Este poate cea mai vizibilă modificare a reformei pentru consumatorul obișnuit: cumpărăturile online din străinătate — de pe Temu, Shein, AliExpress, Amazon și platforme similare — nu vor mai fi scutite de TVA doar pentru că valoarea coletului este mică. Proiectul introduce un regim complet nou pentru vânzarea la distanță de mărfuri importate, aplicabil coletelor B2C (business-to-consumer) cu valoare intrinsecă de până la 150 euro, plus o taxă fixă de gestionare de 12 lei per trimitere poștală. Măsurile fiind încă la stadiul de proiect (prezentat spre aprobare la Guvern), este posibil să se ajusteze; datele de intrare în vigoare planificate sunt însă foarte apropiate.
Ce se schimbă față de situația actuală
În prezent, coletele poștale de mică valoare importate de persoane fizice beneficiază de o scutire prevăzută la art. 219 alin. (2) din Codul vamal. Proiectul abrogă expres această scutire și instituie, în paralel, un capitol nou în Titlul III al Codului fiscal — „Regimul special pentru vânzarea la distanță de mărfuri importate” (articolele 118³ și 118⁴). Argumentul autorilor este eliminarea concurenței neloiale față de comercianții locali, care aplică TVA integral, în timp ce fluxul de colete din comerțul electronic transfrontalier scapă până acum de impozitare.
Regimul se aplică coletelor cu valoare intrinsecă de maximum 150 euro per trimitere, expediate de un vânzător profesional către persoane fizice din Republica Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător — deci strict B2C. Mărfurile accizabile (alcool, tutun etc.) sunt excluse — pentru ele se aplică regulile vamale generale. Trimiterile ocazionale între persoane fizice (cadouri, expedieri familiale) nu intră sub incidența acestui regim; ele rămân guvernate de regulile generale privind coletele fără caracter comercial.
„Valoarea intrinsecă” — ce include și ce nu
Un aspect esențial pentru cumpărător este definiția „valorii intrinseci” la care se raportează plafonul de 150 euro și pe care se calculează TVA. Aceasta este deja definită în Codul fiscal.
Conform art. 5 pct. 26¹ din Codul fiscal, valoarea intrinsecă este „valoarea efectivă a mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, ce nu include costurile de transport, de asigurare şi nici costul încărcării, descărcării şi transbordării mărfii”. Această definiție se va aplica și regimului special pentru vânzarea la distanță de mărfuri importate.
Consecința practică este directă: pentru ca TVA să se aplice doar la valoarea mărfii (nu și la transport și asigurare), documentele care însoțesc coletul — factura de la vânzător, factura de curierat sau documentul de expediere — trebuie să indice clar și separat valoarea mărfii și valoarea transportului. În lipsa acestei descifrări, TVA va fi calculată pe suma totală, inclusiv pe transport. Cumpărătorii care fac achiziții de valori mai mari sau la limita plafonului de 150 euro au un interes practic ca vânzătorul să emită documente clare, cu componentele separate.
Două mecanisme paralele de colectare a TVA
Proiectul construiește două căi paralele prin care TVA ajunge la buget, în funcție de cum se organizează platforma vânzătoare.
Calea 1: platforma se înregistrează în RM prin intermediar
Prima cale este cea „ordonată”: platforma nerezidentă (Temu, AliExpress etc.) desemnează un intermediar înregistrat în Republica Moldova, care se ocupă de calcularea, declararea și plata TVA în numele și pe contul platformei. Intermediarul primește un cod special de înregistrare în scopuri de TVA de la Serviciul Fiscal de Stat, distinct de codul TVA obișnuit, și este înscris într-un registru dedicat. O platformă poate fi reprezentată chiar de mai mulți intermediari simultan.
Conform art. 118³ din proiect, intermediarul este declarant în sensul Codului vamal și constituie la Serviciul Vamal o garanție care acoperă cuantumul drepturilor de import corespunzător mărfurilor. TVA se achită în termen de până la 30 de zile de la punerea în liberă circulație a mărfurilor, prin depunerea unei declarații vamale, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal.
