Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) a supus consultării publice documentul de politică publică „Reforma sistemului de taxe rutiere”, care fundamentează transpunerea Directivei (UE) 1999/62/CE în legislația națională. Consultarea publică se desfășoară în perioada 17–31 iulie 2026. Este important de precizat că, deocamdată, este vorba despre un document de politică publică – care justifică reforma și opțiunea recomandată – iar nu despre proiectul de lege propriu-zis, care va fi elaborat separat ulterior.
Contextul intervenției. Sistemul actual de taxare rutieră este reglementat de Titlul IX „Taxele rutiere” din Codul fiscal nr. 1163/1997, completat de Legea drumurilor și Legea fondului rutier. Autorii arată că gradul de transpunere a Directivei 1999/62/CE este de aproximativ 30%, veniturile anuale se ridică la circa 850–900 milioane lei, insuficiente față de necesarul de întreținere, iar deficitul cronic este estimat la circa 1.700 milioane lei pe an. Reforma decurge din angajamentele Programului național de aderare 2025-2029 (capitolul 14 – Politica de transport), cu termen de transpunere 31 decembrie 2027.
Ce propune opțiunea recomandată. În locul actualei taxe pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate, se propune o taxă pe vehicul colectată la nivelul autorităților publice locale de nivelul I (primării), pe baza reședinței deținătorului vehiculului – un mecanism similar impozitului pe bunurile imobiliare (calcul de către serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale, aviz de plată, achitare la bugetul local). În paralel, vinieta ar deveni universală, aplicabilă tuturor vehiculelor – înmatriculate și neînmatriculate în Republica Moldova – cu excepția celor agricole. Reforma presupune abrogarea capitolelor 2–3 din Titlul IX al Codului fiscal și adoptarea unei legi distincte.
Elemente noi față de cadrul actual. Documentul prevede diferențierea tarifelor în funcție de emisii pentru vehiculele grele de peste 3,5 tone (majorări în funcție de clasa EURO) și reduceri pentru vehiculele curate (aproximativ 25% pentru EURO VI și până la 50% pentru vehiculele cu zero emisii). Vehiculele agricole (tractoare, combine) ar fi excluse atât de la taxa pe vehicul, cât și de la vinietă. Totodată, se propune ca veniturile să fie destinate integral (100%) întreținerii drumurilor locale gestionate de primării, cu audit anual obligatoriu și raportare publică.
Calendar și etapizare. Legea distinctă ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028. Cuantumurile s-ar etapiza gradual: în 2028 se mențin la nivelul actual (fără creștere), apoi cresc cu circa 25% pe an în perioada 2029–2032, ating minimul prevăzut de directivă în 2033, iar din 2034 primăriile ar putea stabili liber cuantumul, peste minimul european.
Impactul pe categorii. Pentru persoanele fizice cu autoturisme (circa 800.000), cuantumul mediu estimat ar crește de la 600–800 lei pe an în 2028 la 1.500–2.000 lei în 2033. Operatorii de transport rutier (circa 8.500) ar fi vizați de diferențierea tarifară pe emisii. Producătorii agricoli ar rămâne în afara taxării. Pentru primării, reforma ar aduce venituri proprii predictibile (în medie circa 1 milion lei pe an, până la 5–15 milioane lei pentru orașele mari), iar veniturile actuale ale bugetului de stat din aceste taxe (circa 900 milioane lei) ar fi transferate către bugetele locale începând cu 2028. Fondul Rutier Național rămâne în vigoare pentru rețeaua națională (TEN-T).