La 26 martie 2026, un grup de deputați în Parlament a înaintat inițiativa legislativă nr.97/2026, prin care propunea un pachet fiscal de urgență destinat reducerii prețurilor la carburanți în contextul crizei mondiale a prețurilor la energie. Concret, proiectul prevedea două măsuri cumulate: stabilirea unei cote preferențiale de TVA de 12% — față de cota standard de 20% — pentru importul și livrarea benzinei și motorinei, respectiv reducerea accizelor la 50% din nivelul aprobat pentru anul 2026. Guvernul Republicii Moldova a examinat proiectul și a comunicat, prin avizul aprobat în ședința sa, că nu îl susține.
Obiecția centrală a Guvernului privește sustenabilitatea finanțelor publice. Ministerul Finanțelor a estimat că punerea în aplicare a celor două măsuri ar genera un impact bugetar negativ de aproximativ 2 miliarde de lei pe an, fără ca proiectul de lege să identifice surse concrete de acoperire a acestui deficit. În aviz se invocă explicit articolul 131 alineatul (6) din Constituția Republicii Moldova, care consacră principiul echilibrului bugetar și al responsabilității fiscale: nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. Cumularea reducerii TVA cu înjumătățirea accizelor amplifică substanțial presiunea asupra bugetului public național și creează riscuri pentru onorarea angajamentelor de finanțare a cheltuielilor bugetare deja planificate.
Un al doilea argument vizează eficacitatea economică reală a măsurii. Guvernul subliniază că prețurile la produsele petroliere sunt determinate în mod predominant de factori exogeni — cotații internaționale, cursul de schimb, structura lanțului de distribuție — față de care intervențiile fiscale interne au un efect limitat și imprevizibil. Reducerea simultană a TVA și a accizelor nu constituie o garanție că prețul final la pompă va scădea proporțional cu valoarea facilităților acordate. Există riscul real ca operatorii economici din lanțul de aprovizionare să internalizeze parțial avantajul fiscal, fără ca acesta să fie transferat consumatorilor finali — situație în care costul bugetar ar fi suportat integral de stat, iar cetățeanul nu ar resimți nicio îmbunătățire la casă de marcat.
Guvernul ridică și un argument de echitate socială. O reducere generalizată și nediferențiată a sarcinii fiscale la carburanți avantajează în primul rând entitățile economice cu consum intensiv de combustibil și persoanele fizice cu venituri ridicate, care utilizează frecvent transportul individual. Beneficiile sunt, prin natura lor, proporționale cu volumul de consum. Gospodăriile cu venituri reduse — inclusiv cele care nu dețin mijloace de transport proprii — ar beneficia marginal sau doar indirect, ceea ce face ca distribuirea resurselor publice să fie inechitabilă față de categoriile cu adevărat vulnerabile.
Din această perspectivă, avizul concluzionează că măsura propusă nu corespunde exigențelor de echitate și eficiență în utilizarea fondurilor publice, orientând resurse bugetare semnificative către beneficiari care nu se încadrează în categoria celor vulnerabili. Instrumentele adecvate pentru atenuarea impactului social al crizei energetice rămân compensațiile directe și subvențiile sectoriale țintite, nu reducerile fiscale cu aplicare generalizată.
În aviz, Guvernul precizează că a intervenit prin două mecanisme alternative, mai precise din perspectiva beneficiarilor vizați. Primul este proiectul Hotărârii de Guvern nr.218/MAIA/2026, aflat în curs de definitivare, care prevede acordarea unui ajutor financiar pentru compensarea parțială a accizei la motorină destinat producătorilor agricoli, cu scopul de a diminua impactul creșterii costurilor la combustibil asupra sectorului agricol și de a menține competitivitatea acestuia. Al doilea mecanism este Legea nr.41/2026, care a adus modificări la Legea nr.337/2022 privind Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli — extinzând criteriile de eligibilitate, prelungind perioada de rambursare până în decembrie 2026 și simplificând procedura aferentă.
Sursa: Avizul Guvernului Republicii Moldova la inițiativa legislativă nr.97 din 26.03.2026, aprobat în ședința Guvernului din 29.042026.