În acest scenariu, cumpărătorul persoană fizică vede — teoretic — prețul cu TVA inclusă direct pe platformă la momentul comenzii, similar modului în care funcționează astăzi la platformele care s-au înregistrat în alte țări. Cum vor decide platformele mari dacă se înregistrează sau nu în RM — și pe câți intermediari — rămâne de văzut în practică.
Calea 2: mecanismul alternativ — plătește destinatarul la livrare
A doua cale este cea „de siguranță”: dacă platforma nu se înregistrează prin regimul special, TVA se colectează totuși — dar de la persoana destinatară a mărfii, prin intermediul firmei de curierat sau al operatorului poștal care aduce coletul.
Conform art. 118⁴ din proiect, persoana care prezintă mărfurile în vamă în numele destinatarului este în drept să utilizeze mecanismul special pentru declararea și plata TVA la import. Persoana destinatară a mărfurilor este obligată la plata TVA, iar persoana care prezintă mărfurile în vamă (curierul/operatorul poștal) încasează TVA de la destinatar și efectuează plata către buget în termen de până la 30 de zile de la punerea în liberă circulație a mărfurilor.
Practic, cumpărătorul care primește un colet de pe o platformă neînregistrată va fi contactat de firma de curierat sau de Poștă pentru a achita TVA (și, cum vom vedea mai jos, taxa de gestionare) înainte să i se predea coletul. TVA nu se restituie în cazul coletelor returnate — un aspect important pentru consumator.
Riscul unei duble perceperi — atenție la ce spune platforma vs. ce cere curierul
Un risc practic important, care nu este tratat în proiect, este posibila confuzie pentru cumpărător între cele două mecanisme. Este posibil ca unele platforme să afișeze la comandă mesajul „TVA inclus” sau „taxe și impozite incluse” — practică frecventă în comerțul internațional — fără să fie efectiv înregistrate prin regimul special în Republica Moldova. Cumpărătorul plătește prețul „complet” online și, la livrare, este surprins că firma de curierat îi cere din nou TVA plus taxa de 12 lei.
Consumatorii vor trebui să fie atenți la ce spune platforma și, în caz de dubiu, să verifice pe pagina de comandă dacă vânzătorul este înregistrat în Republica Moldova prin regimul special (registrul urmează să fie ținut de Serviciul Fiscal de Stat). Doar în acest caz plata online exclude o percepere suplimentară la livrare. Comunicările publice pe această temă — atât de la autorități, cât și de la operatorii poștali — vor fi esențiale pentru a evita conflictele la ghișeu.
Ce se întâmplă când comanda depășește 150 euro — o problemă practică majoră
Un alt aspect care nu este clarificat în proiect, dar care va apărea imediat în practică, este situația comenzilor multiple care, luate individual, sunt sub plafon, dar acumulate depășesc 150 euro. Cum vor afișa prețurile platformele înregistrate în astfel de cazuri?
Un cumpărător intră pe o platformă înregistrată în RM și vede un produs afișat la 12 euro cu TVA inclus. Adaugă 16 bucăți în coș. Suma comenzii ajunge la 192 euro brut (respectiv 160 euro fără TVA). Comanda depășește plafonul de 150 euro pentru regimul special. Ce se întâmplă la vamă? Comanda intră în procedura standard de declarare vamală, cu TVA calculat pe procedura normală de import — iar cumpărătorul, care a plătit deja TVA pe platformă, riscă o dublă percepere sau, în cel mai bun caz, o procedură complicată de restituire.
Proiectul nu clarifică cum va funcționa detectarea automată a depășirii plafonului la nivelul platformei — dacă va exista un mecanism prin care sistemul avertizează cumpărătorul că o comandă depășește 150 euro și scoate automat TVA-ul deja aplicat, sau dacă platforma va împărți automat comanda în trimiteri separate (fiecare sub plafon), sau dacă responsabilitatea de a nu depăși cade pe cumpărător. Nici nu se precizează cum se raportează plafonul: la o comandă, la o trimitere (colet fizic), sau la un ansamblu de comenzi făcute apropiate în timp.
