Anatol Arapu: „Devalorizarea valutei duce întotdeauna la sporirea competitivităţii mărfurilor din ţara în care se devalorizează valuta”
Valentina Ursu în dialog cu ministrul Finanţelor de la Chişinău.
Ministrul Finantelor Antol Arapu explică ce se întâmplă atunci când leul moldovenesc se depreciază, care sunt evoluţiile pe fondul cărora moneda europeană şi dolarul au crescut şi continuă să crească, dar şi despre efectele deprecierii leului asupra economiei ţării.
Europa Liberă: Ce păreri aveţi despre fluctuaţia leu-dolar, leu-euro?
Anatol Arapu: „În primul rând, fluctuaţia care are loc la noi e firească, nu suntem singura ţară. La începutul anului curent, au avut loc fluctuaţii majore în toate economiile emergente, în toată Europa de Est, inclusiv la noi. Aceasta este piaţa. Piaţa reacţionează la diferite mişcări ale investitorilor financiari, nu numai în Moldova, în toate ţările vecine. Şi aceasta se întâmplă şi la noi, consecinţa mişcărilor unor elemente la nivel global. Acestea sunt nişte fluctuaţii temporare, care, în funcţie de situaţia macroeconomică în fiecare ţară separat, situaţia se va stabiliza. Deoarece în ţările în care sunt probleme macroeconomice majore, nu aş dori să le numesc acum, dar există aşa ţări şi ţări vecine ale noastre, aceste fluctuaţii pot fi necontrolabile sau necesita eforturi mari ale autorităţilor pentru a controla rata de schimb, într-o măsură oarecare. În ţările în care nu există aceste probleme evidente macroeconomice, sigur că, situaţia se va stabiliza, inclusiv la noi.”
Europa Liberă: Se vorbeşte despre o majorare în lanţ a preţurilor, pornind de la carburanţi.
Anatol Arapu: „Deocamdată se vorbeşte. În primul rând, tot nu are loc peste noapte, şi ajustarea cursului. Există fluctuaţii sezoniere şi la noi în ţară. Ele sunt vizibile, se repetă de mulţi ani. Şi eu sper că situaţia se va stabiliza.”
Europa Liberă: În cazul acesta, statul va cere majorări de accize de la petrolişti?
Anatol Arapu: „Petroliştii majorează preţurile. Şi, în unele cazuri, majorările lor sunt argumentate, reieşind şi din mişcările, fluctuaţiile cursului, dar, în unele cazuri, nu sunt argumentate pentru că, atunci când fluctuaţiile la preţul de import a produselor nu sunt reflectate în preţ, înseamnă că avem o problemă. Preţurile la produsele importate sunt cotate zilnic. Iar la noi în Moldova preţurile se schimbă foarte rar pentru cumpărătorul final, înseamnă că avem o problemă.”
Europa Liberă: Se zvoneşte că preţul pentru mia de metri cubi de gaze naturale ar putea să fie majorat, aceasta ar cere Moldovagaz.
Anatol Arapu: „Eu aceasta nu pot să vă spun. Nu particip la negocieri.”
Europa Liberă: Ceea ce se întâmplă în Ucraina se va răsfrânge asupra relaţiei cu Moldova? Mă refer la situaţia financiară. Am văzut că hrivna acolo se devalorizează, importuri multe se fac din Ucraina în Moldova.
Anatol Arapu: „Sigur, poate fi un impact nemijlocit asupra fluxului de mărfuri între Ucraina şi Republica Moldova. Deoarece devalorizarea valutei duce tot timpul la sporirea competitivităţii mărfurilor din ţara în care se devalorizează valuta. Dar acesta nu e un fenomen temporar numai. Pentru că, la moment, este bine, îţi e mai convenabil să exporţi această producţie, dar, când faci importurile şi achiziţiile de materie primă şi începi ciclul productiv, a doua oară, cu valuta devalorizată deja ai mari probleme. Aşa că da, noi putem să avem un impact temporar din partea exportatorilor produselor din Ucraina către Republica Moldova, dar acesta va fi un impact temporar. ”
Europa Liberă: Aţi reuşit să creaţi un mediu favorabil pentru investitori?
Anatol Arapu: „Investitorii trebuie să spună dacă noi am reuşit sau nu să le creăm mediu favorabil.”
Europa Liberă: Ei se plângeau că nu e un mediu prietenos de afaceri.
Anatol Arapu: „În orice caz, dialogul pe care l-am avut, pe parcursul adoptării politicii bugetar-fiscale, pe parcursul a patru luni, toate asociaţiile de business, prezente în Moldova, multe din doleanţele lor au fost votate în Parlament. Astăzi se aplică. Astăzi, la guvern, noi am votat trei regulamente de implementare a unor articole votate în decembrie care facilitează, după părerea noastră, activitatea business-ului. Aceasta e şi deductibilitatea cheltuielilor la hrană, la transport, pentru studii, pentru perfecţionarea profesională a muncitorilor şi lucrătorilor din sectorul privat.”
Europa Liberă: Şi această plafonare ce înseamnă?
Anatol Arapu: „Aceasta, de fapt, înseamnă că, până acum, de exemplu, cheltuielile în domeniul…”
Europa Liberă: Eu ştiu că Draexlmaier a avut pretenţiile cele mai mari şi intrase în conflict cu Fiscul.
Anatol Arapu: „Noi am rezolvat această problemă, încă la votarea legii, am permis o anumită sumă de bani să fie cheltuiţi pentru hrană şi pentru transportul zilnic. Transportul zilnic – 25 de lei şi hrana zilnică – 35 de lei, fără TVA pentru fiecare muncitor.”
Europa Liberă: Aceasta nu se impozita, înţeleg.
Anatol Arapu: „Aceasta nu se va impozita, aceasta va fi o cheltuială deductibilă pentru întreprindere. Aceasta este deja una din facilităţile acordate business-ului, inclusiv cheltuielile de pregătire a cadrelor şi pentru perfecţionarea profesională a muncitorilor de la întreprinderi.”
Europa Liberă: Aţi rezolvat problemele cu administraţia publică locală, cu plafonarea taxelor locale?
Anatol Arapu: „Este un grup de lucru în Parlament care pregăteşte acum un set de amendamente.”
Europa Liberă: A fost verdictul Curţii Constituţionale referitor la plafonarea taxei locale. Ce întreprindeţi?
Anatol Arapu: „Deja plafonarea a fost scoasă, prin decizia Curţii. Grupul de lucru, care a fost organizat în Parlament, cu participarea Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei, deputaţilor, organizaţiilor, autorităţilor publice locale a venit cu un şir de propuneri care se discută acuma în Parlament, cât şi la nivel de ministere, vor fi înaintate la guvern, dacă vor găsi susţinerea guvernului, corespunzător, se vor duce în Parlament pentru adoptare.”