În Monitorul Oficial din 26 iunie curent a fost publicată Decizia nr.94 din 28 mai 2026 de inadmisibilitate a sesizării nr. 49g/2025 privind excepția de neconstituționalitate a punctului 1 lit. b) din Anexa nr. 2 la Legea nr. 1593 din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (obligația fondatorului de întreprinderi individuale de a achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală).
Procedura
La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a punctului 1 lit. b) din Anexa nr. 2 la Legea nr. 1593 din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, ridicată din oficiu de către un complet de judecători de la Curtea de Apel Sud, sediul Cahul, în dosarul nr. 2a-72/2024, pendinte la această instanță.
Circumstanțele litigiului principal
Litigiul a avut la bază acțiunea inițiată de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) împotriva unei persoane care, în perioada relevantă, deținea calitatea de fondator al unei gospodării țărănești.
CNAM a solicitat în instanță încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru anul 2023, precum și a penalităților aferente. Prin hotărârea primei instanțe, acțiunea a fost admisă, iar persoana vizată a declarat apel.
În cadrul examinării apelului, completul de judecători a ridicat din oficiu excepția de neconstituționalitate a punctului 1 lit. b) din Anexa nr. 2 la Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.
Instanța de apel a apreciat că soluționarea litigiului depinde de constituționalitatea normei contestate și, prin încheiere, a sesizat Curtea Constituțională pentru examinarea excepției.
Argumentele autorilor excepției de neconstituționalitate
Autorii excepției au contestat constituționalitatea punctului 1 lit. b) din Anexa nr. 2 la Legea nr. 1593/2002, potrivit căruia fondatorii întreprinderilor individuale sunt obligați să achite prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă și se asigură în mod individual.
În argumentarea sesizării s-a invocat faptul că, potrivit Legii nr. 1585/1998, părinții neangajați care cresc și educă patru sau mai mulți copii sunt asigurați de Guvern din contul bugetului de stat. În schimb, aceeași protecție nu este acordată părinților aflați în aceeași situație familială dacă aceștia dețin calitatea de fondatori ai unei întreprinderi individuale sau ai unei gospodării țărănești.
Respectiv, această diferență de tratament ar putea descuraja desfășurarea activităților antreprenoriale, întrucât simpla deținere a statutului de fondator conduce la obligația de plată a primei de asigurare, indiferent dacă activitatea generează sau nu venituri.
Aprecierea Curții
Curtea a constatat că gospodăria țărănească este, potrivit legislației, o formă de întreprindere individuală, astfel încât prevederile contestate sunt aplicabile și acestei categorii de persoane.
Instanța constituțională a reamintit că sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală are la bază principiul solidarității și urmărește garantarea accesului egal la servicii medicale pentru toate persoanele asigurate.
În analiza sa, Curtea a evidențiat existența a două categorii distincte de persoane:
- părinții neangajați care cresc și educă patru sau mai mulți copii și sunt asigurați de Guvern;
- părinții aflați în aceeași situație familială, dar care dețin calitatea de fondatori ai unei întreprinderi individuale, fiind obligați să se asigure în mod individual.
Potrivit Curții, diferența de reglementare are la bază prezumția legislativă că fondatorii întreprinderilor individuale desfășoară o activitate economică și au posibilitatea de a obține venituri proprii, ceea ce justifică includerea lor în categoria persoanelor care își achită individual prima de asigurare.
Curtea a subliniat că statul beneficiază de o marjă largă de apreciere în domeniul politicilor sociale și poate stabili criterii diferite pentru acordarea facilităților finanțate din bugetul public.
În acest context, includerea părinților neangajați cu patru sau mai mulți copii în categoria persoanelor asigurate de Guvern urmărește sprijinirea categoriilor considerate vulnerabile din punct de vedere financiar, în timp ce excluderea persoanelor care desfășoară activități economice are drept scop direcționarea resurselor publice către persoanele care nu dispun de mijloace proprii de întreținere.
Totodată, Curtea a reținut că legislația prevede posibilitatea achitării primei de asigurare medicală în sumă fixă cu reducere, dacă plata este efectuată în termenul stabilit de lege.
Prin urmare, Curtea Constituțională a concluzionat că argumentele invocate nu demonstrează existența unei încălcări a dreptului la asistență și protecție socială și nici a principiului egalității în fața legii. Astfel, excepția de neconstituționalitate a fost declarată inadmisibilă.