În lipsa unor proceduri clare, cumpărătorii care fac achiziții mai consistente ar trebui să fie atenți să nu depășească pragul de 150 euro pe comandă atunci când vânzătorul este înregistrat în RM prin regimul special. În caz contrar, riscă fie plata de două ori a TVA (pe platformă și la vamă), fie proceduri lungi de clarificare cu operatorul poștal și cu Serviciul Vamal. Este un aspect care va necesita, aproape sigur, clarificări prin proceduri secundare ale Serviciului Vamal și Serviciului Fiscal de Stat.
Taxa separată de gestionare — 12 lei pentru fiecare colet
Pe lângă TVA, proiectul introduce o taxă distinctă: taxa pentru gestionarea fluxurilor de trimiteri poștale care fac obiectul vânzării la distanță de mărfuri importate. Este reglementată prin articolul 92² nou-introdus în Codul fiscal.
Conform art. 92² din proiect, pentru fiecare trimitere poștală care face obiectul vânzării la distanță de mărfuri importate și este predată persoanei destinatare, se aplică o taxă de gestionare în cuantum de 12 lei. Obligația de plată revine persoanei destinatare, iar obligația de colectare, declarare și virare la bugetul de stat revine furnizorului de servicii de livrare / servicii poștale. Colectarea taxei este condiție pentru predarea trimiterii; în cazul refuzului de plată, furnizorul este în drept să rețină trimiterea până la achitare.
Câteva aspecte-cheie ale acestei taxe: se aplică per trimitere, indiferent de valoarea mărfii dinăuntru (10 lei sau 2 000 lei — taxa e aceeași, 12 lei); se aplică suplimentar față de TVA; nu se rambursează la returnarea coletului; furnizorii poștali și de curierat trebuie să declare și să vireze taxa lunar, până în ultima zi a lunii următoare celei în care a avut loc predarea.
Autorii explică în nota de fundamentare că taxa acoperă costurile administrative crescute pe care le suportă autoritățile vamale și fiscale la procesarea volumului mare de colete cu valoare mică. Aplicarea per trimitere, indiferent de valoare, este menită să descurajeze fragmentarea artificială a comenzilor (împărțirea unei comenzi mari în mai multe colete mici pentru a evita anumite praguri).
Atenție la achiziție — retururile nu aduc banii înapoi
Atât TVA, cât și taxa de gestionare de 12 lei sunt declarate în proiect ca nerestituibile în cazul coletelor returnate. Acest aspect schimbă calculul pentru cumpărătorul care obișnuia să comande „la vedere”, cu ideea că poate returna dacă articolul nu convine: chiar returnat, coletul îl va costa TVA și taxa de gestionare deja achitate. Pentru cumpărăturile de valori mai mari sau pentru comenzi cu risc de retur (îmbrăcăminte necunoscută ca mărime, articole tehnice etc.), se impune o atenție sporită la achiziție.
Cât va costa efectiv o cumpărătură
Pentru o persoană fizică din Republica Moldova care comandă, de exemplu, un articol de îmbrăcăminte de 25 euro (aproximativ 500 lei) de pe o platformă neînregistrată, cu transport separat de 5 euro (100 lei), factura totală ar arăta așa: prețul mărfii (500 lei) + TVA 20% aplicată la valoarea intrinsecă a mărfii (100 lei) + taxa de gestionare (12 lei) + costul de transport (100 lei) = aproximativ 712 lei, la care se pot adăuga comisioanele de manipulare percepute de firma de curierat, care nu sunt reglementate de proiect. Dacă factura nu separă marfa de transport, TVA se va aplica pe suma totală (600 lei), rezultând TVA de 120 lei în loc de 100 lei — o diferență de 20 de lei doar dintr-o factură neclară.
Data intrării în vigoare — atenție, nu este uniformă
Un detaliu ușor de trecut cu vederea, dar important: cele două componente ale mecanismului nu intră în vigoare la aceeași dată.
Conform art. XIX alin. (1) lit. c) din proiect, regimul special pentru TVA (art. 118³ și 118⁴, adică pct. 40 din art. III al proiectului) și abrogarea art. 219 alin. (2) din Codul vamal intră în vigoare la 1 octombrie 2026 — deci înainte de restul reformei. Taxa de gestionare de 12 lei per trimitere (art. 92² nou-introdus, pct. 26 din art. III) urmează regula generală și intră în vigoare la 1 ianuarie 2027.
