Programul 1C a reprezentat, timp de aproape trei decenii, coloana vertebrală a evidenței contabile în majoritatea statelor din spațiul post-sovietic. În Ucraina, înainte de război, acesta deținea o poziție apropiată de monopol, acoperind, după unele estimări, peste 90% din soluțiile de automatizare a gestiunii utilizate de întreprinderi. La începutul anului 2026, această eră s-a încheiat definitiv: autoritățile ucrainene au interzis complet utilizarea produselor 1C. Înțelegerea modului în care s-a ajuns aici este utilă pentru orice profesionist contabil din regiune, indiferent de țara în care activează.
O tranziție care a durat nouă ani
Interdicția din 2026 nu a fost o decizie bruscă, ci punctul final al unui proces gradual început cu ani în urmă. Prima măsură semnificativă a avut loc în anul 2017, când Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei a impus sancțiuni asupra companiei 1C și a entităților afiliate. La acel moment, interdicția viza în principal instituțiile publice și utilitățile, în timp ce sectorul privat a continuat să utilizeze programul în mod curent.
Reacția dezvoltatorilor a fost să lanseze o versiune redenumită, prezentată drept produs local, cunoscută sub denumirea BAS. Aceasta a permis continuarea utilizării efective încă mai mulți ani, deși tehnic era construită pe același cod. Abia după invazia din februarie 2022 presiunea a devenit sistematică, iar spre finalul anului 2023 Parlamentul a înregistrat un proiect de lege care viza interzicerea vânzării oricărui software fiscal și contabil bazat pe cod dezvoltat în Federația Rusă, incluzând explicit și derivatele de tip BAS.
Cadrul legal al interdicției finale
Etapa decisivă a survenit prin Hotărârea Cabinetului de Miniștri nr. 1335 din 22 octombrie 2025, care a stabilit cadrul pentru întocmirea listei oficiale de software interzis. La 9 ianuarie 2026, Serviciul de Stat pentru Comunicații Speciale și Protecția Informației a publicat lista, care cuprinde 27 de produse dezvoltate de compania 1C. Printre acestea se numără 1C:Contabilitate, 1C:Enterprise, 1C:Comerț și Depozit, 1C:Salarii și Personal, precum și configurațiile de tip BAS ERP, BAS Trade Management și BAS Accounting CORP.
Motivul oficial invocat de autorități a fost protejarea resurselor informaționale ale statului și a infrastructurii critice față de amenințările cibernetice. În argumentația oficială s-a subliniat că renunțarea la software-ul și echipamentele de proveniență considerată ostilă reduce riscul de spionaj sau sabotaj asupra datelor procesate în sistemele automatizate.
Consecințe practice pentru companii
Interdicția nu a rămas o simplă declarație de principiu. În practică, utilizarea software-ului sancționat a început să producă efecte concrete asupra activității companiilor. Băncile ucrainene au fost obligate să semnaleze tranzacțiile și conturile asociate utilizării de software sancționat, iar în unele cazuri s-au raportat blocări efective de conturi. Companiile care participă la achiziții publice riscă descalificarea dacă utilizează programe aflate pe lista interzisă. În plus, registrele fiscale și sistemele de stat refuză tot mai frecvent conexiunile provenind de la sisteme incluse pe listă.
Un aspect adesea trecut cu vederea ține de menținerea licențelor deja achiziționate. Chiar dacă utilizarea programelor cumpărate anterior nu a fost complet incriminată pentru toate categoriile, achiziționarea de licențe noi, actualizarea celor existente sau plata serviciilor de mentenanță către companiile sancționate au devenit interzise. Aceasta a însemnat că, în timp, programele au rămas fără actualizări legislative, transformându-se treptat în instrumente neconforme cu cerințele fiscale în continuă schimbare.
Un truc care nu a rezistat: redenumirea în produs european
Un episod relevant al acestei tranziții merită menționat separat. Confruntați cu primele sancțiuni, dezvoltatorii au încercat să prezinte produsul ca fiind o dezvoltare independentă, europeană. Strategia a funcționat o perioadă, însă autoritățile și comunitatea profesională au constatat ulterior că fundamentul tehnic rămânea același. Aceasta demonstrează că simpla schimbare a denumirii comerciale nu a fost suficientă pentru a evita, în cele din urmă, încadrarea pe lista interzisă.
Ce rămâne de reținut
Cazul ucrainean ilustrează cât de profundă poate fi dependența unei economii de un singur furnizor de software și cât de complicată este desprinderea de acesta atunci când contextul economic sau geopolitic o impune. Procesul a durat aproape nouă ani, de la primele sancțiuni până la interdicția completă, tocmai pentru că înlocuirea unui instrument atât de răspândit implică nu doar o decizie administrativă, ci și o transformare a modului de lucru pentru zeci de mii de contabili.
Rămâne de văzut dacă și alte state din regiune vor adopta abordări similare. Ceea ce este cert este că discuția despre diversificarea soluțiilor software și despre reducerea dependenței de un singur furnizor a devenit una legitimă pentru profesia contabilă. În articolul următor vom analiza ce soluții au adoptat efectiv companiile ucrainene în locul programului 1C și cât le-a costat această tranziție.