat. Curtea a observat că soluția legislativă se înscrie în marja de apreciere recunoscută statelor și este compatibilă cu practicile din alte jurisdicții.
Totodată, Curtea a subliniat că instanța de judecată poate verifica dacă procedura simplificată de concediere a fost exercitată în mod arbitrar ori contrar scopului său — de exemplu, dacă maschează un motiv discriminatoriu, o conduită contrară libertății de asociere sau bunelor practici de pe piața muncii. Constatând că nu este întrunită condiția incidenței unui drept garantat de Constituție, Curtea a declarat inadmisibile sesizările, astfel încât norma rămâne în vigoare.