Consecința practică este un trimestru „de tranziție” — octombrie-decembrie 2026 — în care coletele importate vor fi deja supuse TVA (fără scutirea actuală pentru micile valori), dar fără taxa suplimentară de 12 lei. Din ianuarie 2027 se adaugă și taxa de gestionare.
Ce trebuie să facă persoana fizică — pe scurt
Din proiect nu rezultă nicio obligație de declarare sau înregistrare pentru cumpărătorul persoană fizică. Rolul cumpărătorului este pasiv: fie plătește prețul complet direct pe platformă (dacă aceasta e înregistrată prin intermediar), fie achită TVA și taxa de 12 lei la momentul livrării, către curier sau operatorul poștal. Nu depune declarații fiscale, nu se înregistrează nicăieri, nu ține evidențe. Sub aspectul procedural pentru consumator, mecanismul este într-adevăr simplu — costul, însă, crește vizibil.
Ce nu rezultă clar din proiect
Câteva aspecte practice, care vor conta enorm în aplicare, nu sunt clarificate în textul actual și vor trebui probabil detaliate prin acte normative secundare sau proceduri ale Serviciului Vamal și Serviciului Fiscal de Stat.
În primul rând, cum se va comporta o platformă înregistrată atunci când o comandă depășește plafonul de 150 euro — problema descrisă mai sus, cu risc de dublă percepere între TVA plătit online și TVA reclamat la vamă.
În al doilea rând, ce se întâmplă cu coletul dacă destinatarul refuză să achite TVA și taxa de 12 lei și abandonează efectiv trimiterea? Legea prevede doar dreptul curierului de a reține coletul până la achitare, dar nu clarifică regimul fiscal ulterior: obligația de plată a TVA cade totuși pe operatorul poștal, care a acceptat rolul de declarant? Coletul se returnează expeditorului (și cine suportă acest cost)? Se distruge? În lipsa unor prevederi exprese, sarcina economică ar putea cădea pe firmele de curierat, cu efect direct asupra tarifelor practicate.
În al treilea rând, procedura concretă de încasare a TVA și a taxei la ghișeul de livrare, opțiunile de plată (numerar, card, transfer), termenul în care destinatarul trebuie să achite după notificare, gestionarea coletelor nerevendicate — toate acestea rămân la latitudinea procedurilor Serviciului Vamal și a contractelor cu operatorii poștali.
În al patrulea rând, riscul dublei perceperi între platformă și curier — platforma anunță TVA inclus, dar nu este înregistrată în RM, iar curierul solicită TVA la livrare — nu este tratat în lege și va necesita eforturi de comunicare publică pentru a fi evitat.
Cât de „simplu” va fi pentru utilizatori — o evaluare
Pentru cumpărătorul persoană fizică, regimul este simplu la nivel de acțiuni: nu ai nimic de declarat sau depus. Este însă complicat la nivel de percepție și de cost: prețul final al unui colet online din străinătate va crește cu TVA (20% pentru majoritatea produselor, aplicată corect doar pe valoarea intrinsecă a mărfii dacă documentele sunt clare) plus 12 lei taxă fixă, iar informația despre cine a colectat deja ce sumă ar putea să nu fie transparentă la momentul comenzii. Va exista, cel puțin la început, o perioadă de adaptare în care cumpărătorii vor fi surprinși la ghișeu de sumele suplimentare — sau, mai grav, vor achita de două ori din confuzie.
Pentru firmele de curierat și operatorii poștali, sarcina crește semnificativ: trebuie să încaseze TVA și taxa de gestionare, să țină evidență, să declare și să vireze lunar, să gestioneze refuzurile, retururile și coletele abandonate — cu costuri operaționale reale, în absența unor reguli clare privind cine suportă sarcina economică în situațiile problematice.
Pentru comercianții locali, care aplicau deja TVA integral pe produsele lor, măsura ar trebui să niveleze terenul de concurență — este, de altfel, unul dintre obiectivele declarate ale reformei.